Originea românilor

nico123, on 13th June 2009, 23:30, said:

de ce crezi ca topicul originea rom^nilor este cel mai vast topic? Stii de ce? Fiindca pe acest topic sursele de care vorbesti au fost desfiintate in nenumerate ori. Din cand in cand, apare cineva din nori, habar nu are nimic si reporneste discutia cu aceleasi surse de kkt:
Primele izvoare scrise referitoare la populația românească au apărut în documentele medievale din secolele VII-VIII.

    * "Strategikon, tratat militar bizantin din secolul al VII-lea, denumește populația de la nord de Dunăre cu termenul de "romani".
    * Geografia armeană a lui Moise Chorenati, din secolul al IX-lea, menționează "Țara (...) căreia îi zic Balak" (Valahia).
    * "Oguzname", cronica turcă din secolul al IX-lea, prezintă "țara vlahilor".
    * "Despre administrarea imperiului", tratat scris de împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul, din secolul al X-lea, vorbește despre populația romanică de la gurile Dunării și despre originea ei latină.

1. In Strategikonul lui Mauriciu (din perioada 580 si nu sec. VII) nu exista nici o mentiune a unei populatii romane la nord de Dunare. In schimb sunt mentionati latinofonii balcanici.

Uite ce spune Florin Curta: "All written sources of the sixth century and some of the seventh use exclusively Sclavenes and/or Antes to refer to groups living north of the Lower Danube. Though the author of the Strategikon specifically mentioned that there were many "kings", which suggests more than one political and, presumably, ethnic, identity, there are no other names besides Sclavenes and Antes"
Daca nu intelegi engleza, din Strategikon reiese ca la nord de Dunare existau doar Sclaveni si Anti. Intelegi?


2. Acel Moise Chorenati a existat in sec. IV (adica in perioada 300-400). Textele lui au fost compilate ulterior prin sec. VIII intr-o geografie armeana care nu face nici o mentiune despre Tara Balak. In schimb vorbeste despre vlahii balcanici.
3. Oguzname este de fapt o cronica persana in care este pomenita tara poporului n.n.d.r. Gardizi, autorul, confrom unor rom^ni idioti, ar zis vlah. De fapt el a zis N.n.d.r. Ceea ce inseamna Nandor, adica bulgar.
Nandorfehervar=Orasul Bulgarilor (astazi, Belgrad, capitala Serbiei).
of the town of Belgrade (in old Hungarian Nándorfehérvár).
In Romania exista doua localitati Nandru si Nandra. Etimologia lui Nandru=bulgar dovedeste prezenta bulgarilor pe teritoriul Rom^niei.

Nandrea este un cuvant care a intrat si in onomastica rom^neasca.


4. Constantin Porfirogenetul vorbeste in primul rand despre vlahi care ii localizeaza in Dalmatia cu numele de romani. Uite aici, la Palaiovlachoi - Stari Vlah mai multa informatie:
Two centuries previously, in a well known passage from De administrando imperio, Constantine the Porphyrogenitus had informed about the Latin population in Dalmatia, brought from Rome by the Emperor Diocletian: “these are also called as Romans, because they came from Rome, and even nowadays they have this name”[27]. A half of millennium after, Ireneo della Croce also explicitly affirmed that the Vlachs from the northwestern part of the peninsula, also nominated by the foreigners as cici, “called in their language as rumeri [emphasis mine] / addimandosi nel proprio linguaggio Rumeri”

Cum vezi, ai venit cu ciuciu, cu varza, cu caltabosi, cu telina, cu rahat pe bat sa demonstrezi ce? Inainte de a iesi pe interval documenteaza-te. Altfel te faci de rusine. Rad si curcile de tine.

Edited by nastratinhojea, 14 June 2009 - 00:07.

T*L este un morfem STEM obishnuit in limba rom^na shi are deobicei doua inthelesuri:

APROPIERE:
in-T^L-ni-re
sau INDEPARTARE:
TEL-eleu;

inclusiv cele doua aspecte:
TEL-eaga, TEL-egarii, TAL-pa, TAL-pigi,TUL-nic, TAL-anga,TIL-inca, T^L-har, inTHEL-ept; cuvinte care cuprind in sine ideea de departare sau apropiere, ce exista pana shi intr-un rathionament in care rom^nul zice ca trebuie sa pui lucrurile cap la cap, adica sa le propii pentru a ajunge la rezultetul final.
Intalnire,etimon maghiar, de la telelo(?).
Teleleu,etimon maghiar (dar nu ugro-finic), inseamna a umbla de colo colo=apropiere-indepartare.
Teleaga, carutha, etimon slavon=cotiga la plug.
Talpigile de la sanie, etimon maghiar talp, partea lathita a literei de tipograf.
Tulnic, nu e rom^nesc ci cu etimon necunoscut.
Talanga,este onomatopee.
Tilinca,onomatopee.
T^lhar, et.necunoscut.
Inthelept,etimon latin de la INTELLECTTIO,ONIS;toate cuvintele latine cu consoana dubla pot avea mai multe inthelesuri fatha de cele fara consona dubla;INTHELEPT nu are consoana dubla shi in loc de CTTIOONIS este doar PT.


