Poziția corectă pe bicicletă și alegerea mărimii cadrului

Cred că ar fi utile niște sfaturi despre cum se determină mărimea unei biciclete. Vrei să cumperi o bicicletă, vînzătorul nu prea te ajută, o probezi dar nu ești prea sigur(ă) sau vrei s-o cumperi de pe Internet fără s-o fi probat. Și nu vrei să ajungi nici așa nici așa:

 fat_man_on_kids_bike.jpg   12.08K   480 downloads  1127591155_90e2d2cc9a.jpg   21.48K   447 downloadsa.jpg]

În primul rînd menționez că aceste sfaturi sînt doar pentru biciclete de oraș, cursiere, biciclete de plimbare sau călătorie (atît pe asfalt cît și pe teren accidentat), sau MTB cross-country (XC). Alte feluri de ciclism au alte considerente.

Pentru a putea determina mărimea corectă trebuie întîi înțeles ce înseamnă poziție corectă pe bicicletă. Iată ce trebuie să faceți pentru a vă regla bicicleta proprie, sau pentru a face o probă corectă cînd vreți să cumpărați una:

(1) Dacă bicicleta are bară orizontală sus, primul test este să rămînă cel puțin 5cm (sau un lat de palmă) distanță între fund și bară, cînd stați cu picioarele pe sol ușor depărtate. De ce: cînd opriți vreți să aterizați mereu pe picioare, să nu existe riscul să vă înfigeți cu fundul în bară. Această măsurătoare (înălțimea barei de sus față de sol) se numește "stand-over height" și se corelează de obicei cu lungimea piciorului între fund și talpă. Nu folosiți o bicicletă unde această măsurătoare e prea mare, oricît v-ați dori-o! Riscați accidente foarte neplăcute.

Evident, acest aspect nu se aplică la bicicletele care nu au bară sus.

(2) Urmează poziționarea șeii în așa fel încît suprafața superioară să fie orizontală. O șa înclinată în spate sau în față vă face să alunecați și atîrnați greșit în mîini sau picioare în loc să folosiți corect și la maxim șezutul.

(3) Urmează reglarea înălțimii șeii, prin telescoparea tijei de șa. Înălțimea optimă se obține urcînd pe bicicletă, sprijinit de ceva sau ajutat de cineva, și testînd întinderea piciorului în pedală. Piciorul trebuie să fie aproape complet întins cînd pedala este în poziția cea mai depărtată. Nu întins la maxim și încordat, e ok să fie relaxat și puțin flexat, dar numai puțin.

Poziția corectă presupune să NU poți atinge solul cu piciorul cînd stai pe șa. Oprirea și pornirea necesită puțin exercițiu, metoda corectă este explicată aici. Cei care circulă cu șaua lăsată foarte jos pot pune oricînd piciorul pe sol, dar în schimb își compromit aproape complet eficiența de pedalare și-și pun în pericol genunchii, pentru că merg cu picioarele mereu îndoite, e ca și cum ai face mersul piticului permanent.

Aici este singurul loc unde are relevanță mărimea care se dă de obicei la biciclete, adică lungimea țevii cadrului în care intră șaua. Însă e o relevanță destul de mică, pentru că tija se poate regla pe verticală.

(4) Ultima dar nu cea din urmă este probabil cea mai importantă probă: distanța față de ghidon și înălțimea acestuia.

Un aspect foarte important: nu trebuie să te sprijini excesiv pe mîini cînd mergi cu bicicleta. Mîinile sînt pentru manevrare, nu pentru stat pe ele. Nu e corect să fie drepte și încordate ("sprijinit în oase"); nu e corect dacă simțiți tendința să vă înălțați pe falange; nu este deloc bine dacă simțiți orice durere sau disconfort.

Corect este ca mîinile să fie flexate și orice eventuală amortizare să se facă din mușchii brațelor și ai pieptului, nu să primești șocul în oase. În rest mîinile trebuie să fie pe cît posibil relaxate pentru a putea manevra ghidonul, frîna, schimbătoarele etc.

