Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Tv-urile 8k ar putea disparea

Fps drop in jocuri

Macroblocuri cand pornesc/ opresc...
 OFERTE hrana animale

TGN transgaz acorda 15 acțiu...

Achizitie ardei iuti

Panou presurizat ACM - probleme
 Coordonate sistem Stereo 1970 bra...

Un sunet ciudat

Firme cuptoare si plite

Raspunderea patrimoniala.
 Umiditatea in casa

Viagra fara sa afle iubita

The Enforcer (2022)

Centrala nu porneste sa incalzeas...
 

Curiosity - urmatorul rover martian

- - - - -
  • Please log in to reply
168 replies to this topic

#73
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,633
  • Înscris: 02.10.2009

View Postasterix1, on 30 octombrie 2012 - 03:25, said:

Nu este adevarat;parasutele supersonice folosesc polyester si nylon pentru invelis si kevlar pentru suspante.
Izolatiile termice folosite in viata cotidiana aproape nu au legatura cu domeniul spatial.
Polistirenul expandat,spuma poliuretanica,vata de sticla sau bazalt sunt toate inventii pamantene.
Acele izolatii termice speciale(cele ablative in special) folosite in domeniul spatial nu au utilizari pamantene.
....
Nu m-am referit direct la materialele pentru parasute, respectiv nylonul pentru invelis sau technora pentru suspante, ci la modul in care aceste materiale au fost folosite, la stiinta care se afla in spatele constructiei, la fel cum un croitor dibaci stie sa faca ceva minunat dintr-o carpa. 10-12 ingineri au lucrat  cativa ani pentru dezvoltarea acesei parasute, desi aveau experienta tuturor celorlalate parasute martiene. Sa bagi namila aia intr-un container de un metru si sa poti desfasura complet parasuta in mai putin de 2 secunde nu e chiar simplu. Urmarea este contracte cu companii aeronautice interesate in calitatile demonstrate si testate cu aceasta ocazie: nu se mai cheltuie alte fonduri pentru cercetare, au rezultatul deja. Acesta e un mod de a privi lucrurile.
Apoi, faptul ca dvs, nu stiti de alte materile decat fibra de sticla si zapada artificiala tine mai mult de lipsa de atentie acordata subiectului si mediului de zi cu zi in care izolatia cu polistiren pare inca "tehnica spatiala". Sunt multe materiale folosite deja in industrie care au plecat exact de la cercetarile pentru rachete. V-am pomenit de placutele acelea de la naveta tocmai ca sa dau un exemplu relativ banal, nu stiam ca e chiar asa de necunoscut (au fost realizate acum aproape 40 ani si variante ale acestui material sunt curent folosite in industria de echipamente termice)

Edited by Rosebud09, 30 October 2012 - 06:10.


#74
theMisuser

theMisuser

    Cetatean European.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 19,730
  • Înscris: 25.02.2007

View PostRosebud09, on 30 octombrie 2012 - 06:09, said:

Sunt multe materiale folosite deja in industrie care au plecat exact de la cercetarile pentru rachete.
Continui sa reiterezi argumentul piulitei.
Nu mai bine cercetezi direct piulitele de care ai nevoie decat sa astepti ca la loto sa se nimereasca piulita ta pe altundeva ?
Adica : ai nevoie de izolator, cercetezi izolator. Ai nevoie de panza tare, cercetezi panza tare. And so on.
De unde ti se pare tie cea mai buna cale de ales cercetarea indirecta ?
O sa-ti traduc argumentul intr-o forma mai pe intelesul tau : "Hai sa cercetam cai verzi pe pereti ca poate vreo copita d-acolo o fi buna de ciorba."
Sper ca acum ai inteles. Cercetezi direct copite !

#75
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,633
  • Înscris: 02.10.2009

View PosttheMisuser, on 30 octombrie 2012 - 12:19, said:

Continui sa reiterezi argumentul piulitei.
Nu mai bine cercetezi direct piulitele de care ai nevoie decat sa astepti ca la loto sa se nimereasca piulita ta pe altundeva ?
Adica : ai nevoie de izolator, cercetezi izolator. Ai nevoie de panza tare, cercetezi panza tare. And so on.
De unde ti se pare tie cea mai buna cale de ales cercetarea indirecta ?
O sa-ti traduc argumentul intr-o forma mai pe intelesul tau : "Hai sa cercetam cai verzi pe pereti ca poate vreo copita d-acolo o fi buna de ciorba."
Sper ca acum ai inteles. Cercetezi direct copite !

Daca pui asa problema ai dreptate, e simplu si logic ca e mai ieftin si sunt mai multe sanse sa iasa rezultatele dorite daca se dau bani pentru un obiectiv précis.
E asa de logic ca uneori ca poate fi adevarat.
In realitate lucrurile sunt mai complicate, cu atat mai mult cu cat anvergura creste: una e sa cercetezi o piulita fara filet si alta sa cauti bosonul. Crezi ca atunci cand s-au apucat sa investesca in cautarea bosonului Higgs, nu s-au gandit ca pe langa reusita sau nereusita obiectivului principal, cu siguranta vor mai fi si alte descoperiri, ca tehnologia necesara va trebui inventata si realizata si ca un intreg lant de “noutati” vor apare indirect? Asta sunt lucruri importante care se iau in considerare cand se incepe un proiect mare. Precis “mai pica ceva”. La NASA “pica”, si inca gras, de ex. din drepturile de proprietate a nenumarate brevete (dar sunt ceva discutii despre cine si cum valorifica, ie bugetari si ei…).

Cat priveste Curiosity, insasi faptul ca exista aduce beneficii societatii, au tinerii la ce sa viseze, mai pleaca naibii din fata calculatorului cu jocuri si poate afla cum e realitatea inconjuratoare, fac o facultate de fizica nu una de purtatori de vorbe.
Gandeste-te la Formula 1, curse de masini in general, chiar arunca firmele banii ca sa imbogateasca pilotii si toti ceilalti? Daca am nevoie de o camera video sau senzori IR ca lumea, nu stifturi, nu crezi ca va conta ca Teledyne DALSA a facut camere si senzori  care sunt pe Marte acum? Ma duc la ei sau la cine apcuc, doar sa am camera?
V-am dat exemplul acela cu universitatea din Ontario. Stiti ce fac aia, pe langa munca propriu-zisa? In fiecare luna tin conferinte despre “mersul lucrurilor”, adica a cecetarilor in domeniul spatial, senzori, robotica, etc. Au sala de 650 locuri din oras plina ochi, se vand biletele cu saptamani si luni inainte, vin tot felul de oameni, mai ales tineri, uneori de la sute de kilometri. De ani de zile fac asta. Exact, idiotii aia de scolari vestici, care nu ajung nici la buricu’ romanului fara bac se inghesuie sa afle.
Socoteste dumneata castigul sau pierderea.

#76
theMisuser

theMisuser

    Cetatean European.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 19,730
  • Înscris: 25.02.2007

View PostRosebud09, on 30 octombrie 2012 - 18:25, said:

Cat priveste Curiosity, insasi faptul ca exista aduce beneficii societatii, au tinerii la ce sa viseze, mai pleaca naibii din fata calculatorului cu jocuri si poate afla cum e realitatea inconjuratoare, fac o facultate de fizica nu una de purtatori de vorbe.
Asta e argumentul lui @asterix1. Ma bucur ca l-ai receptat si pe acesta Posted Image
Si pt. ca ai zis de cercetarea indirecta, ghici de ce n-au facut americanii LHC ? Ca s-au saturat de acceleratoare, in care bagi bani si poate iese poate nu ceva, asa ca mai bine sa se axeze pe aspecte practice. Cum ar fi semiconductorii calzi, de pilda. Asta fiind o decizie luata de oficialii politici (cercetarea aplicata). In aceasta lumina, ramane doar argumentul lui @asterix1, cu olimpiada.

Ehe, politica asta, nu-i asa de simpla cum crede lumea.. Posted Image

edit - ah, supraconductorii

Edited by theMisuser, 30 October 2012 - 22:40.


#77
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,633
  • Înscris: 02.10.2009

View PosttheMisuser, on 30 octombrie 2012 - 22:36, said:

Asta e argumentul lui @asterix1. Ma bucur ca l-ai receptat si pe acesta Posted Image
Si pt. ca ai zis de cercetarea indirecta, ghici de ce n-au facut americanii LHC ? Ca s-au saturat de acceleratoare, in care bagi bani si poate iese poate nu ceva, asa ca mai bine sa se axeze pe aspecte practice. Cum ar fi semiconductorii calzi, de pilda. Asta fiind o decizie luata de oficialii politici (cercetarea aplicata). In aceasta lumina, ramane doar argumentul lui @asterix1, cu olimpiada.

