Distrugerea increderii in fortele proprii ale copilului

De cele mai multe ori, parintii au asteptari uneori ireale pentru pruncii lor. De aceea, fiindca odraslele nu pot atinge standardele mult visate de parinti, acestia devin din ce in ce mai dezamagiti si nemultumiti, transmitandu-le copiilor acest lucru si facandu-i astfel sa se simta un fel de nulitate, mai ales daca acest fapt s-a repetat de-a lungul vremii. De regula parintii vor sa faca din copilul lor ceea ce n-au putut fi ei. Sa atinga idealuri numai de ei visate, fara a tine cont si de doleantele copilului sau macar de posibilitatile acestuia (intelectuale, aspect fizic, putere de munca si asimilare).  

Toate aceste lucruri nu duc decat la evenimente si mai greu suportabile, atat de catre unii cat si de catre ceilalti. De exemplu un copil care nu a invatat foarte bine si era mereu certat pentru notele pe care le primea (sa nu-l consideram din start prost sau redus, ci poate pur si simplu nu e atent la ore, profesoara nu-i inspira nimic si nici nu face nimic pentru a-i atrage spre ceea ce preda la clasa, se grabeste la un extemporal gandindu-se ca astfel poate sa iasa mai repede afara, sunt n motive), ori va invata mecanic numai pentru a avea note mai mari, ceea ce in ochii mei e egal cu 0, ori va deveni muuult mai slab la invatatura fata de cum era inainte.

Legat de viata sociala a copilului, o sa va dau un exemplu personal: de cate ori se intampla cate ceva, indiferent cati copii erau acolo, eu eram singura vinovata. E drept c-am facut si eu nenumarate prostii, c-am fost cu totii copii si stim cum e, dar eu vedeam altfel lucrurile. Si le vad si acum asa: chiar daca copilul e vinovat, in grupul lui de prieteni nu-i distrugi tu, ca parinte cu autoritatea ta imbecila, respectul de care se bucura pana atunci. A facut o nazbatie cu copiii de la bloc, indiferent ce minune s-ar intampla, tu ca parinte ia-i apararea in fata celorlalti (adulti sau copii). Lasa morala pentru momentul in care ajungeti intr-un mediu anume doar voi doi.

N-ai dreptul sa-l defaimezi in fata altora, n-ai dreptul sa-i impui standarde idioate (atinge-le tu, daca te tine) !

red-rose, on 26th October 2011, 11:59, said:

retea perfecta de a crea un imbecil care crede ca el are intotdeauna dreptate si cei din jurul lui sunt niste kkti (vezi clasicul domn Goe)
pentru ca asa l-a invatat mama

Edited by aeon, 26 October 2011 - 11:06.

aeon, on 26th October 2011, 12:05, said:

Copilul e intr-un fel oglinda ta si-a celuilalt parinte. Asa ca, inseamna ca daca numai atata poate, asta l-ai invatat sau l-ai lasat la mana altora sa ti-l educe. Educatia si responsabilizarea nu se fac in mijlocul drumului, se fac acasa, de-a lungul unor ani.

Edited by red-rose, 26 October 2011 - 11:09.

red-rose, on 26th October 2011, 11:59, said:

Cei ce fac asa ceva nu se pot numi parinti.

KelCooper, on 26th October 2011, 12:22, said:

Ca se pot numi sau nu, nu sunt in masura sa spun, insa sunt parinti.

Deci pana la urma te-ai lamurit ca treaba unui parinte este sa isi impinga odraslele de la spate si sa ajunga cat mai departe?
Cum? Exact asta face diferenta intre niste parinti buni si neparinti.
Eu as zice mai degraba ca nu este treaba ta sa judeci acei parinti cum isi cresc odrasla.
Din ce vad, pe forum isi fac din ce in ce mai multi aparitia, oameni ce duc grija altora cum isi cresc copii, ce mananca, ce isi cumpara, la ce facultate merge, de unde isi face cumparaturile, cum conduce, de unde cumpara piese, cum vorbeste, cum se comporta, etc...in loc sa isi vada de farfuria lor.
Sincer, chiar nu ai nimic mai bun de facut, care sa te priveasca pe tine? Ceva o scoala, un servici, o facultate? Sau esti unul dintre aia care si-a facut un scop in viata de a judeca pe altii?!
Nu esti in masura sa spui ca sunt sau nu parinti, dar esti in masura sa ii judeci cum isi cresc odraslele?

Edited by sandel_u, 26 October 2011 - 11:46.

sandel_u, on 26th October 2011, 12:44, said:

au mama, una e sa-l sprijine (asta inseamna pentru mine, a da tot ce poate) sa-si atinga telurile-n viata si alta e sa-l impinga spre ceva ce copilul nu vrea sau nu poate atinge-n veci.

sandel_u, on 26th October 2011, 12:44, said:

ai fost maltratat (fizic si/sau psihic) in copilarie si acum iti refulezi ideile bagate cu forta de cei ce te-au crescut ? Tot trauma se numeste si asta. Nu incerca sa fii violent in exprimare, ca pe mine ma lasa rece un astfel de limbaj. Inseamna doar ca n-ai nimic de transmis

Edited by red-rose, 26 October 2011 - 11:52.

red-rose, on 26th October 2011, 12:49, said:

Eu cred ca tu ai fost maltratata de sari asa de fund despre cum isi cresc altii odraslele. Cine esti tu sa spui ce poate in viata sau nu poate un copil?
O vorba spune "People who are crazy enough to think they can change the world, are the ones who do".
Daca tu vrei sa iti cresti copilul spunandu-i "nu are rost sa incerci ca nu o sa reusesti" este treaba ta, dar nu judeca pe altii care ii cresc sub deviza "lumea este a ta".

Aaaa, acuma mi-am dat seama. Pe langa maltratata, tu de fapt ai fost crescuta spunandu-ti-se ca nu are rost sa incerci ca nu vei reusi, iar acuma iti vine sa faci spume la gura.

sandel_u, on 26th October 2011, 13:18, said:

Trecand peste faptul ca nu te poti ridica unui discurs oarecare de forum, o sa-ti raspund. Eu nu stiu ce poate sau ba un copil, dar parintii fiecaruia stiu cat de capabil este si daca ar fi realist, ar stii cat sa pretinda. Legat de cum imi cresc eu copilul, ai inteles tocmai pe dos. Imi invat copilul sa se apere verbal si nu sa taca si sa inghita vorbele nimanui, imi invat copilul ca-s alaturi de el, indiferent de situatie.

La dracu, chiar am reusit tot ce mi-am propus. Legat de educatia scolara, spre exemplu, ai mei m-au indrumat spre Economie, dupa 2 ani, am decis ca nu e de mine, ca nu e ceea ce-mi doresc si-a ales sa fac ceeea ce reprezenta pasiunea mea Dreptul. Cu toate ca-i muuult mai mult de invatat, mi-a fost mult mai usor, deoarece am invatat cu placere si mi-s mandra sa spun ca n-am terminat o facultate sa am o diploma, ci chiar am ramas cu o multitudine de invataminte si ca-mi ajyta cu ceva-n viata. La sfarsitul facultatii, parintii mei, au fost incantati sa vada ca ceeea ce-am ales, a fost ceva bun si  de calitate.

Săndel, dacă ai ceva de spus la subiect, spune, dacă vrei doar să te cerți cu red-rose vezi că există aria H2H sau mesageria privată.


Rose, nu mi se pare normal să iei apărarea copilului când greșește, chiar dacă o faci numai până ajungi acasă. O să priceapă fix "eh, îmi face ea morală mai încolo, da' până una-alta mă apără". N-ar fi o tragedie, da' nush de ce am un filing că puradelu' ăla de la Craiova, cu părinți judecători, și ălalalt, al lui madam Plăcintă, așa au crescut.

adadoi, on 26th October 2011, 13:50, said:

copiii alora si-a multor altii, sigur n-au primit nici acasa nici macar o mustrare. cum am zis mai sus, de obicei, copilul copiaza parintii, in general pe cel care i se pare lui mai cu putere de decizie din casa. Acuma nu sustin ca parintii lor ar fi facut la randul lor grozaviile respective, dar la fel de posibil e sa le fi facut si circumstantele sa-i fi favorizat intr-un fel sau altul

nu văd legătura cu ce-am spus eu.

adadoi, on 26th October 2011, 14:14, said:

adadoiaie, scoate ochelarii  

Adadoi si "wild"red-rose.
Ce am zis eu era exact in linia initiatorului, adica nu era o discutie calma fara a se arunca cu noroi.
Daca red-rose vroia sa fie o discutie fara atacuri, atunci trebuia sa spuna "ce parere aveti despre parintii care isi cearta copii? eu cred ca nu procedeaza corect" sau/si "credeti ca gresesc parintii care incearca sa isi traiasca viata prin copii?".
Va rog pe amandoua sa mai cititi o data primul post si apoi pe ale mele. Parerea mea este ca se continua in aceeasi linie.
Nu cred ca are rost sa ma bag in seama cu rose, Adadoi, pentru ca dupa cum vezi, vorbeste numai pe langa.

Trollolozaurusrex, on 26th October 2011, 14:24, said:

Citind cele scrise de tine, am realizat motivul pentru care esti luat in colimator de Thevoid si Manowar de cate ori au ocazia

sandel_u, on 26th October 2011, 14:27, said:

RIP

În nici un caz nu mi se pare că-i distrugi încrederea în forțele proprii dacă-i spui, de față cu alții, "mă, puță, chestia asta nu se face" sau "io-s convins că poți să, dacă pui osu'"

adadoi, on 26th October 2011, 14:43, said:

daca ii zici astfel, e chiar ok. dar sa te apuci sa-i spui" esti un prost, stiam ca numai de atat esti in stare, nu te duce capul, semeni cu ma-ta/tac-tu, numai' probleme-mi faci, imi crapa obrazul de rusine " si lista poate continua.

red-rose, on 26th October 2011, 13:54, said:

adică nu e cale de mijloc între "esti un prost, stiam ca numai de atat esti in stare, nu te duce capul, semeni cu ma-ta/tac-tu, numai' probleme-mi faci, imi crapa obrazul de rusine" și "bravo, pătrățel, ai dreptate, da' discutăm acasă"?