Inflația și Deflația

BNR se laudă cu o inflație mică în utima perioadă.
Teoretic este un lucru îmbucurător.
În fond cu toții ne dorim prețuri stabile.
Ne ajută să ne planificăm mai bine consumul și cheltuielile.

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea  simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.

Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a  populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată  înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire;  inflația avantajează debitorii (in moneda națională); rata dobânzii este  influențată de rata inflației. Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața  social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al  inflației.

Conf. wiki, inflația este de mai multe tipuri.

1. Inflație prin monedă. Crește masa de monedă implicit crește cererea de mărfuri și servicii iar acestea se scumpesc.

2. Inflație prin cerere.
Apare datorită creșterii cererii agregate, în condițiile în care  oferta agregată rămâne în urma cererii sau se micșorează.
Cererea  agregată poate să crească și în condițiile în care masa monetară nu se  modifică, atunci când:
- sporesc veniturile bănești ale populației, ducând la mărirea puterii de cumpărare a acesteia;
- are loc creșterea salariilor neînsoțită de sporirea productivitații muncii;
- se extinde creditul de consum;
- se diminuează înclinația spre economisire.

Looks familiar ?

3. Inflație prin costuri înseamnă creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată.
Mărirea costurilor nu stimulează producția iar oferta de bunuri și  servicii scade iar prețurile cresc. Costurile de producție cresc când  remunerarea factorilor de producție crește mai mult decât  productivitatea lor. Un rol important îl ocupă sporirea cheltuielilor  pentru salarii neînsoțită de o creștere superioară a productivității  muncii. În același sens, al creșterii costurilor, acționează și mărirea  prețurilor la materii prime, materiale, combustibil, energie, etc.

4. Inflația importată
Creșterea  prețurilor peste graniță mărește valoarea importului, care în cazul  mijloacelor de producție (materii prime, utilaje, mașini, energie) duce  la creșterea costurilor și a prețurilor bunurilor economice produse  anterior.

5. Inflația prin structuri
Se caracterizează  prin practicarea unor prețuri ridicate fără o legătură directă cu  creșterea cererii sau scăderea ofertei; se datoreazǎ structurii  oligopoliste sau monopoliste a economiei, care împiedică manifestarea  concurenței și ca atare practicarea unor prețuri ridicate.
___________________________________________________________

După cum se vede, inflația poate veni din multe direcții și nu cred că BNR-ul poate face ceva concret în sensul ăsta.
Au instrumente puține și după cum s-a dovedit și în trecut, destul de ineficiente.
Spun ineficiente pt. că în trecut au exista bufeuri inflaționiste pe anumite piețe, unde BNR-ul nu putea face mare lucru pt. că banii veneau din exterior pe alte canale.
Dar după cum spun definițiile de mai sus, inflația pare că nu produce șomaj.
_______________________________________________________________

Deflația este un fenomen economic care reprezintă opusul  inflației,  caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor. Acest  fenomen are consecințe asupra unei economii naționale la fel de grave ca și inflatia. El poate fi determinat, în principal, prin reducerea masei  monetare și a creditului.

Potrivit lui Barro, deflația reprezintă o scădere a indicelui general al prețurilor într-o  perioadă de timp.
Deseori, deflația este cauzată de o reducere a ofertei  de bani sau de o restrângere a creditului.
Deflația poate fi de  asemenea cauzată de o restrângere a cheltuielilor, fie din partea  guvernului, fie din partea agenților economici, sau a investițiilor  dintr-o economie.
Deflația are de multe ori ca efect creșterea numărului șomerilor, întrucât cererea de bunuri și servicii în economie scade, pe  fondul deficitului de lichidități.
Deasemeni deflatia poate fi  consecinta consolidarii economoce, cresterii economice, cresterea  ratigului de tara.
O consecinta fireasca este cresterea monedei  nationale in raport principalele valute.
________________________________________________________________________

Derivat din cele două este un mic mutant înfricoșător numit Stagflație.
Staglația este cam ce e mai rău din ambele de mai sus.
Adică prețurile cresc, șomajul crește, salariile scad și economia scade.