Un alt aspect foarte important este înclinarea trunchiului în față, care depinde mult de stilul de ciclism. În general se identifică vreo 4 grade de înclinare: foarte mult înclinat, specific cursierelor; înclinare medie, pentru cei care vor să meargă "tare" dar fără a ajunge la extreme; înclinare mică, pentru viteză moderată sau mică; respectiv înclinare zero, poziție aproape verticală, pentru plimbări și mers relaxat.

Cum se împacă înclinarea trunchiului cu relaxarea mîinilor: simplu, cu cît dai mai tare la pedale cu atît trunchiul este împins în sus mai tare și nu trebuie să pui efort pe mîini. Cicliștii pe cursiere ajung chiar să se țină de ghidon ca să nu plece în sus.

Deci: alegeți poziția din cele patru înclinări pe care știți că ați vrea s-o folosiți. Pentru oraș și plimbări se alege cel mai des înclinare mică sau zero. Acum vine testul: trebuie să puteți menține înclinarea FĂRĂ a vă spriji deloc pe mîini. Dacă ghidonul e prea departe/jos și simțiți nevoia să vă sprijiniți pe mîini, cadrul e prea lung. Dacă ghidonul e prea aproape/sus și nu lasă să vă înclinați cît vreți, e prea scurt. Începeți de la mărime mică spre mare pînă găsiți unul bun.

Uneori se poate rezolva și prin reglaje ale ghidonului. Unele modele oferă posibilitatea ridicării sau coborîrii cu cîțiva cm, sau a mișcării unor piese mobile care-i schimbă poziția și înclinarea. Se mai pot face și alte modificări (alt fel de ghidon, mai drept sau mai curbat, schimbat piese) dar în general e preferabil să găsiți ceva potrivit în limitele modelului respectiv. De asemenea, pentru 1-2cm se poate muta șaua mai în față sau mai în spate.

Evident, dacă urmăriți o înclinare medie sau mare nu veți putea face un test concludent 100% doar cu bicicleta staționară și ar fi indicat să mergeți cu ea. Pentru înclinare mică sau zero e în general suficient un test pe loc.

Odată identificat cadrul bun, măsurați-i distanța orizontală între tija șeii în locul în care se prinde de șa și tija ghidonului (țeava verticală care iese din cadru). Această măsurătoare este "top tube length (horizontal)". A nu se confunda cu "top tube length (effective)" sau "center to center" care măsoară lungimea barei.

Concluzie: Mărimea ideală se obține în funcție de corpul fiecăruia, iar cele mai importante două aspecte sînt înălțimea barei de sus în raport cu lungimea piciorului, respectiv lungimea cadrului în funcție de stilul de ciclism.

"Mărimea" folosită de industria de biciclete, și anume lungimea țevii cadrului în care intră tija de șa, este doar orientativă. Nu are nicio legătură de la un model de bicicletă la altul și atenție mare cînd folosiți tabele care fac legătura între înălțimea corpului și această măsurătoare. După cum se vede mai sus, este relevantă doar foarte puțin pentru alegerea cadrului corect.

Odată ce determinați standover height și lungimea între tije care vi se potrivesc, puteți teoretic cumpăra și biciclete de pe Internet fără să le probați. Este posibil ca ghidonul să nu fie poziționat ideal dar atîta vreme cît tijele sînt în locurile care trebuie în general se poate regla sau înlocui ceva pentru a obține poziția corectă.

Foarte interesant ce-ai scris, am mai citit dar niciodata nu m-a preocupat pt ca, din cate tin minte, m-am simtit confortabil pe semicursiera mea. Cand o aduc inapoi la Bucuresti voi testa sa vad care-s dimensiunile pe ea. Din cate tin eu minte, cred ca e un numar mai mare pentru mine.

Care-s acele grade despre care vorbesti? Daca ai avea o imagine ceva de genu..