Morfemul T*L exista in multe cuvinte rom^neshti care vorbesc despre o sfera semantica "APROPIERE-INDEPARTARE".
Ele etimologic ar aparthine la o multhime de limbi, dar numai in rom^na ele contureaza UN INTHELES SUBTIL DE APROPIERE-INDEPARTARE, indiferent de presupusa lor etimologie. Cuvintele TAL-anga ,TUl-nic, TIL-inca, conthin morfemul stem T*L, pentru ca se aud de departe ceea ce imi ceruse
INFINITY.
Cuvintele In-THEL-ept shi in-T^l-nire conthin morfemul STEM T*L ,  pentru ca implica apropierea, concentrarea.

Daca observi rom^na nu este nici greaca nici latina nic slava, ci ROM^NA.

TEL-e=departe in greaca,unde lipseshte sensul opus aproape=in-T^L-nire, pentru ca nu greaca are acest sistem de LIMBAJ AL MORFEMELOR ci doar
ROMANA.
TAL=apropie, in araba, in care lipseshte sensul TEL-e, departe din greaca, pentru ca nu araba este O LIMBA STEM, de ORIGINE, ci ROM^NA.
TAL-alni exista in maghiara shi inseamna INTALNIRE ca shi in araba dar nu exista TUL-nic , ce se aude de departe, pentru ca numai rom^na este
LIMBA STEM A EUROPEI , in care BUSUIOCUL ENGLEZ BASEL,BAT(B~TH, B^TA), BOY (sgamBOI) se trag din ROM^NIA, nu de la ROMA.

Thomas-, on 12th June 2009, 20:02, said:

Daca ai tot atata shcoala shi minte cat nea pierde verile, incepe macar sa te luminezi de aici

LIMBAJUL MORFEMELOR

ego_zenovius, on 12th June 2009, 18:31, said:

O SIMPLA ASOCIERE A SUNETELOR TAL sau T^L, TEL, nu are nicio legatura cu morfemele stem sau cu intelesul de apropiere-indepartare cum crede
orice neshtiutor, ci doar in sfera semantica respectiva=conextul care se refera la "apropiere-indepartare".
Fara conext nici cuvintele nu au un contur semantic precis, in sine.
Ia exemplu de la MAI, ROST, DA, etc.
In rom^na MAI poate fi mult sau puthin, in italiana MAI inseamna NU, deloc.

1.In Strategikonul lui Mauriciu  anii 600-601 deci secolul Vll -Se pare ca mai erau si Slavii la nord de Dunare nu numai Sclavini si Anti.Tara Sclavinilor cum era numita pe vremea aia era o regiune de pe Olt, oare cine erau astia?
http://www.mnir.ro/p..._s6/600_626.htm     aici se vorbeste despre Antii ca aliatii ai romanilor inpotriva trupelor Bizantine care nu au curajul sa treaca la nord de Dunare si fac cale intoarsa
Despre Florin Curta vad ca studiaza istoria romanilor pe undeva prin Florida,  SUA.  Nu-l cred deloc si nu are argumente solide nici el.
2.Acel Moise Chorenati a existat in sec. IV (adica in perioada 300-400). vorbeste ,OK, despre Vlahi Balcanici(daca zici tu) ,insa in aceiasi perioada 350-400 Sfantul Sava crestina populatia din zonele Buzaului.
3.In Oguzname se vorbeste si de Țara Sipenițului sau țara brodnicilor care este in Moldova de azi deci exista si era si populata.
4. De brazda lui Novac din Oltenia Muntenia ,ai auzit ? poate afli de la Constantin Porfirogenetul .uite aici, http://www.scribd.com/doc/13292303/553
Nu neg ca Valahi prin secoleleV-Vlll nu au fost si la sud de Dunare dar se vede ca erau si la nord . Din toate izvoarele astea scrise ai luat doar ce ti-a convenit tie  ce nu-ti convine nu vrei sa vezi.
Concluzie , exista unii oameni la care migratia de popoare e ceva normal ,obisnuit, pai sa fi sigur ca  Rom^nii, indiferent de cate popoare trec peste el , nu-si lasa ogorul si plugul ,preferand sa-si ia viata decat sa plece in alta parte, cam ceva ca Decebal. E greu pentru un migrator ca avar, tatar,hun, pecineg sa inteleaga de ce nu vrea taranul vlah sa-si paraseasca pamantul si sa vorbeasca alta limba , indiferent cat de greu o duce,indiferent cat de greu este asuprit.

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

Imparatul Mauriciu a murit in 602. Manualul sau, denumit Strategikon a fost scris in perioada 580-590 (adica secolul VI). Observ ca citesti cioturi rom^nesti pe wikipedia, sursa de dezinformare.

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

Conform tie antii si sclavinii nu erau slavi?

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

dupa ca ce esti incult si vorbesti prapastii, ai tupeu sa-l judeci pe Florin Curta. Nici nu stii cine este.

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

vorbesti prostii si nici macar nu realizezi.
Moise Chorenati nu putea scrie in sec IV despre vlahi fiindca nu existau. Pe vremea aceea vlahii inca nu fusesera conceputi.
Iar faptul ca sf. Sava crestina goti in zonele Buzaului n-are nici o relevanta pentru subiectul originea rom^nilor.