Ehe, politica asta, nu-i asa de simpla cum crede lumea.. Posted Image

edit - ah, supraconductorii

Mai toate studiile au aratat ca de fapt avantajul economic al unei Olimpiade este neglijabil, mai ales daca e vorba de o economie mare. Se imbunatateste infrastructura pentru o vreme, la fel turismul are un varf de scurta durata.
In cazul recent de la Londra, s-au cheltuit cam 14.5 miliarde dolari. Cele mai optimiste evaluari daca scot 10 miliarde beneficii, nu toate insa in UK si doar pe termen scurt. Ramane aspectul moral, adica prestigiu, “in ciuda crizei, etc”. Ceva constructii pentru sport, cu capacitate mult peste necesar acum (= costuri de intretinere), ceva asfalt proaspat. Eu am trecut prin Londra la mai putin de o luna de la terminarea olimpiadei, n-am vazut nici o indicatie ca a fost ceva mare pe acolo (la stadionul nou si cele 2-3 sali noi n-am ajuns, la ce bun). Imbulzeala obisnuita si alba-neagra tiganeasca pe pod. Doar taxiul m-a jupuit bine, 170 lire dus-intors de la aeroport, in crestere dupa pierderile mari avute de taximetristi in vara. Asta o fi intrand la “castig” dupa olimpiada….
A fost Off Topic, Ok

#78
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View PostRosebud09, on 30 octombrie 2012 - 06:09, said:

Nu m-am referit direct la materialele pentru parasute, respectiv nylonul pentru invelis sau technora pentru suspante, ci la modul in care aceste materiale au fost folosite, la stiinta care se afla in spatele constructiei, la fel cum un croitor dibaci stie sa faca ceva minunat dintr-o carpa. 10-12 ingineri au lucrat  cativa ani pentru dezvoltarea acesei parasute, desi aveau experienta tuturor celorlalate parasute martiene. Sa bagi namila aia intr-un container de un metru si sa poti desfasura complet parasuta in mai putin de 2 secunde nu e chiar simplu.
Nu este chiar asa.
Problema parasutelor este de mult rezolvata.
In programul Apollo s-au facut peste 300 de teste asupra parasutelor de franare.
Problema introducereri lor intr-un container cat mai mic a fost rezolvata atunci.
Acolo erau 3 parasute uriase de peste 30 m in diametru fiecare.
Misiunea Mars Science Laboratory avea o singura parasuta si aceea de 16 m diamentru.
Nu spun ca nu ar fi fost probleme in timpul dezvoltarii lor dar este departe de misiunile Apollo si pe deasupra exista experienta si expertiza din misiunile anterioare.

Quote

.......................
Apoi, faptul ca dvs, nu stiti de alte materile decat fibra de sticla si zapada artificiala tine mai mult de lipsa de atentie acordata subiectului si mediului de zi cu zi in care izolatia cu polistiren pare inca "tehnica spatiala". Sunt multe materiale folosite deja in industrie care au plecat exact de la cercetarile pentru rachete. V-am pomenit de placutele acelea de la naveta tocmai ca sa dau un exemplu relativ banal, nu stiam ca e chiar asa de necunoscut (au fost realizate acum aproape 40 ani si variante ale acestui material sunt curent folosite in industria de echipamente termice)
Fibra de sticla,izolatia din polistiren tine de materialele de zi cu zi.
Alte materiale descoperite in programele spatiale nu se folosesc curent din motive de pret.
Adica cum vine treaba?
Pica,Pica-X,Sirca,Avcot,Reinforced Carbon-Carbon se folosesc cumva la cuptoare industriale,cuptoare de gatit,izolatii pentru locuinte,sau si mai si le vezi folosite vreodata in Romania pentru reabilitarea termica a locuintelor?Trebuia sa-i dai ideea lui tanti Nutzi cand a inceput programul de reabilitare termica pentru ca era in cautare de materiale pentru cresterea pretului de cost.
Parerea mea este ca orice misiune spatiala se face din cateva motive:
-Explorare care nu aduce avantaje economice ci doar prestigiu(ca la olimpiada)
-Ocuparea unor oameni de stiinta(in fond dupa unii din Romania niste nenorociti care sug sangele poporului) cu activitati serioase;lucru foarte important in ziua de astazi.Nu conteaza ce naiba obtin ci faptul ca intr-o situatie limita:cutremur catastrofal,asteroid,tsunami,dezastru nuclear ai niste oameni pe care te poti baza.Daca se obtin si unele descoperiri foarte bine;dar oamenii sunt cei mai importanti.Pentru ei se fac acele programe.
Cu toata criza economica(vezi cele 7000 miliarde tiparite de USA) programele spatiale nu au fost prea mult reduse.
Comparatia cu Romania nu se pune.
Taieri de salarii cu 25%,invitarea doctorilor si a profesorilor sa plece afara daca nu le place,a femeilor la produs,etc de catre muratura de la Cotroceni este situatia din Romania in contrast cu USA.

View PostRosebud09, on 30 octombrie 2012 - 18:25, said:

...................................
Gandeste-te la Formula 1, curse de masini in general, chiar arunca firmele banii ca sa imbogateasca pilotii si toti ceilalti?
La formula 1 nu se arunca banii.
Ea este o activitate sportiva care se finanteaza din reclama si drepturile tv de transmitere.
Este o afacere ca oricare alta.Atunci cand nu mai ai rezultate iti vinzi firma sau o inchizi.
Comparatia cu domeniul spatial nu prea se sustine.

Edited by asterix1, 31 October 2012 - 02:07.


#79
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,633
  • Înscris: 02.10.2009

View Postasterix1, on 31 octombrie 2012 - 02:05, said:

Nu este chiar asa.
Problema parasutelor este de mult rezolvata.
De aia au lucrat ani de zile la parasuta noua...
In programul Apollo s-au facut peste 300 de teste asupra parasutelor de franare.
Problema introducereri lor intr-un container cat mai mic a fost rezolvata atunci.
Acolo erau 3 parasute uriase de peste 30 m in diametru fiecare.
Misiunea Mars Science Laboratory avea o singura parasuta si aceea de 16 m diamentru.
Apollo 85. 5 ft diametru. Curiosity 76 ft. Comparatia nu e potrivita, scopul, performanta, functionarea, conditiile sunt foarte diferite.

.Nu spun ca nu ar fi fost probleme in timpul dezvoltarii lor dar este departe de misiunile Apollo si pe deasupra exista experienta si expertiza din misiunile anterioare.

Fibra de sticla,izolatia din polistiren tine de materialele de zi cu zi.
Alte materiale descoperite in programele spatiale nu se folosesc curent din motive de pret.
Adica cum vine treaba?
Pica,Pica-X,Sirca,Avcot,Reinforced Carbon-Carbon se folosesc cumva la cuptoare industriale,cuptoare de gatit,izolatii pentru locuinte,sau si mai si le vezi folosite vreodata in Romania pentru reabilitarea termica a locuintelor?Trebuia sa-i dai ideea lui tanti Nutzi cand a inceput programul de reabilitare termica pentru ca era in cautare de materiale pentru cresterea pretului de cost.

Tanti Nutzi, la fel ca tine, nu a auzit de Aerogel (by Thermablock). Faptul ca tanti nu are bani, nu inseamna ca altii stau la fel de prost. Materialul va fi standard in noul Cod de Constructii.
Lumea e mare, nu reduceti tot la cat ii trebuie lui tanti Nutzi sa o duca de pe o zi pe alta.
Parerea mea este ca orice misiune spatiala se face din cateva motive:
-Explorare care nu aduce avantaje economice ci doar prestigiu(ca la olimpiada)
-Ocuparea unor oameni de stiinta(in fond dupa unii din Romania niste nenorociti care sug sangele poporului) cu activitati serioase;lucru foarte important in ziua de astazi.Nu conteaza ce naiba obtin ci faptul ca intr-o situatie limita:cutremur catastrofal,asteroid,tsunami,dezastru nuclear ai niste oameni pe care te poti baza.Daca se obtin si unele descoperiri foarte bine;dar oamenii sunt cei mai importanti.Pentru ei se fac acele programe.

Ba conteaza ce obtin. Gandire de bugetar (din banii altora). De fapt, daca ne gandim la plaiuriule mioritice ai dreptate, n-am auzit de cineva dat afara ca n-a descoperit ceva pentru care a primit bani. Sa vazi d-ta dincolo cum sta treaba si daca ala care toaca banii degeaba mai primeste ceva fonduri dupa aia.
Cu toata criza economica(vezi cele 7000 miliarde tiparite de USA) programele spatiale nu au fost prea mult reduse.
Comparatia cu Romania nu se pune.
Taieri de salarii cu 25%,invitarea doctorilor si a profesorilor sa plece afara daca nu le place,a femeilor la produs,etc de catre muratura de la Cotroceni este situatia din Romania in contrast cu USA.
Nu v-am spus eu ca orice ar fi, tot in politica si vaicareala ajungeti? Poftim.