Am încercat să aflu care este componența indicelui prețurilor de consum și nu găsesc nicăieri.
Dacă voi știți, cu atât mai bine.

Edited by paradigmatic, 13 February 2012 - 14:30.

paradigmatic, on 13th February 2012, 12:05, said:

Nu doar cosul de produse conteaza ci si ponderea lor. Pentru ca daca bunurile alimentare  sunt considerate cu o pondere de 90% iar serviciile cu 10%, desi au crescut cu 100% costurile serviciilor intr-un an in timp ce preturile bunurilor raman constante, totusi inflatia o sa dea sub 10%. Iar tu ca orasean probabil dai mult mai mult pe servicii fata de un taran din varful muntelui, tu platesti lunar intretinere, chirie, telefon, cablu, etc, asa ca o inflatie "medie" de 9% s-ar putea traduce intr-una de 50% pentru 60% din populatie.

Avantajele statisticii: ascund perfect jaful national. La Institutul National de Statistica ar trebui sa afli raspunsul. Dar n-o sa-l afli.

Apropo, acum nu avem inflatie mica, ci o mare stagflatie trasa de cifre spre inflatie cu operatiuni repo astronomice ale BNR. Adica exista ceva si mai rau decat alea, un monstru creat special pentru a da bine in statistici electorale. Si oameni il simt deja ca d'aia ies din casa, dar inca nu le-a ajuns cutitul la os. Dar nici mult nu mai are.

Astor, on 13th February 2012, 17:23, said:

...atunci când am deschis topicul ăsta exact asta am vrut și eu să spun .
Dar m-am gândit să las discuția să curgă puțin.

Adică m-am gândit că degeaba spune BNR că inflația este de X% în condițiile în care veniturile au scăzut.
Adică inflația se calculează exclusiv la coș ?
Dacă veniturile scad și prețurile din coș se scumpesc doar puțin, să spunem cu 3%, asta nu înseamnă că inflația este de 3% !!!

Noi in mod normal, dupa scaderea salariilor si cresterea TVA-ului aveam brusc o deflatie, aceasi cantitate de marfa cu mai putini bani disponibili. "Problema" deflatiei e ca arata populatiei ca e posibila, dupa doua decenii de inflatie continua, si ar crea asteptati si in privinta scaderii preturilor la imobiliare, utilitati, carburanti, etc. Cum statul nu vrea asa ceva pentru protejatii lui privati, face operatiuni de repo (tranzacții destinate injectării de lichiditate), inundand piata cu lei pentru a echilibra statisticile.

Quote

Cât mai rezistă "citadela" bancaro-imobiliară?

Si desi economia scade, veniturile scad, cererea scade, in prezenta inundarii cu lichiditati de catre BNR, dezastrul economic compus deflatie naturala + stagflatie rezultanta + inflatie indusa se prezinta drept "cea mai mica inflatie postdecembrista". Rezultatul? Imbogatirea accelerata a corporatiilor, dizolvarea puterii de cumparare a populatiei, salvarea bancilor ce trebuiau sa intre in faliment demult.

Ce este statistica? Este ceva asemănător costumului de baie: arată multe, distrage atentia, dar ascunde esențialul.

Tu spui că BNR aruncă cu lei fizici în piață.
Totuși nu-i văd.
Adică nu-mi dau seama cum ajung ei fizic în piață pt. că salariile, veniturile, profiturile companiilor, volumele de business scad.
Adică eu văd bani insuficienți, nicidecum, un surplus.

Nu fizici ci virtuali, precum "catralioanele" bagate de FED in bancile americane. Bancherii zic ca asa ceva n-o sa cauzeze inflatie dar pentru ca modifica masa monetara, modifica si statisticile.