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

brodnicii nu sunt rom^ni. Brodnicii erau slavi ori evrei hazari. Brodnic in limba bulgara inseamna fioros. In limba rom^na nu inseamna absolut nimic.

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

e vorba de un val de aparare la nord de Dunare construit de Constantin cel Mare in jurul anului 325. Intre valul ala de pamant si Dunare se afla o Tara a Nimanui. Scopul valului era pur de aparare. Astfel de valuri au fost construite si in Ungaria. Vrei sa spui ca are vreo semnificatie? Care ar fi aceea?

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

Nu se vede ca au fost la nord. Nu exista nici o demonstratie, nici un document nu-i pomeneste, nici o urma arheologica nu-i dovedeste. Adica vorbesti prostii fiindca esti total in afara subiectului.

nico123, on 14th June 2009, 04:10, said:

In istoria rom^nilor recenta cuvantul bajenie este adanc implantat. Sate intregi bejeneu cu clopotul bisericii in caruta. Moldova s-a creat prin migratia ardelenilor. Valahia s-a creat prin migratia rom^nilor din Tara Fagarasului si Tara Barsei. Mai tarziu insa exista o alta migratie, de la sud la nord. Astazi populatia din sudestul Ardealului provine din Muntenia. Timocenii in Serbia sunt olteni si banateni. Dupa 1913 romani di Macedonia sunt colonizati in Dobrogea. samd.

Vorbesti prostii. Mai bine du-te la scoala si educa-te.

Hangeonos, on 14th June 2009, 02:28, said:

Pe ce te bazezi? Ca orice bolnav psihic, nu înțelegi că orice afirmație are o anumită probabilitate de a fi reală, adevărată. Crezi în bazaconii. Așa asunt și dacii din capul tău ca și morfemele din capul tău - simplu delir. Alții au scuza că sunt naivi, nu  au citit decât anumite prostii și au ajuns să creadă în ele. La tine e scleroză incurabilă. Dar pornirea denotă tot incultură ca și la acei naivi. Cine a citit despre triburile găsite prin Australia sau Brazilia, are altă viziune despre daci decât un incult făcut grămadă care nu l-a citit decât pe Napoleon Săvescu.

Edited by Pierde_verile, 14 June 2009 - 09:07.

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

  I-a numarat careva pe "stramutatii" aia la plecare, domnule? Poate ca vreunul a fost  vrajit de peisajul patriei si s-a dat ascuns...Si asa istoriografia  noastra bate campii cu asimilarea elementelor izolate dintre migratori. Probabil ca s-au lasat asimilati aia mai fraieri, ori aia care au cazut de pe cai ori s-au ciocnit de  "jaloane/autohtoni" in goana lor nebuna de la "A" spre "B". Exacerbarea  "migrator vs. autoton" este o gaselnita al istoriografiilor nationaliste.
  

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

  Nu numai sarmatii. Huni si gepizi ies din istorie in urma a doua batalii care s-au dat tot prin partile noastre, mai pecis in Panonia Secunda. Supravietuitorii acestor etnii s-au "topit" (probabil) in randurile altor comunitati de prin partea locului, doar nu s-au evaporat... O parte dintre gepizi pleaca in Italia (vezi Paul Diaconul), ceilalti raman pe loc (vezi Simocatta care scrie de vreo 30,000 de prizonieri gepizi luati de catre bizantini in 630).
    

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

Pardalnicii aia de goti au stat prin Caucaland veo 100+ ani (2-3  generatii), hunii aproape 80 (1-2 generatii), iar gepizii, daca aritmetica nu ma inseala, 113  ani (2-3 generatii).  Pana pe la 600, cand se consolideaza khaganatul avar, totalul ar fi de 5-8 generatii.

Cand timpul le-a permis, migratorii astia au avut o viata sedentara (germanicii au fost societati de tarani razboinici), dar  poate ca in sutele alea de ani cat au stat pe la noi, au migrat in cerc,  doar asa de sanchi, ca sa nu-si piarda deprinderile migrationiste...

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

Vezi ca nu am dat niciun reper temporal (aici ai dreptate, carpii ies din istorie in 381, vezi Zosimos, Cartea I). Parerile sunt impartite asupra locatiei carpilor. Aurelius Victor (XXXIX.43) scrie ca TOTI carpii au fost stramutati in Panonia. Romanii nu au stramutat populatii recalcitrante doar cu jumatati de masura...

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

Eu tot "darwinist" iti  voi raspunde: dacii astia "liberi" au dat chix ca neandertalienii inainte de perioada despre care vorbim.

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

Dr. Aurel Decei a facut un studiu de caz (singurul din pacate) depre toponimele din Tara Lovistei. Acesta a "maturat" fiecare deal si parau din pustietatea aia. Datele centralizate arata cam asa: 3/5 toponime slave. 1/5 turanice, si doar 1/5 românesti. Inseamna ca cineva s-a deranjat sa gaseasca vreun bastinas prin coclaurile alea din moment ce s-au gasit toponime prin toate ungherele.