La formula 1 nu se arunca banii.
Ea este o activitate sportiva care se finanteaza din reclama si drepturile tv de transmitere.
Este o afacere ca oricare alta.Atunci cand nu mai ai rezultate iti vinzi firma sau o inchizi.
Comparatia cu domeniul spatial nu prea se sustine.
Pentru cine nu are ochelari de cal si vede mai departe decat lungul nasului si marginea farfuriei, cee ce se desfasoara in Formula1 pe partea de tehnologie si stiinta reprezinta un lucru important. Ca tot umblati pe Internet, puteti afla cam care sunt urmarile pentru industria auto.

Exista o publicatie a NASA, "Spinoff" ii spune, apare de multi ani, e si pe Internet, unde sunt descrise mii de exemple de cercetari originare NASA cu aplicatii practice. Nu stiu cate astfel de aplicatii sunt si in Ro, dar devreme ce nu din taxele romanilor au rezultat, nu e important ptr tanti.
Lasati.

#80
jazzu

jazzu

    Agent

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,438
  • Înscris: 18.06.2009

View PosttheMisuser, on 26 octombrie 2012 - 17:40, said:

Ia, uimeste-ne Posted Image
Poate e suficient
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/rcRWKAPwRZ4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#81
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

Quote

Tanti Nutzi, la fel ca tine, nu a auzit de Aerogel (by Thermablock). Faptul ca tanti nu are bani, nu inseamna ca altii stau la fel de prost. Materialul va fi standard in noul Cod de Constructii.
Lumea e mare, nu reduceti tot la cat ii trebuie lui tanti Nutzi sa o duca de pe o zi pe alta.
De aerogel am auzit de mult.
Stiu ca este cel mai usor material fabricat vreodata(are densitatea 1mg/cm3) si are cel mai mic coeficient de transfer termic;dar asta este irelevant.El a fost inventat in anul 1931.
Chiar si cel pe baza de carbon a fost inventat in anii 80.
Faptul ca a fost folosit in misiunea Stardust iar nu-l leaga de cercetarea spatiala.
Daca va fi folosit in noile constructii este foarte bine dar iar nu vad legatura cu domeniul spatial;in fond el este un material descoperit cu mult timp in urma fara legatura cu domeniul spatial.

Quote

Ba conteaza ce obtin. Gandire de bugetar (din banii altora). De fapt, daca ne gandim la plaiuriule mioritice ai dreptate, n-am auzit de cineva dat afara ca n-a descoperit ceva pentru care a primit bani. Sa vazi d-ta dincolo cum sta treaba si daca ala care toaca banii degeaba mai primeste ceva fonduri dupa aia.
Da conteaza.....Programul navetelor spatiale a mancat 200 miliarde$ pentru 135 de lansari(aproape 1,5 miliarde$/lansare).
Toate acele izolatii speciale si intreaga tehnologie din spatele navetei spatiale au adus o gramada de bani sa inteleg?
Izolatia de tip Reinforced Carbon-Carbon este folosita peste tot sa inteleg?
O singura bucata de cateva kg din acel material costa cateva sute de mii de $
Atat de util este materialul ca firma SpaceX nici nu s-a gandit la el.

Quote

Nu v-am spus eu ca orice ar fi, tot in politica si vaicareala ajungeti? Poftim.
Totul este politica.La fel si in USA.
Faptul ca au ajuns in criza este si din cauza ca multi ani s-au aruncat banii pe cercetare din care USA nu mai castiga mare lucru.
Pot sa obtina oricate inovatii ca pana la urma tot in China se fabrica.Partea leului ramane in China.

Quote

Pentru cine nu are ochelari de cal si vede mai departe decat lungul nasului si marginea farfuriei, cee ce se desfasoara in Formula1 pe partea de tehnologie si stiinta reprezinta un lucru important. Ca tot umblati pe Internet, puteti afla cam care sunt urmarile pentru industria auto.
Ca un urmaritor de formula1 cred ca mai cunosc cate ceva.
In primul rand o masina de formula1 este construita pe principiul ca trebuie sa reziste pana trece linia de sosire;un nonsens pentru orice masina normala.
Un motor pentru o astfel de masina functioneaza la turatii uriase(20.000rpm),inadecvate pentru orice automobil de serie.
Greutatea ei este redusa foarte mult din cauza materialelor f.usoare in special a celor din fibra de carbon si a filozofiei de proiectare.
Prima data motorul cu injectie de benzina a fost dezvoltat de firma Mercedes in anii 30 pentru cursele de masini.
A venit WW2 tehnologia a fost introdusa la motoarele cu piston ale avioanelor militare.
Industria auto atat de interesata de nou a reusit si ea dupa aproape 50 ani sa implementeze noua tehnologie.
La fel materialele compozite pe baza de carbon se folosesc in formula1 din anii 80.
In afara de unele masini de lux nici acum dupa 30 de ani compozitele din fibra de carbon nu se folosesc in industria auto.
Industria auto nu foloseste(in afara de cateva modele de masini scumpe) macar clasicele aliaje de aluminiu(ce ar putea reduce greutatea cu pana la 40%) cu atat mai putin sa te gandesti la compozite de carbon.
Asa ca mai usor cu implementarea tehnologiei din formula1 la automobilele de serie.
Daca o tehnologie o implementezi dupa mai mult de 20 ani de la descoperire se numeste paguba din moment ce orice brevet este gratis dupa 20 ani.

Edited by asterix1, 31 October 2012 - 19:37.


#82
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,633
  • Înscris: 02.10.2009

View Postasterix1, on 31 octombrie 2012 - 19:32, said:

De aerogel am auzit de mult.
Stiu ca este cel mai usor material fabricat vreodata(are densitatea 1mg/cm3) si are cel mai mic coeficient de transfer termic;dar asta este irelevant.El a fost inventat in anul 1931.
Chiar si cel pe baza de carbon a fost inventat in anii 80.
Faptul ca a fost folosit in misiunea Stardust iar nu-l leaga de cercetarea spatiala.
Daca va fi folosit in noile constructii este foarte bine dar iar nu vad legatura cu domeniul spatial;in fond el este un material descoperit cu mult timp in urma fara legatura cu domeniul spatial.

Da conteaza.....Programul navetelor spatiale a mancat 200 miliarde$ pentru 135 de lansari(aproape 1,5 miliarde$/lansare).
Toate acele izolatii speciale si intreaga tehnologie din spatele navetei spatiale au adus o gramada de bani sa inteleg?
Izolatia de tip Reinforced Carbon-Carbon este folosita peste tot sa inteleg?
O singura bucata de cateva kg din acel material costa cateva sute de mii de $
Atat de util este materialul ca firma SpaceX nici nu s-a gandit la el.

Totul este politica.La fel si in USA.
Faptul ca au ajuns in criza este si din cauza ca multi ani s-au aruncat banii pe cercetare din care USA nu mai castiga mare lucru.
Pot sa obtina oricate inovatii ca pana la urma tot in China se fabrica.Partea leului ramane in China.

Ca un urmaritor de formula1 cred ca mai cunosc cate ceva.
In primul rand o masina de formula1 este construita pe principiul ca trebuie sa reziste pana trece linia de sosire;un nonsens pentru orice masina normala.
Un motor pentru o astfel de masina functioneaza la turatii uriase(20.000rpm),inadecvate pentru orice automobil de serie.
Greutatea ei este redusa foarte mult din cauza materialelor f.usoare in special a celor din fibra de carbon si a filozofiei de proiectare.
Prima data motorul cu injectie de benzina a fost dezvoltat de firma Mercedes in anii 30 pentru cursele de masini.
A venit WW2 tehnologia a fost introdusa la motoarele cu piston ale avioanelor militare.
Industria auto atat de interesata de nou a reusit si ea dupa aproape 50 ani sa implementeze noua tehnologie.
La fel materialele compozite pe baza de carbon se folosesc in formula1 din anii 80.
In afara de unele masini de lux nici acum dupa 30 de ani compozitele din fibra de carbon nu se folosesc in industria auto.
Industria auto nu foloseste(in afara de cateva modele de masini scumpe) macar clasicele aliaje de aluminiu(ce ar putea reduce greutatea cu pana la 40%) cu atat mai putin sa te gandesti la compozite de carbon.
Asa ca mai usor cu implementarea tehnologiei din formula1 la automobilele de serie.
Daca o tehnologie o implementezi dupa mai mult de 20 ani de la descoperire se numeste paguba din moment ce orice brevet este gratis dupa 20 ani.

