Gramatica limbii române

pussa, on Oct 5 2008, 21:10, said:

vi - clea - nul; "ea" este diftong si nu ai de ce sa-l desparti

Da aveți dreptate dle AdiJapan, dar pe mine m-a încurcat ceea ce scrie mai sus ( este diftong nu ai de ce să-l desparți ). Ca să poți afla dacă este diftong sau hiat trebuie să desparți corect în silabe. Am crezut inițial că nici acel ua nu se desparte, însă acum m-am lămurit. Corect ar fi fost să pun la sfârșit un semn de întrebare.  

AdiJapan, on Oct 6 2008, 18:48, said:

show me the light, please da' daca vorbeai de lipsa diacriticelor, nu te mai osteni, consuma mai bine timpul respectiv pentru a afla ca nu se spune "doamna profesoara x", ci "doamna profesor x", nici "doamna doctorita y" ci "doamna doctor y" si asa mai departe. asta inseamna corectitudine, nu alegerea de a schimba sau nu sensul tastelor.

nu-mi mai pierd timpul pentru a-ti explica in alte 3 posturi ca n-am spus absolut nimic despre expresia "a o lua de buna", ca merge prea greu si pare oricum inutil

Quote

Respectivul domn tocmai va spus asta stimată doamnă! Profesor - profesoară ARE FEMININ, director - directoare ARE FEMININ, la doctoriță mă mai gândesc, nu spun că nu are, dar doamna doctor este mai concret, mai real dacă se poate spune așa. Parcă doctoriță sună copilărește. Asta fiind doar o părere.  În fond, de ce sînteți supărată?

Edited by pussa, 06 October 2008 - 19:51.

nu-s deloc, donshoara daca stiti deschide dexu', veti vedea ca nu-i nevoie de "gandirea" nimanui in stabilirea regulilor, exista acolo si doctorita, ba chiar si doftorita      folositi-l pe cel care va reprezinta mai bine, nu mie-mi puneti eticheta daca nu stiti forma corecta.

ia mai vedeti nitel cand e va si cand e v-a, ca tot suntem pe la gramatica  

charme, on Oct 7 2008, 02:07, said:

Și cam de ce este greșit să spunem „doamna profesoară Popescu”? Vă reamintesc că vorbim de un cadru didactic din învățămîntul preuniversitar. În cazul unui profesor universitar se preferă într-adevăr forma masculină; aceasta este în plus singura acceptabilă dacă se înșiră și alte titluri: „doamna profesor doctor Popescu”. Vedeți de exemplu acest îndrumar al traducătorilor pentru Parlamentul European.

Regula generală este că, acolo unde în uz s-au încetățenit formele feminine, acestea trebuie folosite. Altfel se creează în mod derutant impresia că persoana respectivă ar fi bărbat sau apar dezacorduri supărătoare. Spunem „doamna învățătoare Popescu”, nu „doamna învățător Popescu”.

În prezent limba română este din acest punct de vedere într-o poziție nici laie nici bălaie. Unele substantive din această categorie nu acceptă deloc forma de feminin: decan, chirurg, lector. Altele au forme feminine, dar nu s-au încetățenit ori sînt evitate: avocată, redactoare, psihologă. Altele au forme de feminin încetățenite, dar în construcții cu determinanți nu sînt folosite: cercetătoare, dar cercetător științific. Există o clasă mare de cuvinte care au deopotrivă ambele forme, ambele folosite: autor - autoare, contabil - contabilă. În sfîrșit există altele care nu au decît formă de feminin: moașă, soră medicală. Nu este cazul să forțăm lucrurile nici într-un sens („doamna rectoră”) și nici în celălalt („doamna educator” sau chiar „frate medical”).


PS. În ce privește diacriticele, există un singur mod de a scrie corect românește. Nu este negociabil. Dar dumneavoastră faceți vă rog cum doriți, pentru că nu e obligatoriu să scrieți corect.

Este adevărat că verbele la gerunziu se scriu cu î și nu cu â? De ex. cum este corect: țipînd sau țipând? Mulțumesc anticipat.

„Este adevărat că verbele la gerunziu se scriu cu î și nu cu â? De ex. cum este corect: țipînd sau țipând? Mulțumesc anticipat.” – (pussa)

Nu este adevărat!
Corect: țipând.