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

Nu...Mai curand factorul numeric. Trebuie cel putin o generatie (in cazul unei familii) sau mai multe (pentru comunitati ceva mai numeroase/compacte aflate in mijlocul altor comunitati mai mari) ca sa fie asimilate. Aveau tot timpul sa se plictiseasca de roata olarului.

Leinarius, on 12th June 2009, 00:12, said:

Draga domnule, daca nu avem solutii mai "cu cap" asupra descifrarii etnogenezei noastre, atunci putem apela si la transhumanta...

Edited by Fabris, 14 June 2009 - 10:05.

Eu nu vorbeam de Bejania unor grupuri de rom^ni ci de migratia unor popoare care este altceva. Cat despre cultura sau incultura mea istorica este cam ca a ta sau cam ca a multora ca altfel nu ar mai fi topicul asta .  Uite aici o explicatie a formarii poporului si limbii Rom^ne.
http://www.bvau.ro/docs/doc_ro.htm ,

nastratinhojea, on 14th June 2009, 00:51, said:

Nu au fost niciodata desfiintate ci ignorate, cand s-a adus vorba de ele ati tacut precum porcul in cucuruz, ati schimbat subiectul pana ce discutia a deviat spre alte probleme.

nico123, slavii si sclavinii sunt acelasi lucru, de asemeni antii sunt tot un popor slav.

Procopius, la anul 536:

"Gepizii cuprinseră și stăpâneau cetatea Sirmium și aproape toate cetățile Daciei, îndată ce împăratul Justinian le cucerise de la goți, luară sclavi pe romanii de acolo și înaintară mereu, prădând împărăția romană. 9. De aceea împăratul nu le mai plăti suma de bani pe care obișnuiau s-o plătească din vechime..."

Asadar romani in cetatile Daciei la anul 536.

Un secol mai devreme vine din scitia un duce "Blachernos" si se stabileste la Constantinopol impreuna cu oamenii sai, cartierul se va numi de atunci Blacherne (se refugiau probabil din calea hunilor).

Cind Quipcaq (cumanii) a crescut mare si a devenit voinic, tarile Urus (rusi), Ulak(români), Magar(unguri) si Bascurd au devenit dusmane si n-au vrut sa se supuna, atunci (Oguz han) i-a oferit lui Quipcaq mult popor si numerosi nogeri si a  poruncit sa mearga in partile Ten si Itil, dar si Nipru sau Dunare si sa-i aduca sub ascultare.
Din Oguzname sec. IX.

Iata doar cateva dintre sursele scrise care atesta existenta si continuitatea romanilor la nord de Dunare in asazisul mileniu intunecat.

Edited by tihomir, 14 June 2009 - 11:57.

nico123, on 14th June 2009, 10:44, said:

Citisem demult articolul acela. M-am uitat și acum peste el. Este inadmisibil să legi o etnie precum cea română de populații necunoscute de acum multe mii de ani precum nebunul Nicolae Densușianu. Nu avem nimic dovedit ca specifc etnic de neolitic, adică avem aceiași strămoși, și italienii și românii și francezii și germanii și sârbii și polonezii, toți. Stanciu se dovedește un naționalist incompetent când sugereză că poporul român i-a continuat pe acei strămoși, parcă numai românii ar fi avut grâu-orz-oia-capre-vaci și porci. Desigur că noi ca europeni îi continuăm; este vag posibil ca anumite triburi să fi dus la anumite etnii,

Însă este cert că nu există nicio corespondență spirituală de genul populații din neolitic dintr-un teritoriu  cu  populația de astăzi din același teritoriu. Poate că, dacă, de exemplu, Banatul ar fi o țară națională determinată geografic (cum sunt unele regiuni mai în vestul Europei), am putea vorbi de așa ceva, dar nici așa, pentru că au fost perioade în care Banatul nu era unitar, era supus influențelor vecine diverse. Tot așa în timp, Banatul a fost foarte diferit: au  fost romanii, apoi a fost invadat de iazigi, apoi a fost invadat de huni etc. Puține locuri sunt în Europa care să  își fi schimbat compoziția etnică atât de des precum regiunile României. Se vede acest lucru și din genetica actualei populații, diversificată, atât cât se cunoaște (nu prea mult, că suntem la început  cu genetica). Când vorbim de o  etnie vorbim de o anumită moștenire sprituală, de o învățătură - ștafetă între generații -  a apartenenței la grup, a identității și a solidarității. Este evident că etnia se naște, trăiește și moare ca orice învățătură. Poate și această manieră de transmitere prin educația de familie este afectată pentru toate etniile în ziua de azi. În orice caz nu genetica și nu teritoriul transmit spiritul etnic, doar favorizează transmisia în anumite circumstanțe

Și este cert că nu a exista o populație romanică băștinașă consistentă în jurul Carpaților la anul 500. Teza respectivă este un fals vehiculat cu tenacitate demnă de o cauză mai bună în toată cultura română.