M-am lamurit.
Esti adept convins ca cercetarea spatiala n-a adus mai nimic bun, banii sunt aruncati. Daca tie nu ti-a adus nimic, e egal cu zero.
Ce ma supara si ma face uneori sa fiu mai dur e tocmai ca observ lipsa unei gandiri deschise care sa priveasca mai adanc decat prezentul sau viitorul imediat. Daca pentru tine e important doar faptul ca masina aia de F1 nu tine decat o cursa si nu te intereseaza cum s-a ajuns acolo, prin ce mijloace si cu cata gandire si munca, sorry dar asta da de pamant cu toata stiinta ta inginereasca sau tehnica, pentru ratiuni pur economice, si alea foarte abstracte. Astfel de gandire (nu neaparat daunatoare, e normala pentru unii oameni, de ex contabili si softisti) este unul din rezultatele societatii excesiv de materialiste de acum, unde se pare ca lupta pentru supravietuire zilnica nu mai permite nimic decat "acum, aici, mie.".
Bani aruncati, in loc sa dea la nevoiasi...
Ba uite ca eu zic ca e mai bine sa dau banii celor cu minte si posibilitati de a crea ceva decat nevoiasilor, care in ce mare parte sunt asa nevoiasi din vina lor. Mai bine dau salarii la 100 de savanti decat la 2000 de pierde-vara. Societatea a investit in savantii aia, trebuie sa le dea posibilitatea sa valorifice. Poate nu iese mare lucru, dar de la pierde-vara precis nu iese nimic.
Nu spune nimeni ca banii cheltuiti pentru misiuni spatiale trebuie sa se intoarca imediat in castiguri materiale, iar acele castiguri trebuie sa fie la indemana oricarei tanti Nutzi, altfel sunt bani aruncati. Atunci bani aruncati sunt si aceia pentru carti de literatura, scoala superioara(daca tot nu scot Nobel-isti in serie) si orice nu tine de strictul necesar. Bani aruncati sunt si aia pentru CERN, ce sa faca tanti cu particula lu' peste daca asta nu-i aduce ACUM ceva in farfurie?
Sunt neplacut surprins ca decadrea asta sociala din Ro, demoralizarea,  incepe sa influenteze si mintile mai deosebite.

#83
theMisuser

theMisuser

    Cetatean European.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 19,730
  • Înscris: 25.02.2007

View PostRosebud09, on 26 octombrie 2012 - 20:37, said:

...

View Postjazzu, on 26 octombrie 2012 - 17:26, said:

....
Visatorii lu' pejte prajit, cum le deranjeaza cineva somnul ratiunii arunca cu rahat ca ventilatoru.
Iar argumente zero, ca sa nu spun minus, ca unele au fost prostii grosolane.

#84
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View PostRosebud09, on 31 octombrie 2012 - 20:36, said:

M-am lamurit.
Esti adept convins ca cercetarea spatiala n-a adus mai nimic bun, banii sunt aruncati. Daca tie nu ti-a adus nimic, e egal cu zero.
Ce ma supara si ma face uneori sa fiu mai dur e tocmai ca observ lipsa unei gandiri deschise care sa priveasca mai adanc decat prezentul sau viitorul imediat.
Nu,nu te-ai lamurit.
Eu nu am spus ca cercetarea spatiala nu aduce si lucruri utile.
Problema ei este costul prea mare.Este un lux pe care americanii si l-au permis de pe la sfarsitul WW2.
Nu ai idee cati bani s-au cheltuit(in special in domeniul militar) fara nicio finalitate.
Foarte bine daca au bani(de imprumut) pot sa-i arunce unde vor.
Problema este ca,chinezii au inceput sa le sufle in ceafa.

Quote

Daca pentru tine e important doar faptul ca masina aia de F1 nu tine decat o cursa si nu te intereseaza cum s-a ajuns acolo, prin ce mijloace si cu cata gandire si munca, sorry dar asta da de pamant cu toata stiinta ta inginereasca sau tehnica, pentru ratiuni pur economice, si alea foarte abstracte.
Imi pare rau dar asta este filozofia dupa care se proiecteaza o masina de formula1.

Quote

Astfel de gandire (nu neaparat daunatoare, e normala pentru unii oameni, de ex contabili si softisti) este unul din rezultatele societatii excesiv de materialiste de acum, unde se pare ca lupta pentru supravietuire zilnica nu mai permite nimic decat "acum, aici, mie.".
Tocmai ca nu ma inscriu in cele 2 categorii.
Chiar inteleg destul de bine domeniul tehnic.
Problema cu cercetarea actuala americana este ca se axeaza prea mult pe interesele marilor firme si universitati si mai putin pe interesul general pe termen mediu si lung.

Quote

Ba uite ca eu zic ca e mai bine sa dau banii celor cu minte si posibilitati de a crea ceva decat nevoiasilor, care in ce mare parte sunt asa nevoiasi din vina lor. Mai bine dau salarii la 100 de savanti decat la 2000 de pierde-vara. Societatea a investit in savantii aia, trebuie sa le dea posibilitatea sa valorifice. Poate nu iese mare lucru, dar de la pierde-vara precis nu iese nimic.
Si eu spun la fel dar vad altfel lucrurile.
In conditiile in care criza a lovit asa de crunt iti prioritizezi fondurile pe anumite directii cheie si care pot aduce castiguri pe termen relativ scurt si mediu.Asta nu o faci tu de la nivel politic ci pui sa faca o strategie tocmai pe cei in care societatea a investit.
Poate ca din acea strategie reiese ca ar trebuie investiti mai multi bani in:
-Energii alternative.
-Constructia caselor cu consum zero de energie pentru incalzire.Aici ai dat exemplul cu izolatia din aerogel.
-Metode ecologice de obtinere a pamanturilor rare;stiind ca problemele de mediu sunt cel mai mare obstacol in cale obtinerii lor in USA.
-Fonduri pentru obtinerea etanolului celulozic sau din alge.Nu ca astazi nu se dau fonduri dar poate acei savanti in care societatea a investit hotarasc ca nu sunt suficiente.
-Fonduri pentru fabricarea biocombustibilor din alge stiind faptul ca exista cateva specii de alge care practic produc hidrocarburi nu uleiuri precum culturile de uscat.
-Uite USA are un proiect diferit de obtinere a fuziunii prin implozie-masina Z.In acest proiect in anul 2006 s-au obtinut temperaturi de 3,7 miliarde kelvin.De ce nu este sprijinit cu sume mai mari in detrimentul NIF-proiect de fuziune laser in care s-au bagat peste 1 miliard de $.
Astea sunt cateva idei care imi vin acum in cap;dar sigur sunt mult mai multe programe ce merita mai multi bani.
America este cumva inversul Romaniei.Daca in Romania se taie salariile la toti(sa nu se supere nimeni) in schimb in USA se dau bani la toti iar sa nu se supere.Numai ca ce fac ei acum este un lux consecinta modului de imprumut al statului american.

Quote

Bani aruncati sunt si aia pentru CERN, ce sa faca tanti cu particula lu' peste daca asta nu-i aduce ACUM ceva in farfurie?
Banii bagati la CERN sunt din fonduri internationale.
USA ar fi sigur in situatia Romaniei daca nu s-ar putea imprumuta in propria moneda.
Ei sunt pe deficit comercial inca de la sfarsitul anilor 60.
De atunci prapastia dintre importuri si exporturi s-a tot cascat.
Datoria publica a explodat in ultimii ani.
Traiesc cu iluzia ca tehnologia ai poate scoate din orice necaz.

Edited by asterix1, 01 November 2012 - 02:36.


#85
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,633
  • Înscris: 02.10.2009

View Postasterix1, on 01 noiembrie 2012 - 02:13, said:

Nu,nu te-ai lamurit.
Eu nu am spus ca cercetarea spatiala nu aduce si lucruri utile.
Problema ei este costul prea mare.Este un lux pe care americanii si l-au permis de pe la sfarsitul WW2.
Nu ai idee cati bani s-au cheltuit(in special in domeniul militar) fara nicio finalitate.
Foarte bine daca au bani(de imprumut) pot sa-i arunce unde vor.
Problema este ca,chinezii au inceput sa le sufle in ceafa.

Imi pare rau dar asta este filozofia dupa care se proiecteaza o masina de formula1.

Tocmai ca nu ma inscriu in cele 2 categorii.
Chiar inteleg destul de bine domeniul tehnic.
Problema cu cercetarea actuala americana este ca se axeaza prea mult pe interesele marilor firme si universitati si mai putin pe interesul general pe termen mediu si lung.

Si eu spun la fel dar vad altfel lucrurile.
In conditiile in care criza a lovit asa de crunt iti prioritizezi fondurile pe anumite directii cheie si care pot aduce castiguri pe termen relativ scurt si mediu.Asta nu o faci tu de la nivel politic ci pui sa faca o strategie tocmai pe cei in care societatea a investit.
Poate ca din acea strategie reiese ca ar trebuie investiti mai multi bani in:
-Energii alternative.
-Constructia caselor cu consum zero de energie pentru incalzire.Aici ai dat exemplul cu izolatia din aerogel.
-Metode ecologice de obtinere a pamanturilor rare;stiind ca problemele de mediu sunt cel mai mare obstacol in cale obtinerii lor in USA.
-Fonduri pentru obtinerea etanolului celulozic sau din alge.Nu ca astazi nu se dau fonduri dar poate acei savanti in care societatea a investit hotarasc ca nu sunt suficiente.
-Fonduri pentru fabricarea biocombustibilor din alge stiind faptul ca exista cateva specii de alge care practic produc hidrocarburi nu uleiuri precum culturile de uscat.
-Uite USA are un proiect diferit de obtinere a fuziunii prin implozie-masina Z.In acest proiect in anul 2006 s-au obtinut temperaturi de 3,7 miliarde kelvin.De ce nu este sprijinit cu sume mai mari in detrimentul NIF-proiect de fuziune laser in care s-au bagat peste 1 miliard de $.
Astea sunt cateva idei care imi vin acum in cap;dar sigur sunt mult mai multe programe ce merita mai multi bani.
America este cumva inversul Romaniei.Daca in Romania se taie salariile la toti(sa nu se supere nimeni) in schimb in USA se dau bani la toti iar sa nu se supere.Numai ca ce fac ei acum este un lux consecinta modului de imprumut al statului american.