Iată o imagine de pe site-ul Selle Royal:

Edited by wirespot, 26 February 2012 - 19:10.

Conform acestei imagini punctele de sprijin sint foarte in fata (stilul sport) unde cam toate seile au latimi aproape identice, diferenta fiind in spate de la 131 la 153mm. Oricine ar fi nu are cum sa aiba distanta dintre ischioane asa de mica... Atunci mai conteaza latimea seii? Vad mai relevant acest aspect in ultimele doua cazuri, moderat si relaxat. Voi cum vedeti acest aspect?

Acolo e punctul de sprijin principal, "centrul de greutate" al zonei de sprijin, dar se folosește mai mult, nu numai ce se vede. Desenul respectiv e gîndit să ajute oamenii să înțeleagă de ce la poziții mai sportive e ok o șa mai îngustă, nu înseamnă că doar acolo ai contact.

Deci da, contează lățimea. Din două motive:
1) Dacă punctele de sprijin principale sînt mai apropiate poți economisi material și face șaua mai ușoară făcînd-o doar atît de lată cît e nevoie.
2) Cu cît te înclini mai în față, coapsele vin mai în spate și într-un unghi mai abrupt. Deci ciocul șeii e mai subțire ca să le faci loc să se miște.

Și uite încă ceva interesant care cred că ar trebui menționat: unele șei sînt destinate unei singure poziții (dintre cele 4 menționate mai sus)... dar unele sînt gîndite să satisfacă două sau chiar trei poziții. Pentru că există biciclete pe care poți obține mai mult de o poziție, în funcție de ghidon.

Unele forme de ghidoane (flatbar/rise, cruiser, BMX) nu oferă decît o singură locație pentru mîini.

Dar sînt ghidoane care oferă 2-3 sau mai multe locații: drops (cursieră), bullhorn, butterfly, moustache, hornet, H-bars etc.

Pe ghidon de cursieră de exemplu ai trei locații "clasice": în drops, pe hoods și sus pe flat. Poziția trunchiului diferă suficient de mult între ele. De asta majoritatea șeilor de trekking sînt gîndite pentru 2 (moderat+sport), iar unele chiar pentru 3 poziții (upright+moderat+sport).

Bun, eu am cursiera si e clar ca nu voi avea cum sa stau in pozitia 4 asadar o sa lata nu-mi foloseste. In conditiile in care pozitia anterioara pe cursiera conduce la punctele de contact in zona anterioara a seii (unde mai toate marcile au cca 50-60mm latime) si mai putin in spate unde poti sa ai si juma de metru ca tot degeaba daca pretiosul posterior nu prea da pe acolo. Latimea seii e data de punctele extreme iar in cazul primei imagini sint foarte aproape de portiunea care e la fel de lata, chiar nu vad de ce s-ar face o sa cu lungimea de 30cm... Da, saua mea este apreciata ca brand, e si foarte usoara (115-125g) si ma intrebam daca pretul si greutatea (dar si referintele) sint un mare fîs.

Repet, nu e ok să zici că toată afacerea se reduce la acele puncte. Poza respectivă e ca să-ți faci o idee, nu înseamnă că tot ce contează sînt acele puncte.

Am observat dupa cum am mai spus ca baietii din Paris-Roubaix de duminica alergau foarte in fata pe sa, exact ca in poza 1, se vedea o bucata buna din sa in spate. Acum, sa fie diferenta asa de mare intre 143mm si 131mm avind in vedere pozitia pe cursiera? (nu cred ca anatomia oricarui bazin ar putea sa permita atingerea in acele puncte marcate si in acelasi timp in partea cea mai lata a seii). La nivelul "nasului" cam toate au aceeasi latime pentru a nu deranja miscarea.

La genul ăsta de amănunte trebuie fiecare să încerce. Șeile sînt o alegere foarte personală.