Eu nu sunt un militant cultural, sunt un simplu protestatar, care i-am găsit pe domni cu ocaua mică, cu fofârlica. Diferența dintre mine și dacologi este că eu nu vin cu nicio teorie. Mă gândesc la niște ipoteze, dar aștept ca tot Academia Română, catedrele universitare și institutele de istorie să ne scape de acestă rușine în ce privește originea noastră.

tihomir, on 14th June 2009, 12:55, said:

Erau mulți care nu știau de altă Dacie decât cea Aureliană.  Se cam știe cât se întinsese Iustinian la nord de Dunăre, a preferat să o ia spre Italia, ca să întîlnească armatele din Iliria cu cele din Africa. Mai du-te pe la psihiatru.

tihomir, on 14th June 2009, 12:55, said:

Întâmplător hunii fac ravagii la localitățile romane Ratiaria (lângă  Vidin), Serdica (Sofia), Naissus (Niș)... Mai du-te pe la psihiatru.  

Formularea corectă ar fi: pe lângă masele uriașe de latinfoni, din dreapt Dunării, vădind cea mai importantă populație lingvistică din Balcani (situați păstrată și în zilele noastre) există și pentru stânga Dunării indicii neconcludente ale unor mici comunități sporadice de latinofoni emigranți sau grăniceri. Pe oamenii care nu știu îi puteți păcăli, numai că numărul lor scade, pe măsura ce se sparg  țarcurile culturale care pot fi manipulate.

Edited by Pierde_verile, 14 June 2009 - 12:41.

Ieri am obținut o copie PDF a cărții lui J. N. Adams, The Regional Diversification of Latin 200 BC–AD 600 (2007). Încă n-am terminat de citit, dar am niște citate pentru impostorii nesăbuiți citează din materiale pe care nu le cunosc și se înfig în discuții care îi depășesc (e.g. "citatul din Adams [...]  întărește implicit teza unității latinei vulgare în perioada așa-numită ‘timpurie’", "cu privire la cronologia destrămarii unității latinei vulgare (subiectul care ne interesează), același J.N. Adams spune [...] așadar [...] din secolul al IV-lea, în acord suficient de bun cu cronologia lui Rosetti").

Väänänen pointed out that it is possible to distinguish between two theories that have been advanced to account for the transition from a single language, Latin, apparently without regional variations, to the regional diversity of Romance. He calls them the ‘thèse unitaire’ and the ‘thèse différencielle’, the first favoured by Latinists and the second by Romance philologists. According to the first Latin showed no variations until very late. According to the second Latin had local variations ‘from the imperial period, and in any case well before 600’. The metalinguistic evidence presented in this book makes nonsense of the unitarian thesis, and the differential thesis as formulated by Väänänen just quoted is itself not satisfactory, because the regional diversity of the language can be traced back at least to 200 BC and was not a new development of the Empire. That is not to say that the Romance languages were in any sense being foreshadowed already in 200 (though we will see some continuities). The patterns of local diversity in 200 were not the same as those to be found a millennium or more later, but the essential point is that the language always showed regional as well as social, educational and stylistic variations. The nature of the diversity was not static but went on changing. (p. 684)

Recent research into modern languages has established that when speakers of different dialects are transported to a colony a process of simplification and levelling eventually results in the emergence of a new dialect. When Spain, Africa and so on were colonised it is likely that such levelling took place, and in the short term some uniformity of speech probably developed among newcomers in these provinces. That is not the same as saying that the speech of Spain was the same as that of Africa: the dialect mixes that went into the Latin of the various provinces would have differed because of the differing dates at which the provinces were formed, and the hypothetical new koines need not have been uniform. The Romans mixed with indigenous peoples, who switched to Latin in the western provinces and Africa, and contacts between Latin and vernacular languages will have had different effects in different places. Koineisation would also have been undermined by the long life of many of the Roman provinces, during which localised innovations had time to take place. (p. 698)

Latin was an imperial rather than a geographically confined language, which spread out from Rome both within Italy and to distant provinces. It is comparable with languages such as English, which has always shown dialectal variation in its homeland but has been subject to change in the overseas colonies as well.
[...]
I have taken the view that the differentiation of Latin (and emergence of the Romance languages) cannot be explained from a single factor such as the date of foundation of the provinces but was a complex development with multiple causes. In this I agree with a recent overview of the problem by Stefenelli [...] Stefenelli discusses such factors as the chronology and intensity of Romanisation in different places, the social and regional origins of those spreading the language, substrate and superstrate influence, decentralisation under the Empire and divergent localised developments, geographical barriers and isolation, and the competition between linguistic innovation and conservatism. (p. 711-12)

Given the diversity and changing nature of Latin from the earliest period, and the fact that ideology plays a part in the definition of the artificial constructs that are standard languages, it is an absurdity to attempt to trace the origins of the Romance languages back to the date of foundation of the provinces of the Roman world. Named Romance languages are a late invention, and the naming should not obscure the fact that there remained regional diversity within the named languages, also overlap between the language of one country and that of another. The naming and division of languages and dialects may be arbitrary, not least when the varieties descend from a single language. (p. 724-5)