Banii bagati la CERN sunt din fonduri internationale.
USA ar fi sigur in situatia Romaniei daca nu s-ar putea imprumuta in propria moneda.
Ei sunt pe deficit comercial inca de la sfarsitul anilor 60.
De atunci prapastia dintre importuri si exporturi s-a tot cascat.
Datoria publica a explodat in ultimii ani.
Traiesc cu iluzia ca tehnologia ai poate scoate din orice necaz.

Sunt de acord in linii generale.
Ai mentionat banii cheltuiti aiurea pe rachete spatiale si armata. Daca banii aia pentru armata au fost sau nu cu oarecare folos vom putea stii peste multi ani. Poate copiii nostri sa stie ceva. Poate ca intr-adevar s-au risipit toti, poate ca din cauza acelor cheltuieli lumea nu e chiar complet la cheremul vreunui fundamentalist sau tot din cauza lor nu vorbim acum ruseste.
In realitate, pentru cercetare se aloca sume imense.
Rezultate sunt multe, doar ca nu sunt "soc" sa auda toata lumea. In primul rand sa nu uitam ca intr-o cercetare nu poti sa stii sigur ca vei descoperi exact ceea ce ai vrut, daca chiar descoperi ceva.  Din punct de vedere strict economic, la sfarsit cand se trage linia poate iesi pierdere. Numai pentru cercetari in domeniul bateriilor se aloca anual peste 20 miliarde de dolari. Se zice ca de acum si pana in 2020 se vor fi alocat 200 miliarde. Daca nu "iese" bateria aia pe care o vrea toata lumea? Vor veni contabili care sa zica ca s-au aruncat banii?

Pana una alta lucrurile se misca.
Va dau atunci un exemplu mai simplu si pe bune: In US se trece pe scara larga la inlocuirea centralelor pe carbune cu cele pe gaz natural. Ei, e vorba de instalatia de incalzire desigur. La volumul total care se propune a fi inlocuit ar rezulta o reducere de cel putin 400 megatone de CO2 pe an, cu mult decat isi propunea acordul de la Kyoto de la toata planeta. Treaba e in curs de realizare. De fapt, recentele realizari tehnologice in foraj si extractie vor putea face US sa nu mai depinda de altii. Desigur ca se vor gasi destui care sa conteste cifrele, ca polueaza, ca e minciuna, etc. E dreptul lor, dar tot ei ar trebui sa observe ca energiile ne-conventionale, cele care sunt cunoscute acum, nu vor putea sa acopere decat o mica parte din necesarul de energie in viitor, si pana cand vor reusi sa fie semnificative (la nivel mondial, nu in ograda lui tanti) va trebui sa exploatam si pe cele vechi. Dar populatia creste, vrea mai mult si mai mult. Exact asta va fi cauza nenorocirii, cresterea populatiei.
Cercetam, si iar cercetam, cu idea - preconceputa de altfel- ca lucrul cautat chiar exista si e asa cum ne inchipuim noi. Dar daca nu exista?
Va legati de americani prea mult. E la fel cu a-l scoate pe Basescu vinovat de toate. Se face asta pentru ca e simplu, se alege o tinta la indemana si se trage in ea. Cu mai multe in acelasi timp e prea greu, nu se merita, deci le facem ca nu exista si ne vedem de treaba cu tinta preferata. Ca strutul.
Cu parere de rau eu zic ca nu este solutie pentru Americani. Nu-i va scoate nimeni din rahat, si rahatul ala nu e din cauza deficitului sau a datoriilor. Lumea se schimba, noi odata cu ea. Am prins exact acese momente in istorie. Parintii si bunicii au prins ridicarea Americii, noi vom prinde inlocuirea ei din capul mesei cu alte natii. Sa vezi ce bine ne va fi...

Edited by Rosebud09, 01 November 2012 - 04:18.


#86
NASTYPRIMUL

NASTYPRIMUL

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,605
  • Înscris: 20.09.2008
Cind eram in cercetare se spunea ca un leu investit in cercetare, scoate 10.
Nu intelegeam cum...atunci.
In timp am realizat.
Stiti cine spuneau asta. Tocmai oameni ce facusera facultatea la seral sau ff.
Ei intelegeau mai bine astfel de investitii. Culmea fata de oameni ce studiau f mult.
Citeodata studiul fara practica si mai mult, fara conducere, te duce intr-un impas.

Cecetarea spatiala si exploatarea acestui univers practic fara margini, nici nu se poate imagina ca avantaje.

#87
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View PostRosebud09, on 01 noiembrie 2012 - 04:17, said:

Sunt de acord in linii generale.
Ai mentionat banii cheltuiti aiurea pe rachete spatiale si armata. Daca banii aia pentru armata au fost sau nu cu oarecare folos vom putea stii peste multi ani. Poate copiii nostri sa stie ceva. Poate ca intr-adevar s-au risipit toti, poate ca din cauza acelor cheltuieli lumea nu e chiar complet la cheremul vreunui fundamentalist sau tot din cauza lor nu vorbim acum ruseste.
Au fost situatii absurde cand s-au bagat bani in proiecte militare astazi aparent fara sens.
In anul 1955 au inceput un proiect-racheta de croaziera supersonica de joasa altitudine cu propulsie nucleara.
Proiectul era demential(probabil si din cauza paranoiei razboiului rece).
Aceasta racheta(semana mai mult cu un bombardier) putea livra mai multe incarcaturi nucleare la orice distanta cu viteze supersonice si care folosea un reactor nuclear drept sursa de caldura pentru motorul turbostatoreactor.Motorul functiona in circuit deschis ceea ce ar fi dus la contaminarea radioactiva a zonei survolate.Pana la urma proiectul a fost anulat in anul 1964.
A ramas ca mostenire sistemul radar de navigatie ce urmarea terenul TERCOM.
A mai existat proiectul bombardierului nuclear.Nu a zburat niciodata.Remarcabil nu este avionul ci reactorul rezultat.
In anul 1955(cand abia au aparut primele centrale nucleare civile) se construieste primul reactor cu saruri topite pe baza de toriu.
Din pacate intreaga tehnologie din spatele acelui tip de reactor se pare ca a fost in van.Astazi nimeni nu mai este interesat de reactoare nucleare.Culmea ironiei face ca un avion cu propulsie nucleara in circuit inchis s-ar fi putut face in anii 90.El ar fi fost sub forma unui avion de recunostere fara pilot cu raza de actiune nelimitata.
S-au construit si testat chiar mai multe reactoare nucleare pentru propulsia rachetelor.
Cel mai cunoscut proiect este NERVA.
Intentia initiala era sa fie folosit pentru zborurile spre Luna.Pana la urma s-a renuntat si la el,in locul lui folosindu-se motoare de racheta chimice cu hidrogen.Nu a ramas nicio mostenire doar intentia vaga ca o astfel de tehnologie ar putea fi utilizata pentru un zbor cu echipaj uman spre Marte.
Nici din programul Apollo nu au ramas prea multe.Doar tehnologia din primii 10..15m de la varful rachetei SaturnV a fost contributia la progresul stiintei.In schimb cele 3 trepte nu au lasat nicio mostenire.
Naveta spatiala a fost un fiasco fara nicio indoiala.

Quote

In realitate, pentru cercetare se aloca sume imense.
Rezultate sunt multe, doar ca nu sunt "soc" sa auda toata lumea. In primul rand sa nu uitam ca intr-o cercetare nu poti sa stii sigur ca vei descoperi exact ceea ce ai vrut, daca chiar descoperi ceva.  Din punct de vedere strict economic, la sfarsit cand se trage linia poate iesi pierdere. Numai pentru cercetari in domeniul bateriilor se aloca anual peste 20 miliarde de dolari. Se zice ca de acum si pana in 2020 se vor fi alocat 200 miliarde. Daca nu "iese" bateria aia pe care o vrea toata lumea? Vor veni contabili care sa zica ca s-au aruncat banii?
Sincer nu cred ca tehnologia bateriilor se va imbunatati radical pana in anul 2020.Ele se studiaza de 150 ani.
Daca s-ar putea dubla puterea specifica si numarul de cicluri incarcare/descarcare,reducerea timpului de incarcare ar fi o mare realizare.Oricum bateriile nu vor putea rivaliza niciodata cu combustibilii chimici.
Poate ca mai util ar fi dezvoltarea tehnologiei ultracondesatorilor.Chiar daca nu vor concura niciodata cu bateriile au marele avantaj al numarului mare de cicluri incarcare/descarcare si a timpului f.scurt de incarcare.Ar fi f.utili pentru stocarea curentului electric necesar varfului de sarcina.Ar rezolva marea problema cu variabilitatea generarii energiei electrice din surse neconventionale.