1. Aproape nicio bicicleta nu are bara orizontala. Adica 0 grade in relatie cu orizontul.
2. Telescopare inseamna altceva: http://dexonline.ro/...tie/telescopare
3. Inaltimea seii: Se aseaza calcaiul pe pedala de jos. Piciorul trebuie sa fie perfect intins. Astfel incat cand pui pingeaua pe pedala, el va sta usor flexat.
4. Lungimea cadrului: Se pune cotul pe varful seii. Varfurile degetelor trebuie sa atinga axul ghidonului. Merge pana la maxim a doua falanga. Daca ajungi la falanga 3, trebuie cadru mai mare.
5. Saua nu trebuie sa fie orizontala niciodata. Trebuie sa aiba varful usor lasat. Altfel preseaza pe testicule. Pe noi ne intereseaza sa ne sustina fundul nu sa ne facem omleta ouale.

Edited by Arkouda, 10 April 2012 - 20:00.

 Arkouda, on 10th April 2012, 19:58, said:

Cred că dacă faci o simplă căutare pe Google Images o să vezi că nu-i adevărat. De ce n-ar exista biciclete cu bara perfect orizontală? Uite.

Arkouda said:

Asta e o metodă orientativă bună. Dar trebuie menționat că nu toată lumea așează piciorul pe pedală exact la fel. Să luăm de exemplu cazul a doi oameni care au corpul identic, cu excepția lungimii labei piciorului. Metoda asta le va da aceeași poziție a șeii, dar evident că nu e la fel de potrivită pentru amândoi.

Sheldon Brown recomanda să ridici șaua treptat câte puțin tot mai sus și să mergi cu bicicleta o perioadă. Când atingi o înălțime la care e incomod o cobori puțin, și așa obții înălțimea ideală în condiții reale, pe baza propriului tău corp, poziție pe bicicletă, stil de pedalat etc.

Arkouda said:

Pe ce fel de bicicletă? Pentru ce fel de ciclism? Ce fel de poziție? Ce pipă și ghidon? Mărimea cadrului depinde de toți acești factori și de alții.

Să aplicăm aceeași teorie ca mai sus: dacă avem doi oameni cu brațe la fel de lungi dar corpuri diferite, e ok să ne orientăm doar după brațe?

Arkouda said:

Poate avea vârful puțin ridicat sau lăsat, depinde de unde plasezi greutatea și cum stai pe șa. Deci nu trebuie făcută literă de lege din faptul că "șaua trebuie să fie orizontală" și nici emite reguli absolute gen "nu trebuie niciodată să". Se poate varia, doar că nu trebuie exagerat, am spus în primul post de ce.

Un grad-două de înclinație n-o să aibă mare efect asupra testiculelor, dar poate afecta drastic confortul șederii pe șa. În general, presiunea asupra testiculelor nu devine o problemă decât la poziții cu trunchiul foarte aplecat în față. Caz în care se compensează cu șanț pe centrul șeii, nu înclinând șaua. Ai observat presupun că cicliștii din Turul Franței nu au șeile înclinate în față, deși au mult mai multe motive decât cicliștii obișnuiți să-și pună problema asta.

Buna seara, am o nedumerire. Am inceput sa am niste dureri de mijloc si nu inteleg exact care este cauza.
Pe bicicleta merg cam 10 km pe tura o data la 2-3 zile, in functie de timp (in rest lucrez stand in picioare cam 8-9 ore). Acum o saptamana am ridicat saua mai sus astfel incat sa am piciorul intins. Am remarcat ca pedalam mai usor, cum e si normal, insa dupa vreo 30 de minute incepea sa ma doara spatele la mijloc (in stanga noadei aproximativ). Aveam si o geanta foto in spate. Prima oara am renuntat la geanta dar a persistat durerea.
In urma cu o saptamana nu am mers deloc pentru ca nu am avut timp. Saptamana aceasta am mers din nou insa am coborat saua cum era inainte. Durerea a aparut din nou dar mai slaba. Nu stiu daca este de la statul in picioare (m-a durut si cand eram la munca sapt trec) sau de la inaltimea ghidonului ( avand in vedere ca saua am coborat-o, ghidonul era mai sus practic). Am un MTB Rockrider 5.0. Poate este nevoie sa mai ridic ghidonul?