There is nothing unique about the variety that has been presented in this book, or about the factors, often competing with one another (e.g. archaism versus innovation, standard language versus traditional dialect), that contributed to the local diversity of the language. What is unusual about Latin is that it has been in unbroken use for so long in a coherent group of former (mainly western) provinces of the Roman Empire. We should get away from the idea that Latin was monolithic until a very late date, when some catastrophic event caused it to ‘split up’, or that it only showed regional diversification from the Empire onwards. Regional variety, albeit difficult to identify because of the paucity of the evidence, is there from the time of almost the earliest records, though its patterning changed because of historical events. There were first scattered small communities in Italy with their own features.
[...]
The distant provinces were established, and Latin was brought into contact with different languages, all of which left their mark in the regions and gave local forms of Latin a distinctive character. African Latin in particular came to be recognised by outsiders and Africans themselves as different. The types of innovations that any language displays took place locally, but since communications between one area and another were not immediate in antiquity some innovations remained localised. Innovation competed with conservatism (manifested, for example, in the retention of archaisms) in haphazard ways in different places.
[...]
We catch only glimpses of the regional diversity of Latin in the Roman period, but have established that it existed, even if we cannot map dialects in the manner of traditional dialectologists. The standardised written medium inculcated by education was so widespread that diversity was largely obscured, and many developments of the language (such as some of the main syntactic changes that show up in Romance) remained out of sight in the Latin record. (p. 725-6)

Edited by Boethius, 14 June 2009 - 12:44.

Pierde_verile, on 14th June 2009, 13:20, said:

Erau mai multi care nu stiau decat de cea de la nord de Dunare. Insai aici ai sfeclit-o, e vorba de gepizi care nu s-au stabilit in balcani ci in Dacia, apoi Sirmium nu a fost in Dacia aureliana ci in Pannonia Inferior. Textul vorbeste limpede de Dacia noastra. Cu un deceniu si ceva mai devreme un alt document vorbeste de Dacia de dincolo de Dunare pe ai carei crestini Iustinian ii arondeaza unui episcopat din sudul Dunarii.

Pierde_verile, on 14th June 2009, 13:20, said:

  

Niciunul din orasele de mai sus nu sunt in Scytia, insa Dobrogea si sudul Moldovei da. Plimba ursul, nu tine vrajala!

Pierde_verile, on 14th June 2009, 13:20, said:

Daca asta e formularea corecta cum o fi aia incorecta? Aia cu cea mai importanta populatie lingvistica din Balcani pana in zilele noastre, e cireasa de pe tort. Colegul tau de suferita iti arata mai sus ce s-a intamplat cu acea populatie, cum va parasi zonele bune si se va imprastia prin munti sub forma de ciobani seminomazi. Nu contest acea romanitate, ei erau tot daco-romani, cu exceptia ilirilor romanizati care erau mai la vest, dar stim ce s-a intamplat cu ei.
Pe de alta parte romanitatea nordica era mult mai mult decat simple garnizoane, aveau chiar mici conducatori locali care vor orbita in jurul stapanitorilor vremelnici ai Daciei, de la Rumon, vasal al scitilor probabil, pana la Vlachernos si Ramunc, unul refugiat in capitala imperiului, celalalt vasal al lui Atilla. De remarcat si numele lor care sunt de fapt etnonime.
In sec. IX-X, deja formatiunile politice ale autohtonilor sunt denumite tari, deisgur nu vor deveni state adevarate decat dupa ce vor reusi sa scape de cumani si unguri.
Ce sa mai vorbim de sursele arheologice care atesta neintrerupt existenta unei populatii autohtone, de factura romanica.


P.S.: pentru cultura ta generala, cea mai vorbita limba din balcani pana la venirea slavilor, a fost greaca. Numai Constantinopolul avea 1 milion de locuitori, in afara de greci si romanicii vorbeau greceste ca o a doua limba (aia care aveau treaba cu statul, nu aia de la tara). In orasele de pe coasta Dalmatiei ca si in cele de pe cea a Marii Negre, de asemeni se vorbea greceste.

Pierde_verile, on 14th June 2009, 09:07, said:

Daca esti barbat , de ce nu incerci sa demontezi ceea ce susthin eu shi doar arunci cu invective.
Aceste invective ma fac sa cred ca te intereseaza totushi subiectul , in realitate shi doar te intriga faptul ca nu ai mai auzit de el.
Pe acest considerent am sa incerc sa fiu cat mai EXPLICIT posibil.

Deci admithi ca APROPIERE cuvant cu etimon latin AD-PROPE este sinonim cu in-T^L-nire, cuvant cu etimon maghiar?
Adica doua lucruri care se APROPIE se INTALNESC, sau o intalnire nu este o indepartare ci o apropiere?

Pierde_verile, on 14th June 2009, 09:07, said:

Eshti de acord ca TUL-nicu, cuvant folosit azi de rom^ni,dar necunoscut de ei, adica cu etimon necunoscut, se AUDE de DEPARTE.
DEPARTE este cuvant folosit de rom^ni shi cu etimon latin adica DE+PARS,tis

Pierde_verile, on 14th June 2009, 09:07, said:

In cuvantul DEPARTE de etimon LATIN, compus din DE+PARS, este latin doar PARS=PARTE,ca DE este ALBANEZ,conform dexonline.
Cuvantul DEPARTE din limba rom^na, exista in limba rom^na, dar nu este compus de rom^ni ci de doua popoare ALBANEZ=DE shi latin= PARS, asta numai ca sa vezi cat de complicata e chestia asta cu limba rom^na.