Quote

Pana una alta lucrurile se misca.
Va dau atunci un exemplu mai simplu si pe bune: In US se trece pe scara larga la inlocuirea centralelor pe carbune cu cele pe gaz natural. Ei, e vorba de instalatia de incalzire desigur. La volumul total care se propune a fi inlocuit ar rezulta o reducere de cel putin 400 megatone de CO2 pe an, cu mult decat isi propunea acordul de la Kyoto de la toata planeta. Treaba e in curs de realizare. De fapt, recentele realizari tehnologice in foraj si extractie vor putea face US sa nu mai depinda de altii. Desigur ca se vor gasi destui care sa conteste cifrele, ca polueaza, ca e minciuna, etc. E dreptul lor, dar tot ei ar trebui sa observe ca energiile ne-conventionale, cele care sunt cunoscute acum, nu vor putea sa acopere decat o mica parte din necesarul de energie in viitor, si pana cand vor reusi sa fie semnificative (la nivel mondial, nu in ograda lui tanti) va trebui sa exploatam si pe cele vechi.
Reducerea pare mare.O reducere atat de mare ar presupune un consum suplimentar de gaz natural de cel putin 100 miliarde mc(poate chiar spre 150 miliarde mc).Asta ar insemna o crestere a consumului de gaz natural al USA cu (20...30)%.Nu cred ca pot mentine o astfel de productie pe termen mediu macar.
Mai repede ar incerca tehnologia pulberilor de carbune in centrale pe gaz+turbina cu abur.
Ideea este destul de veche.A a fost dezvoltata in fosta URSS in anii 80.
Dar dupa caderea comunismului a fost abandonata.
Faptul ca USA are cele mai mari rezerve de carbune din lume ar face interesanta aceasta tehnologie.
Energiile neconventionale dupa unele studii la nivel global are putea avea o pondere de 30%
Dar ea nu este batuta in cuie.In Islanda(energie geotermala) si Paraguai(energie hidro) ponderea este de 100%.
Remarcabil este cazul Norvegiei care cu toate ca poseda rezerve insemnate de gaze si petrol reuseste sa produca 98% din energia electrica in hidrocentrale.Brazilia 85%.Sunt destule tari care au o ponderea a energiei electrice din surse neconventionale de peste 50%.Problema energiei neconventionale in afara de pret tine de posibilitatile reduse de stocare(majoritar in hidrocentrale)

Quote

Dar populatia creste, vrea mai mult si mai mult. Exact asta va fi cauza nenorocirii, cresterea populatiei.
Da probabil asa este.

Quote

Va legati de americani prea mult.
Cred ca este o exagerare.Personal nu am prea multe impotriva americanilor(mai de loc),cat a oamenilor lor politici(de multe ori in fapt nu prea diferiti de cei romani) si a marilor multinationale care conduc politicul american.De multe ori un presedinte american am impresie ca este o marioneta in mana marilor multinationale.

Quote

E la fel cu a-l scoate pe Basescu vinovat de toate. Se face asta pentru ca e simplu, se alege o tinta la indemana si se trage in ea. Cu mai multe in acelasi timp e prea greu, nu se merita, deci le facem ca nu exista si ne vedem de treaba cu tinta preferata.
Cu Basescu poate nu o fi asa treaba dar impresia asta este.
Imi pare rau cine-l pune:
-Azi te lauzi ca maresti salariile in timp ce peste 2 ani vii in fata presei(nechemat de nimeni) si spui ca le reduci.
-Azi spui ca nu ai nevoie de FMI iar dupa o luna vii tot nechemat si sustii contrariul.
-Azi vii si spui ca Romania trebuie sa inceapa imediat proiectul de la Rosia Montana ca BNR are nevoie de aur iar a doua zi vine Isarescu si spune ca banca centrala nu are nevoie de aur.
-In tara omul este cocos dar cand iese afara(uite in Rusia) nici nu aminteste de tezaur,nu are nicio obiectie,parca lasa impresia ca nu este reprezentatul ales al unei tari ci mai degraba in slujba cuiva.
Pana la urma vinovat pentru situatie nu este decat el.
Faptul ca se baga ca musca in lapte ai face pe multi sa creada ca el este capul rautatilor.
Poate ca nu,dar daca este?

Quote

Cu parere de rau eu zic ca nu este solutie pentru Americani. Nu-i va scoate nimeni din rahat, si rahatul ala nu e din cauza deficitului sau a datoriilor. Lumea se schimba, noi odata cu ea. Am prins exact acese momente in istorie. Parintii si bunicii au prins ridicarea Americii, noi vom prinde inlocuirea ei din capul mesei cu alte natii. Sa vezi ce bine ne va fi...
Deficitul si datoria  este cauza ultimilor 40 ani de model de crestere economica bazat prea mult pe cercetare(fara productie) si consum pe credit.
Daca te referi la China in legatura cu cel din capul mesei da asa este.
Nu fac decat sa copieze modelul de dezvoltare american;model imposbil de aplicat in alta tara.

View PostNASTYPRIMUL, on 01 noiembrie 2012 - 05:14, said:

Cind eram in cercetare se spunea ca un leu investit in cercetare, scoate 10.
Nu intelegeam cum...atunci.
In timp am realizat.
................
Nu este o legatura directa intre cati bani bagi in cercetare si cat se obtine in timp.
Investitiile in cercetare pot aduce si de 1 milion de ori mai mult decat ai investit sau aproape nimic.
Cel mai bun caz in legatura cu banii adusi in cercetare este cazul teflonului.
El a fost descoperit in mod accidental in anul 1938 de un angajat al Kinetic Chemicals ce lucra la un proiect de obtinere de agenti frigorifici pe baza de clorofluorcarboni.
Intamplare face ca el pastra sub presiune gazul tetrafluoretilena intr-o butelie metalica.
Dupa o vreme a deschis acea butelei si ce sa vezi gazul aparent disparuse.
Numa ca la o examinare mai atenta el observa o substanta asemanatoare cu ceara pe peretii buteliei.
Ce se intamplase?Tetrafluoretilena aflata sub presiune in contact cu recipientul din otel(ce a actionat ca un catalizator) s-a transformat in politetrafluoretilena in stare solida.Dupa studii se descopera urmatoarele:
-Teflonul are cel mai mic coeficient de frecare dintre toate materialele la acea data.
-Nu se degradeaza la temperaturi cuprinse intre -273°C si +250°C.De fapt este singurul material plastic ce rezista la temperaturi asa scazute.
-Rezista la orice agent chimic fie el acid,baza,solvent.
Prima aplicatie serioasa i s-a gasit in cadrul proiectului Manhattan de imbogatire a uraniului.
Toate conductele,paletele pompelor sunt protejate de coroziunea hexafluorurii de uraniu cu teflon.
Dupa WW2 se foloseste masiv in toata industria chimica ce lucreaza cu agenti corozivi si la temperaturi crescute.
O mare aplicatie i s-a gasit in celulele de electroliza cu diafragama.
Pana atunci pentru diafragme se folosea azbestul un material cancerigen ce se apreciaza ca a facut numai in USA 100.000 victime.
Industriala spatiala ai este datoare pentru costumele astronautilor ce au pasit pe Luna,izolatiile cablurilor electrice ignifuge,....
Iar marea afacere acum este cea cu vasele de bucatarie acoperite cu teflon.
Dupa cum vezi un material descoperit intamplator ce a revolutionat viata tuturor si care a costat infim.
Probabil ca astazi piata lui si a fluoropolimerilor este de miliarde $ anual.
Lui are domeniul spatial sa-i multumeasca si nu invers.

Quote

Cecetarea spatiala si exploatarea acestui univers practic fara margini, nici nu se poate imagina ca avantaje.
SF.Cercetarea spatiala este un lux.Poate aduce bani poate nu.
Cele mai valoroase descoperiri sau obtinut pe Pamant.

Edited by asterix1, 02 November 2012 - 04:00.


#88
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,633
  • Înscris: 02.10.2009

View Postasterix1, on 02 noiembrie 2012 - 03:52, said:

Au fost situatii absurde cand s-au bagat bani in proiecte militare astazi aparent fara sens.
In anul 1955 au inceput un proiect-racheta de croaziera supersonica de joasa altitudine cu propulsie nucleara.
Proiectul era demential(probabil si din cauza paranoiei razboiului rece).