E posibil să fie fără legătură cu bicicleta. Fă o pauză de ciclism și vezi dacă mai apare, eventual consultă un medic.

Problemele cu spatele sunt cauzate cel mai des de o poziție incorectă a șirei spinării. Trebuie să ai spatele arcuit înspre față, pentru a putea prelua fără efecte șocurile. Dacă ții spinarea dreaptă șocurile sunt recepționate în coloană. E posibil să fii predispus la asemenea probleme dacă stai în picioare multe ore zilnic.

La diminuarea șocurilor ajută și o șa cu arcuri. Se găsesc cu sume modice (40-50 de lei).

Vezi ca daca ti-ai ridicat saua prea sus e posibil de la asta sa te doara. De obicei problemele cauzate de o sa prea inalta sunt mai mari decat cele cauzate de o sa prea joasa.

Inaltimea corecta a seii este nu cea la care intinzi complet piciorul pentru a ajunge la pedala, ci cea la care poti pedala fara sa iti misti bazinul aplecandu-l spre stanga sau dreapta. O regula simpla pentru a obtine o pozitie de pornire e sa reglezi saua astfel incat stand DREPT pe ea (adica nu lasat pe o parte) sa atingi cu calcaiul pedala in pozitia ei cea mai joasa. In cazul asta, vei avea piciorul usor flexat cand pedalezi chiar si in pozitia cea mai joasa a pedalei. Unghiul dintre femur si tibie in pozitia de pedalare cand pedala e jos trebuie sa fie undeva la 20-30 grade (adica diferenta intre o linie dreapta ce ar veni in prelungirea femurului si cea care e paralela cu tibia).

Dupa ce ai stabilit aceasta inaltime, va trebui sa umbli si la alte setari: pozitia fata-spate a seii si inclinatia ei. Pleci de la saua centrata in raport cu pozitia fata-spate maxima (ar trebui sa aiba niste gradatii pe tijele alea doua, iar daca nu are, vezi cam ce cursa are la miscari fata-spate si o pui undeva pe la mijloc). Apoi, pui saua in pozitie perfect orizontala (deci nu cu nasul in jos si nici in sus). Incerci sa mergi o vreme cu ea asa. Daca o sa constati ca te intinzi prea mult pana la ghidon, poti muta saua putin mai in fata (cu 0.5 cm, apoi cu inca 0.5)...vezi cum e. Daca simti amorteli deranjante de la sa, inclini cu cate 1 grad nasul seii in jos si mai faci o tura. Faci asta pana nu te mai deranjeaza. Atentie: nu ar trebui sa ajungi cu nasul in jos prea mult, astfel incat saua sa te impinga practic in fata din cauza inclinatiei, ca atunci o sa incepi sa ai probleme cu incheieturile mainilor.

Prin tarile mai cu apa calda, exista bike-fitters, adica oameni specializati care iti fac reglajele astea pe baza unor procedee mai elaborate, dar poti si tu face asta pe baza unor tutoriale si catorva reguli de baza. Ghidonul ar trebui sa fie cam la inaltimea seii in mod normal. Poate fi cu cativa cm mai jos pentru o pozitie sportiva, sau cu cativa mai sus pentru o pozitie relaxata (vorbesc aici de configuratia pentru biciclete mountain-bike).

Conteaza mult si distanta dintre sa si ghidon. De fapt asta conteaza foarte mult. Cu cat e mai mare, cu atat o sa stai mai intins si implicit mai incomod. Bicicletele de race au aceasta distanta mai mare, dar e justificat pt ca in competitii vrei sa fii cat mai aplecat (pentru eficienta pedalarii si aerodinamica). Bicicleta ta, cum nu e una pentru concursuri, nu cred totusi ca e prea lunga din acest punct de vedere. Ar fi util sa ne spui si ce inaltime ai tu, ce marime e cadrul bicicletei (ca poate aici e problema).

Guguluff said:

De obicei asta înseamnă că te sprijini excesiv pe mâini.

Posibile soluții:
* dat șaua mai în față
* ridicat ghidonul
* pipă mai scurtă
* ghidon cu brațele mai arcuite spre spate
* combinație de mai multe de mai sus

Atenție însă: există mai mult de o singură poziție posibilă pe bicicletă. Exemplu: prin oraș poți merge relaxat, vertical în șa, sau aplecat în față pentru un plus de viteză. În poziția verticală se cere o poziționare a ghidonului, în cea aplecată în față alta. Cu un ghidon normal de MTB nu le poți avea pe amândouă, deci ori optimizezi pentru poziția verticală și când vrei să te apleci în față nu prea ai unde... ori optimizezi pentru cea aplecată și când stai vertical nu mai ajungi bine la ghidon și te sprijini excesiv în mâini.

Alt aspect: când te apleci în față și pedalezi puternic, greutatea trunchiului e preluată parțial de forța cu care pedalează picioarele, care te împing în sus. Deci nu poți testa cât apeși cu mâinile stând pe loc cu bicicleta, trebuie să mergi cu ea. În unele cazuri forța e așa de mare încât te împinge în sus și ajungi să nu te mai sprijini de ghidon ci să te ții de el ca să nu pleci în sus (cazul cicliștilor de performanță pe cursiere).

Un compromis valabil este să adaugi ceva care permite o a doua poziție pentru mâini, cum ar fi coarnele suplimentare ("bar ends") la MTB. Problema e că atunci când ai mâinile pe coarne nu ai acces la schimbătoare și frâne. Altă variantă sunt ghidoanele de trekking, dar cu același neajuns.

Cursierele și bicicletele de ciclocross sunt singurele care au rezolvat problema asta după cum urmează: ghidon de cursieră; controale combinate schimbător+frână, specifice de cursieră, care pot fi accesate și din poziția de jos (drops) și din poziția de sus de pe coarne (hoods). Mai rămâne poziția a treia, sus pe barele verticale, care s-a rezolvat parțial cu manete secundare redundante de frână, care trag de același cablu ca și cele principale.

Din păcate există niște incompatibilități între componentele de MTB și cele de road (diametrele ghidoanelor, schimbătoare, tipuri de frâne) care fac nepractică această soluție pe MTB-uri. Discuție aici.

Eu am gasit acest calculator care pe baza inaltimii si a lungimii picioarelor iti calculeaza atat marimea cadrului, in functie de tipul bicicletei, dar si a inaltimii seii. Ca bonus ne mai indica si lungimea optima a bratului pedalei.

Edited by PhaseZ, 17 May 2012 - 13:00.

Eu habar nu am care e marimea cadrului cursierei mele, nu scrie pe ea pe nicaieri.

@PhaseZ: Aceste calculatoare sunt bune la modul orientativ. Adică ajută un începător să-și aleagă o mărime... sau pe cineva care folosește pentru prima oară un nou tip de bicicletă. Dar rămân pur orientative. Este imposibil să ghicești perfect potrivirea unui om cu o bicicletă, și în orice caz nu doar cu acele două măsurători.

Poftim un tabel, dacă nu-l știai, care conține cam același gen de informații.

Pe măsură ce capătă experiență, fiecare ciclist începe să știe cam ce dimensiuni trebuie să aibă cadrul potrivit, moment în care începe să se uite la datele geometriei, în special la lungimea cadrului. Și să facă ajustări din pipă și ghidon. "Mărimea" cadrului devine doar o cifră sau o literă oarecare, bună doar ca să știi ce să-i ceri vânzătorului.

@dan: Dacă te simți bine pe ea, nu prea are absolut nicio importanță. Dar bănuiesc că ai cumpărat-o direct din magazin, pe probate, de nu știi mărimea. Că dacă ai luat-o dintr-un magazin online ar însemna că ai avut un noroc extraordinar.