Eshti de acord ca TUL-nicul shi  TIL-inca se aud DEPARTE(?), fiind concepute in acest scop de catre omul care poate concepe ceva?
Rom^nii sunt aceea care au conceput acest sistem de vorbire ce exprima nothiunea de APROPIERE shi INDEPARTARE pe grupurile de sunete
T*L sau P*T(*PT) ce se intalnesc in cuvantul in-THEL-ePT,cu etimon latin INTELLECTUS, ce conthine doar morfemul stem rom^nesc TEL lipsind al doilea
EPT, care exista in cuvintele rom^neshti Pi-EPT shi Pi-EPT-en.
PIEPTUL se indeparteaza de centrul sau cand tragi aer in pi-EPT shi se apropie de centrul sau cand dai aerul afara.
PIEPTENUL indeparteaza sau apropie nishte shuvithe de par.
Ithi ashtept din nou, cu flori in gara, invitathiile la BALAMUC.
PENTRU CINE OARE???

Pierde_verile, on 14th June 2009, 09:07, said:

Uite o afirmathie reala, pe placul tau:
"doi caini s-au mancat unul pe altul shi le-au ramas doar cozile".

nico123, on 14th June 2009, 09:44, said:

Multe lucruri sunt corecte,dar shi multe aspecte ipotetice sunt date drept certitudini.
Certitudinea este existentha limbii rom^ne, care nu are niciun cuvant specific roman.

Pierde_verile, on 13th June 2009, 15:47, said:

SUNT ABSOLUT DE ACORD CU TINE SHI NU VAD DE CE TREBUIE SA SCHIMBAM CUVINTE UR^TE.

Numai un neghiob nu pricepe ca T^L-V^C=a o ZBUHI= a se INDEPARTA DE CEVA shi a se APROPIA de altceva, in spathiu.

Numai un NEGHIOB nu pricepe ca nu pothi spune ca ROM^NA se TRAGE din ROMANA, cand cuvintele ei cu etimon necunoscut sunt mai multe dec^t cele
ROMANE shi cele romane nu au niciun cuvant specific Romei.

Hangeonos, on 14th June 2009, 17:53, said:

Haide sa ne amuzam putin cu DEX-ul !

Rasfoind un DEX din '74, am descoperit ca autorii doreau sa arate ca termenii rom^nesti provin din LATINA, din limbiile din preajma Rom^niei si daca se poate si cu altele de mai departe, ADICA Rom^na a importat cuvinte de la toata lumea.

Iata un exemplu:

VEDEA (lat.)
VEDENIE (slv.)

VAL (fr.)
VAL (germ.)
VAL (it.)
VALE (lat.)



Apropo, acelasi DEX avea lipsa multi termeni rom^nesti pe care ii cunosc din vorbirea curenta de la tara din zona Ardealului, dar era plin de termeni slavi care nu apartin limbii rom^ne, probabil niste arhaisme regionale si o multime de NEOLOGISME care ar merita un DEX separat special!

Iata ce am gasit ca neologism in DEX: DEADWEIGHT (engl.)= incarcatura maxima pt. vapoare !!!

Cred ca oamenii astia au facut o treaba de mantuiala si nu merita lucrarea lor prea multa credibilitate.

PS: (de asemenea multe cuvinte de baza in ROM^NA, sunt considerate a proveni din MAGHIARA, fara a se lua in considerare faptul ca Rom^nia cuprinde o arie geografica vasta ce nu a interactionat cu civilizatia maghiara !).  

tihomir, on 14th June 2009, 11:55, said:

ca de obicei esti un oltean mincinos, incet la minte, iute la a debita prostii (fara a gandit inainte precum un ardelean).

Tu citezi de aici
iar textul se citeste cam asa:
a. Gepizii cuprinseră și stăpâneau cetatea Sirmium și aproape toate cetățile Daciei,
b. îndată ce împăratul Justinian le cucerise de la goți,
c. luară sclavi pe romanii de acolo și înaintară mereu, prădând împărăția romană. 9.
d. De aceea împăratul nu le mai plăti suma de bani pe care obișnuiau s-o plătească din vechime..."

a. iti spune despre intinderea teritoriala a gepizilor: Transilvania, Oltenia, Banatul, sudul Panoniei
b. Gotii, la 535 detineau Dalmatia iar dupa cate bine stim, Iustinian ocupa Dalmatia. Relatarea ocuparii Dalmatiei plaseaza evenimentele in timp, adica la 535.
c. iti spune ca poporul X pradeaza imparatia romana luand sclavi pe romanii din cetatile cucerite. Nu este clar daca e vorba despre gepizi ori goti (exprimarea lasa de dorit).
d. Iustinian se decide sa nu mai plateasca tribut.
[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b5/Europe_526.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
cum se vede n-ai demonstat absolut nimic.

tihomir, on 14th June 2009, 11:55, said:

asta este in primul rand legenda (una din legendele care explica originea lui Blachernos). Totodata, Scitia era Dobrogea, iar dupa cate stim, chiar tu o spui, Dobrogea era greaca (n-are nici un rol in etnogeneza rom^neasca. Militarii romani latinofoni din Dobrogea sunt o alta poveste. Iar rom^nii care au existat in Dobrogea si Silistra ulterior nu sunt reprezentativi in ce priveste etnogeneza rom^neasca. Tototdata, e vorba de dreapta Dunarii. Asa ca iarasi ai pierdut ocazia sa-ti demonstrezi teza continuatista.

tihomir, on 14th June 2009, 11:55, said:

Ulak putea foarte bine sa se refere la tara Vlahia de langa raul Morava:
 vlahia_814.jpg   42.83K   11 downloads din care ulterior s-au format mai multe Vlahii:

Stari Vlah:
 StariVlah.png   1.05MB   6 downloads
Valahia din Tesalia:
 wallahia_thessaly.JPG   182.87K   13 downloads
Mega Valahia:
 MegalaVlahia.jpg   9.33K   7 downloads
Imperiul Vlaho-Bulgar (Roy de Valaques):
[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9b/AtHistEur1250.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

tihomir, on 14th June 2009, 11:55, said:

Pur si simplu ai demonstrat ca rom^nii s-au format la sud de Dunare, ca rom^nii sunt urmasii latinitatii sud dunarene, o latinitate care a fost denumita de goti Vlahi, nume preluat de Slavi si de Greci. Iar Vlahii pe la 620-866 aveau propriul lor stat Vlahia care ulterior datorita bizantinilor, va fi destramat. In locul vlahilor bizantinii vor promova pe slavi mai intai prin tarul bulgar Boris, caruia ii vor conferi autoritatea spirituala prin supunerea reliigioasa a bulgarilor la Constantinopol si recunoasterea titlului regal al bulgarului. Numai ca Vlahia n-a incetat sa existe, perpetuandu-se in forme precum
Stari Vlah,
Mega Vlahia
Imparatia Vlaho-Bulgara
si alte Vlahii raspandita peste tot in Balcani.

Edited by nastratinhojea, 14 June 2009 - 17:59.

nastratinhojea, on 14th June 2009, 18:40, said:

Este foarte clar ca e vorba de gepizi dar tu cum nu stii sa citesti faci echilibristica pe marginea frazei. Esti jalnic. Sa iti spun eu ce nu este clar: nu este clar de unde ai scos balivernele cu vlahii din dalmatia impinsi in transilvania de Vasile II, nu este clar de ce arondarea vlahilor la o epicopie proprie ar fi fost de fapt o oprimare, nu este clar de ce sustii ca originea Asanestilor este in muntii rodopi si nu in Haemus la granita cu moesia asa cum spun cronicile. Tu intai ar trebui sa-ti clarifici aberatiile astea, nu sa-ti prinzi urechile incercand sa arunci in derizoriu sursele care nu iti convin.

nastratinhojea, on 14th June 2009, 18:40, said:

Scytia era mult mai mare decat Dobrogea, Dobrogea era Scytia Mica, Scytia putea sa insemne si sudul Moldovei si Basarabiei, cert e ca de la Dunare, din zona etnogenezei romanesti deci, venea acel Vlachernos. In alta ordine de idei, in Dobrogea orasele grecesti erau cele de pe coasta, nu cele din interior sau regiunea rurala din interior. Dobrogea (cu exceptia catorva orase grecesti) faca parte din zona etnogenezei romanesti (culmea cum in teza voastra nici un teritoriu din Romania dar mai ales Ardealul si Dobrogea nu au fost locuite de romani, adica teritoriile pe care le-am recuperat cel mai greu, ceea ce spune totul despre substratul politic al acestei teorii expirate de sec. XIX, repet, jalnic).

nastratinhojea, on 14th June 2009, 18:40, said:

Care nu e mentionata nicaieri (cu exceptia hartii tale modificata in paint). Dar daca te uiti bine in aceeasi fraza, vezi si unde si-a trimis Oguz han hoardele sa aduca sub ascultare aceste popoare, pe Dunare. Nu zice pe Morava, zice pe Dunare.
Ce e haios e faptul ca voi nu puteti aduce izvoare scrise care sa va sustina tampeniile dar va dati peste cap sa le acuzati pe ale mele. Cea mai tare a fost aia cu calugarii de la Athos care spun ca in sec. VIII, din nord, de la Dunare, au coborat vlahii si s-au asezat in peninsula khalkidiki, langa Athos, fapt ce confirma ipoteza formarii poporului roman in Dacia si Moesia, de unde unle grupuri s-au desprins si s-au asezat in sud datorita presiunii slave, tu vii si spui, nuu, de fapt au plecat din macedonia si au ajuns in Romania, aia minte dom`le ca ii urau pe romani. Deci eu vin cu o sursa istorica, un izvor, iar tu nu vii cu nimic dar imi denigrezi sursa, ca iti da peste bot si o ajustezi tu putin, acum dupa 1200 de ani, ca doar nu adevarul istoric te intereseaza, ci sa-ti faci tu numarul de bufon. Si vrei sa fi si credibil?

Edited by tihomir, 14 June 2009 - 18:06.