Era paranoia, orice avion sau racheta opoate fi doborat sau se poate defecta. Infecteaza tot in jur. Azi, transportul incarcaturilor radioactive pe calea aerului este foarte strict reglementat, restrans la minimum, nici militarii nu mai zboara cu focoase nucleare. Au fost cateva accidente si s-au vindecat. Cu toate astea, boala poate recidiva.
.
Nici din programul Apollo nu au ramas prea multe.Doar tehnologia din primii 10..15m de la varful rachetei SaturnV a fost contributia la progresul stiintei.In schimb cele 3 trepte nu au lasat nicio mostenire.
Sunt multe in aia 10-15 metri. Sper ca ai exclus turnul de salvare, ala are singur 15...
Mai toate rachetele in trepte care au urmat Saturn 5 au folosit cele invatate atunci. Motoarele facute cu ocazia aia au detinut multa vreme recorduri de marime si tractiune. A fost "scoala".  S-au creat specialisti, standarde, experienta. Nu s-au facut apoi progrese extraordinare. Kennedy Space Center, cladirea VAB, crawlerul, sunt numai cateva din cele lasate "mostenire" si folosite pana astazi. Multe lucruri s-au pierdut desigur, naveta a insemnat o pierdere per total daca se aduna ban cu ban, mai ales pentru ca au tinut-o prea mult si in timpul asta n-au cautat ceva nou.

Naveta spatiala a fost un fiasco fara nicio indoiala.

Este cam exagerat sa spui "fiasco", e un mod foarte materialist de a pune problema. A iesit mai scump in timp, in anii 90 conditiile se schimbasera mult fata de inceputul anilor 70 cand a fost proiectata. Din multe puncte ce vedere a fost foarte ineficienta dar lipseste termenul de comparatie: s-a facut ceva asemanator cu care sa se compare si sa zici - dupa 30 ani- ca cealalta solutie a fost mai buna?
Cu "daca" si cu "poate" nu se lucreaza la nivelul asta, ci cu lucruri concrete. Garantezi d-ta ca o alta racheta sau vehicul ar fi fost mai ieftina per total, mai sigura, cu mai multe capabilitati? In teorie e simplu, si cu naveta (fosta) a fost simplu la inceput. Socoteala de acasa...

Sincer nu cred ca tehnologia bateriilor se va imbunatati radical pana in anul 2020.Ele se studiaza de 150 ani.
Daca s-ar putea dubla puterea specifica si numarul de cicluri incarcare/descarcare,reducerea timpului de incarcare ar fi o mare realizare.Oricum bateriile nu vor putea rivaliza niciodata cu combustibilii chimici.
Deci aia 200 miliarde se pare ca vor fi aruncati. Cred ca totusi aia nu au aflat, sa megem sa le spunem sa nu mai cerceteze.

Poate ca mai util ar fi dezvoltarea tehnologiei ultracondesatorilor.Chiar daca nu vor concura niciodata cu bateriile au marele avantaj al numarului mare de cicluri incarcare/descarcare si a timpului f.scurt de incarcare.Ar fi f.utili pentru stocarea curentului electric necesar varfului de sarcina.Ar rezolva marea problema cu variabilitatea generarii energiei electrice din surse neconventionale.
Ar fi bine, deocamdata rezultatele sunt foarte departe de cee ce se doreste. Macar cu o baterie exitenta poti face sa mearga o masina 2-300 de kilometri, dar cu un ultra-super-extra capacitor, poti sa-i dai un sut in fund sa sara vreo cativa metri si atat.
Am auzit ca la MIT au zarit o luminita...
Reducerea pare mare.O reducere atat de mare ar presupune un consum suplimentar de gaz natural de cel putin 100 miliarde mc(poate chiar spre 150 miliarde mc).Asta ar insemna o crestere a consumului de gaz natural al USA cu (20...30)%.Nu cred ca pot mentine o astfel de productie pe termen mediu macar.
Poate nu esti la curent cu nebunia care i-a apucat acum cu gazul de sist. O fi bun, o fi rau, americanii s-au apucat sa scoata gaz la greu, tehnologia lor i-a bagat in faliment pe cei cu metode conventionale. Se pate ca au atat de mult gaz exploatabil ca ar putea sa-i doara in cot de petrol, sa-l tina numai pentru chimie. Daca ar fi asa, ar fi o schimbare fundamentala, au gaz destul pentru sute de ani.
Dar nu prea cred.


Cred ca este o exagerare.Personal nu am prea multe impotriva americanilor(mai de loc),cat a oamenilor lor politici(de multe ori in fapt nu prea diferiti de cei romani) si a marilor multinationale care conduc politicul american.De multe ori un presedinte american am impresie ca este o marioneta in mana marilor multinationale.

Cu Basescu poate nu o fi asa treaba dar impresia asta este.
Imi pare rau cine-l pune:
-Azi te lauzi ca maresti salariile in timp ce peste 2 ani vii in fata presei(nechemat de nimeni) si spui ca le reduci.
-Azi spui ca nu ai nevoie de FMI iar dupa o luna vii tot nechemat si sustii contrariul.
-Azi vii si spui ca Romania trebuie sa inceapa imediat proiectul de la Rosia Montana ca BNR are nevoie de aur iar a doua zi vine Isarescu si spune ca banca centrala nu are nevoie de aur.
-In tara omul este cocos dar cand iese afara(uite in Rusia) nici nu aminteste de tezaur,nu are nicio obiectie,parca lasa impresia ca nu este reprezentatul ales al unei tari ci mai degraba in slujba cuiva.
Pana la urma vinovat pentru situatie nu este decat el.
Faptul ca se baga ca musca in lapte ai face pe multi sa creada ca el este capul rautatilor.
Poate ca nu,dar daca este?

Nu stiu chiar toate detaliile, dar inteleg ca sunt niste vremuri mai dificile, uneori socoteala facuta azi nu mai e buna maine. Luati aminte cati ieconomisti din aia destepti ziceau verzi si uscate despre viitorul de aur al UE, sau a altor tari. Realitatea a batut filmul, oamenii au trebuit sa se adapteze. Nu poti sa o tii tot timpul una si buna. Numai catarii sunt consecventi.

Iar marea afacere acum este cea cu vasele de bucatarie acoperite cu teflon.
PTFE e un material minune, poate cel mai "tare" material, dar e foarte scump. Are si limitatari importante, ai mentionat acoperirea la interior a vaselor sub presiune in industria chimica: e asa si nu prea, numai anumite vase se pot folosi asa, cele de presiune mica, 10-15 bari. Materialul se poate exfolia la presiune mai mare, desprinnde de peretii de otel adica. Cand circula fluide cu viteza mai mare vasul se electrizeaza, pericolul de scanteie si catastofa e gata. Mai sunt destule lucruri care ne fac sa evitam pe cat posibil acest material.
Caz particular: am avut nevoie acasa sa fac ceva dintr-o bara din teflon, luna trecuta. M-am dus la un dealer, am ales ce-mi trebuia: o bara de 5 cm diametru si 40 cm lungime Vreun Kilogram si ceva. De plata: 230 dolari. Stanga-imprejur.
Vasele de bucatarie cu teflon: va recomand sa limitati cat mai mult, pana la zero daca se poate folosirea lor. Doar strictul necesar. Aflati voi de ce...




#89
theMisuser

theMisuser

    Cetatean European.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 19,730
  • Înscris: 25.02.2007

View Postasterix1, on 02 noiembrie 2012 - 03:52, said:

Cel mai bun caz in legatura cu banii adusi in cercetare este cazul teflonului.
El a fost descoperit in mod accidental in anul 1938 de un angajat al Kinetic Chemicals ce lucra la un proiect de obtinere de agenti frigorifici pe baza de clorofluorcarboni.
Ah, deci nici pt. teflon nu putem multumi "space-age"-ului.
Poate saltelele alea cu memorie.. care dau alergii.. of of :)

#90
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

Quote

.......................
Mai toate rachetele in trepte care au urmat Saturn 5 au folosit cele invatate atunci. Motoarele facute cu ocazia aia au detinut multa vreme recorduri de marime si tractiune. A fost "scoala".  S-au creat specialisti, standarde, experienta. Nu s-au facut apoi progrese extraordinare. Kennedy Space Center, cladirea VAB, crawlerul, sunt numai cateva din cele lasate "mostenire" si folosite pana astazi. Multe lucruri s-au pierdut desigur, naveta a insemnat o pierdere per total daca se aduna ban cu ban, mai ales pentru ca au tinut-o prea mult si in timpul asta n-au cautat ceva nou.