Pluralul de la ruină este ruine. Am auzit, însă, termenul ruinuri. Este cumva vreo licență poetică, vreo greșeală?! Mulțumesc anticipat.

Pot fi corecte ambele : laolaltă și la olaltă ?

Mulțumesc.

Edited by CurentMembruAnonimel, 22 October 2008 - 23:13.

Curent_Ionel, on Oct 23 2008, 06:13, said:

V-am dat un răspuns aici.

AdiJapan, on Oct 23 2008, 04:18, said:

Mulțumesc mult!

Deseara sau diseara? Cum e corect?

nano2k, on Nov 14 2008, 00:44, said:

Nici așa, nici așa.

Sînt corecte formele deseară și diseară, dintre care dicționarele o recomandă pe prima, dar o acceptă și pe a doua. Octav Pancu-Iași a scris o minunată carte cu schițe pentru copii, Mai e mult pînă diseară? din care poate cunoașteți schița „Pomul care face ciori”, jucată și la TV de Octavian Cotescu și Anda Călugăreanu (e pe YouTube).

Regional apare și forma desară.

Iar dacă ați scris intenționat cu a în loc de ă, atunci e corect dezlegat, de seara, de exemplu „Vorbeam de seara în care ne-am cunoscut.”

Edited by AdiJapan, 13 November 2008 - 18:39.

pussa, on Oct 17 2008, 18:17, said:

Sunt elev in clasa a VI-a. La romana, am invatat "tipand". Daca î este inauntrul cuvantului este ă, altfel tot î ramâne.

thecodinggod, on Nov 13 2008, 19:48, said:

Este mult mai eficient să se scrie cu "Î din I" peste tot (cu excepția cuvîntului "român" și a derivatelor sale). Sînt multe motive pentru care ar trebui folosită această ortografie, din care unul e înțeles de toată lumea pentru că ține de aspectul practic al scrisului la calculator. Asta o pot simți cel mai bine cei care scriu cu diacritice și trebuie să folosească doar 4 taste (ĂÎȘȚ) în plus față de cele cu care s-au obișnuit scriind fără diacritice. Scrierea cu  ar necesita folosirea a 5 taste (ĂÂÎȘȚ) din care una (Â) e pusă în cel puțin două locuri diferite în funcție de modelul de tastatură. În cazul lui "sunt" se știe că e o invenție din secolul 19 care n-are nimic de-a face cu limba română, ci doar cu latina. Și profesorii de română din școli sau licee știu asta, dar sînt obligați să respecte decizia greșită a Academiei din 1993, deși le-ar fi mai ușor dacă aceasta ar fi anulată pentru că copiii ar face mai puține greșeli de ortografie.

Argumente cu duiumul în favoarea scrierii cu "Î din I" și "sînt" pot fi găsite în discuțiile de mai jos:

http://groups.google...ccb9fd307381f4c

http://www.mandrivau...pic,7973.0.html

http://forum.softped...howtopic=454379

Edited by mihaicro, 13 November 2008 - 22:16.

mihaicro, on Nov 13 2008, 23:15, said:

Sunt de acord cu absolut toate argumentele, mai putin cu asta. Anume ca le-ar fi mai usor oamenilor/copiilor daca n-ar exista reguli, pentru ca astfel n-ar avea ce respecta si deci, ar gresi mai putin. Cu ocazia asta ar trebui sa desfiintam si cratima, si literele duble, si semnele de punctuatie, acordul subiectului cu predicatul si tot restul regulilor care sunt des incalcate, ca sa le fie mai usor copiilor si sa nu greseasca... Cine e suficient de inteligent si interesat va respecta toate normele in vigoare (asta doar daca n-are ceva impotriva lor; a nu fi in stare sa respecti o regula nu e motiv suficient ca acea regula sa fie abolita). Parerea mea...

Dacă n-ar exista reguli ar fi mai greu pentru toată lumea, pentru că regulile aduc ordine într-un domeniu și fac activitatea din domeniul respectiv mai eficientă. Dar se știe că dintotdeauna au existat și reguli aberante, fără nici o logică, a căror aplicare a dus la o scădere a eficienței în domeniul în care au fost aplicate. Aceste reguli trebuie să dispară și să fie înlocuite cu reguli mai simple și mai logice.

Cam asta e situația deciziei din 1993 privitoare la ortografie, ea a introdus reguli arbitrare, motivate politic, într-un domeniu unde funcționau pînă atunci niște reguli logice, simple și clare. Se poate vorbi de eficiență cînd se folosesc două litere diferite (Î și Â) pentru același sunet (Î = I posterior) ? Nici vorbă, asta probabil că este o culme a ineficienței care nu mai e găsită în nici o altă limbă. Și treaba că "Î e folosit la începutul și la sfîrșitul cuvintelor, iar  e folosit în mijlocul cuvintelor cu excepția cuvintelor compuse" e o mostră de regulă aberantă, ce legătură are poziția unui sunet într-un cuvînt cu reprezentarea sa grafică ? Nu se pronunță la fel sunetul respectiv ? Ba da, deci dacă nu există nici o deosebire de ordin vocal între Î și Â, atunci ce rost are să se folosească litere diferite ? Așa le-a trecut prin cap unora care doreau să-și ascundă trecutul pătat și au început să se dea mari iubitori ai perioadei interbelice. Este asta o motivație suficientă pentru bătaia de joc la adresa unei populații care e obligată să scrie și să vorbească mai greoi ? În nici un caz, e o prostire a întregii populații pentru a salva o mînă de oameni care au ajuns academicieni pentru servicii aduse regimului de dinainte de 1989.

La fel treaba cu niciun/nicio. Pînă în 2005 se scriau despărțit în toate situațiile. Acum se scriu cînd legat, cînd despărțit. Este evident că asta o să ducă la creșterea numărului de greșeli de ortografie. Care era problema cu niciun/nicio scrise despărțit ? Nici una, numai că în perioada interbelică se scriau legat, deci trebuia modificată limba actuală pentru a se potrivi cu cea de acum 60-70 de ani. Cîtă minte au putut avea cei care au decis asta ? Nu prea multă, din moment ce ei nu au înțeles că regulile limbii trebuie simplificate, nu complicate, într-o perioadă în care lumea e preocupată de multe alte chestii importante, nu de scrisul corect. Deci orice om normal la cap s-ar fi gîndit că nu e momentul să fie complicată limba română, dar se pare că cei de la Academie trăiesc într-o realitate paralelă... Poate că o să se trezească din visul lor interbelic și o să dea cu nasul de limbajul vorbit la TV, care dă de pămînt cu orice regulă mai veche sau mai nouă. În condițiile în care multe vedete la care cască populația ochii și urechile nu sînt în stare să vorbească corect, era absolut necesar să se vină cu măsuri de complicare a limbii ? Nu, din contră era necesar să se vină cu măsuri de simplificare sau de lăsare a lucrurilor așa cum erau deja.

mihaicro, on Nov 14 2008, 05:15, said:

Domnule Mihaicro, sînt în general de acord cu ce spuneți despre ortografie, atît la Softpedia cît și în alte părți. Dar iertați-mă, acest argument cu tastatura incomodă este atît de slab încît mai bine nu-l aduceți în discuție. Dacă tastatura e proastă, nu ne schimbăm ortografia, ci, evident, schimbăm tastatura. Unde mai pui că după propria dumneavoastră poziție litera â nu ar dispărea complet. În plus, după același raționament ar trebui să renunțăm și la alte litere, de exemplu x și k nu ne trebuie la nimic în română (se pot înlocui cu cs/gz, respectiv c/ch). La o adică o serie întreagă de litere ar putea fi înlocuite cu digrafe (perechi de caractere). Așa cum azi scriem ch și gh, fiecare din ele pe post de un singur sunet, am putea scrie și sh, tz etc., și am reuși să reducem binișor numărul de taste necesare. Dar e un mod de gîndire greșit. Nu ne dictează calculatorul cum scriem, ci noi facem calculatorul să scrie cum vrem.

Spuneați undeva că înlocuirea lui â cu î ar duce la eficientizarea scrierii la calculator, așa încît s-ar face o economie de 10 minute la două ore, sau cam așa ceva. Și acesta este un argument la care mai bine ați renunța.

Pentru grafia cu î și sînt există, așa cum știți, argumente deosebit de puternice, în timp ce pentru â și sunt nu există nici un argument cît de cît comparabil. Hai să nu punem apă în vin. Cu poveștile legate de tastatură nu faceți decît să dați apă la moară unora care atît așteaptă.