Motoarele or fi detinut recorduri de de tractiune dar la capitolul eficienta ioc.
Nu uita un lucru.In perioada cand americanii proiectau motoarele F1 si J2 pentru racheta SaturnV rusii lucrau si ei la un alt proiect.Seria de motoare NK.Motorul NK33 aparent  producea doar 170 tf fata de cele 700 tf ale celui american.Comparatiile se opresc aici.
Motorul NK33 era altceva,total diferit de ce se facuse pana atunci.
In primul rand functiona dupa un ciclu de tip staged combustion(ciclu propus de Alexey Isaev in 1949) fata de cel american cu generator de gaz.Fluidul de lucru pentru turbina era chiar oxigenul necesar in camera de ardere.Faptul ca acel motor foloseste oxigen(extrem de coroziv la temperaturi de 520°C) pe post de fluid de lucru multa vreme a parut de necrezut.Pana in anul 1990 cand in urma unei vizite in fosta URSS specialisti de la firma Aerojet au vazut ca totul era real.
Acest motor avea un Isp=297s la nivelul marii fata de 263s cel american si Isp=330s in vid fata de cel american 300s.
Presiunea de lucru in camera de ardere NK33 p=145bari fata de 70bari in cazul F1.
Raportul forta de tractiune/masa=135 in cazul NK33 fata de 82 in cazul celui american.
Pana in anul 2011 motorul NK33 a ramas ca cel mai eficient motor(dpdv al raportului forta tractiune/masa) de tip kerosen/oxigen dintre toate motoarele de racheta construite vreodata.
Despre Alexey Isaev trebuie spuse cateve lucruri.
Pe langa faptul ca gandit un nou ciclu pentru motoare de racheta(este cumva echivalent cu ce a facut Rudolf Diesel in 1893 pentru motoarele cu ardere interna) el mai rezolvat alte cateva probleme existente la motoarele de racheta cu combustibil lichid:
-A rezolvat problema racirii ajutajului si a camerei de ardere.Probabil ca multi nu stiu ca motorul rachetei germane V2 avea o mare problema cu racirea.Tehnologia de racire se baza pe introducerea combustibilului(in speta etanol) prin spatiul format de peretii dublii ai motorului.Aparent intuitia iti spune ca este o abordare corecta.In practica metoda nu functiona.De aceea combustibilul trebuia diluat cu apa(60%etanol+40%) bazandu-se pe faptul ca apa are o capacitate superioara de racire.Problema a fost aparent rezolvata;dar asta a dus la reducerea Isp motorului.
Cum a rezolvat problema Alexey Isaev?
Facand ceva ce intuitia iti spune sa nu faci;adica in interiorul ajutajului si a camerei de ardere a fixat prin brazare tevi de racire din cupru,tevi prin care circula combustibilul sub presiune ce venea de la pompa de kerosen.Efectul obtinut a fost remarcabil.Kerosenul care are o capacitate calorica si caldura latenta de vaporizare foarte redusa a putut fi folosit pentru racirea motorului.Temperatura exterioara a ajutajului si a camerei de ardere se redusese pana la valori de 300°C,valori ce au permis reducerea grosimii peretilor motorului si in final reducerea greutatii finale a motorului.
O alta imbunatatire adusa se refera la sistemul de injectie a combustibilului si oxidantului in camera de ardere.
De asemenea a montat pe motoarele de racheta dispozitive de reducere a zgomotului.
Si acum revenind la oile noastre.O fi ramas mostenire crawlerul,cladirea dar parca fara sistemul de racire a lui Alexey Isaev nu ar fi existat motoare cu kerosen,hidrogen,... ci doar cu etanol diluat cu apa si nici programul Apollo.

Quote

Este cam exagerat sa spui "fiasco", e un mod foarte materialist de a pune problema. A iesit mai scump in timp, in anii 90 conditiile se schimbasera mult fata de inceputul anilor 70 cand a fost proiectata. Din multe puncte ce vedere a fost foarte ineficienta dar lipseste termenul de comparatie: s-a facut ceva asemanator cu care sa se compare si sa zici - dupa 30 ani- ca cealalta solutie a fost mai buna?
Cu "daca" si cu "poate" nu se lucreaza la nivelul asta, ci cu lucruri concrete. Garantezi d-ta ca o alta racheta sau vehicul ar fi fost mai ieftina per total, mai sigura, cu mai multe capabilitati? In teorie e simplu, si cu naveta (fosta) a fost simplu la inceput. Socoteala de acasa...
La 1,5 miliarde$/lansare cum poate fi numit?
Nu stiu cat costa o racheta SaturnV dar nicio racheta americana nu a costat mai mult de 400 milioane$.
Acum cea mai scumpa racheta americana(la aceeasi capacitate de lansare) Delta IV costa 250 milioane$(sper sa nu ma insel).

Quote

Deci aia 200 miliarde se pare ca vor fi aruncati. Cred ca totusi aia nu au aflat, sa megem sa le spunem sa nu mai cerceteze.
Nu pot fi sigur;dar modul intrisec de functionare electrochimic al unei baterii duce la reducerea numarului de incarcari/descarcari si a puterii specifice.Problema este ca dupa fiecare ciclu de incarcare/descarcare geometria anodului si catodului se modifica cate putin ,asta ducand in timp la distrugerea bateriei.Acest lucru nu se intampla in cazul ultracondesatorilor.

Quote

Ar fi bine, deocamdata rezultatele sunt foarte departe de cee ce se doreste. Macar cu o baterie exitenta poti face sa mearga o masina 2-300 de kilometri, dar cu un ultra-super-extra capacitor, poti sa-i dai un sut in fund sa sara vreo cativa metri si atat.
Am auzit ca la MIT au zarit o luminita...
Ultracondesatorii sunt si ei inventati de cateva zeci de ani.
Nu sunt chiar o noutate.
Ultimele cercetari au dus puterea specifica  la 80Wh/kg,cam cat a unei baterii Ni-Mh.
Aparent ultracondesatorii nu par a fi de actualitate dar ei au cateva aplicatii militare de viitor:
-Armele electromagnetice.Pentagonul are un proiect de tun naval railgun ce ar lansa un proiectil accelerat electromagnetic la distante de 400km.
-Armele cu puls electromagnetic EMP.

Quote

Poate nu esti la curent cu nebunia care i-a apucat acum cu gazul de sist. O fi bun, o fi rau, americanii s-au apucat sa scoata gaz la greu, tehnologia lor i-a bagat in faliment pe cei cu metode conventionale. Se pate ca au atat de mult gaz exploatabil ca ar putea sa-i doara in cot de petrol, sa-l tina numai pentru chimie. Daca ar fi asa, ar fi o schimbare fundamentala, au gaz destul pentru sute de ani.
Dar nu prea cred.
Cred ca asta cu gazul de sist este mai mult gura de ei.
In Europa tari precum Polonia,Austria care cica aveau mare potential au aflat ca nu prea este rentabil sa extraga gaz de sist deoarece concentratiile nu justifica exploatare dpdv economic.Poate tine si de geologia diferita a Europei.
O problema semnalata este faptul ca un zacamant cu gaz de sist are o productie mare in primii cativa ani dupa care presiunea scade facand in timp nerentabila extractia.Iar asta cu gazul pentru sute de ani este o gluma nereusita.Am vazut de curand ca pana si evaluarile pentru hidratii de metan (care intial ar fi depasit toate rezervele de petrol,gaze si carbuni insumate) acum nu ar fi decat de 2 ori mai mari decat cele de gaz conventional.

Quote

PTFE e un material minune, poate cel mai "tare" material, dar e foarte scump. Are si limitatari importante, ai mentionat acoperirea la interior a vaselor sub presiune in industria chimica: e asa si nu prea, numai anumite vase se pot folosi asa, cele de presiune mica, 10-15 bari. Materialul se poate exfolia la presiune mai mare, desprinnde de peretii de otel adica. Cand circula fluide cu viteza mai mare vasul se electrizeaza, pericolul de scanteie si catastofa e gata. Mai sunt destule lucruri care ne fac sa evitam pe cat posibil acest material.
Caz particular: am avut nevoie acasa sa fac ceva dintr-o bara din teflon, luna trecuta. M-am dus la un dealer, am ales ce-mi trebuia: o bara de 5 cm diametru si 40 cm lungime Vreun Kilogram si ceva. De plata: 230 dolari. Stanga-imprejur.
Vasele de bucatarie cu teflon: va recomand sa limitati cat mai mult, pana la zero daca se poate folosirea lor. Doar strictul necesar. Aflati voi de ce...
Nu este vorba doar de teflon ci de intreaga gama de fluoropolimeri.
Problema cu el era ca nu putea fi turnat prin injectie si era rigid.
Dar uite exista PFA.El se poate injecta/extruda.
Sa nu uitam VITON-ul.Un cauciuc rezistent la agenti chimici corozivi.
Nu am spus  ca rezista la presiuni mari.
Cand se lucreaza cu acizi in industri chimica presiunea nu este prea mare.
10-15 bari este enorm pentru vase cu acizi.
Nu vad ce problema poate aparea cu electrizarea intr-un vas cu acizi?
Daca nu ai un oxidant si un combustibil nu este nicio problema

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate