Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

UE va limita tarifele la apeluril...

Probleme racordare la retea - un ...

ANAF a inceput vanatoarea online&...
 Monociclism extrem / Extreme unic...

Unde pot gasi role goale pentru p...

Problema traceroute/mtr

Declaratia Unica 2.1.1.A.6
 În urmatorii 10 ani, numarul de sa...

Pat suspendat de tavan

Cataloage și oferte BF 2018

De ce se da Coca Cola gratis in B...
 Referinta

Calitate sunet boxe active alimen...

Posibila sarcina nedorita

Plugin pentru wordpress
 

Originea românilor

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
32344 replies to this topic

#26209
Infinitty

Infinitty

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,446
  • Înscris: 14.12.2008

View Posteleonora15, on Feb 23 2009, 19:24, said:

Attachment plachete...lumb_006.jpg
vinzi castraveți  la grădinar. Nici nu pricepi diferența enormă dintre ce ai despărțit tu și eu..Tu de fapt nici nu ai arătat un rext pt că textul tău zis grecesc are litere lipsă( acolo apar pătrate) 2) Nu ai făcut transcriere 3) nu ai arătat despărțire de text ci numai cuvinte scoase din text și interpretate după ureche.
Nu știi ce înseamnă să desparți un text și ce înseamnă să folosești o limbă la despărțirea unui text.Tu crezi că dacă scoți dintr-un text niște cuvinte și visezi pe ele aia e despărțire conf cu limba.
Uite mai sus despărțire.
Îmi produci milă. Tu ești acela care mi-ai scris pe PM că mă trîntești ded perete ca pe o muscă. Eu cred că vrei să prinzi muște,dar ești mic,ți-o spun cu sinceritate.
Pune textul încă o dată,cu TOATE litereale,apoi scris fără pauze, apoi despărțirea  ta fără să fie intercalată cu comentarii.Așa cum îți arăt eu acum!!

No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato".

Ai si tu drept daca SCHEIU a fost... you now what i mean  ;)

Asa cum te cunosc nu are rost sa-ti justific despartirea deoarece tu mergi pe alt traseu al cunoasterii si nu esti dispus la "indoiala" !  B)


POLISTENEASNE - nu exista asa un nume, ... a existat doar POLISTENE / ROLISTENE / BORISTENE / DEMOSTENE, ..., eventual cu "S" in coada ROLISTENE-AS !, dar "-NE" nu are ce cauta in coada numelui !

Apoi NIEASCAOA - nu prea suna  " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA !  ;)

Edited by Infinitty, 23 February 2009 - 19:51.


#26210
eleonora15

eleonora15

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008
[quote name='Infinitty' post='6058289' date='Feb 23 2009, 19:45']No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato".(?? OMHK....OMHK...K,K,K e pe inelul de la Apahida; nici atît nu poți discerne; niște litere f clare.Discuția era oricum despre alt inel dar îți place să visezi mereu la altceva)
POLISTENEASNE - nu exista asa un nume, ... a existat doar POLISTENE / ROLISTENE / BORISTENE / DEMOSTENE, ..., eventual cu "S" in coada ROLISTENE-AS !, dar "-NE" nu are ce cauta in coada numelui ! (Uliuliu.......ai descoperit America!! Păi ți-am spus io că Polisteneasne e nume??? Ți-am spus că polisteneas e nume; POLISTENEAS...iar POLISTENEASNE e o formă de vocativ popular; e stîngaci,dar e VOCATIV!!Așa merge și acum vocativul unor nume străine de ex PARDAILAN (vocativul popular e PARDAILANE). Ia zi tu o formă de vocativ pt numele POLISTENEAS.

Apoi NIEASCAOA - nu prea suna  " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA !  ;) (Cum dracu să sune  NAȘTE?? Așa am zis eu? am zis NASCĂ-O-A e traducerea. Omul a scris cam cum pronunța el, cu e moale, vezi că e un H acolo care a fost E lung la greci dar omul a fost trac nu avea E lung cum nu ai nici tu acum, dar ai E moale adică IE.Voiai să fi vorbit româna literară de azi tracul?? Nu ai auzit în popor "PACIA","NEASCĂ_SE".Acum spune tu: poate să fie acel H pt E lung ca în greacă?)[/quote]-

NASCĂ-O-A s-o nască de pace!!
Nască-se pacea ! Dar acest inel să nască pacea; fie ca acest inel să nască pacea. Eu ți-l dau; NASCĂ-O-A PACEA!!
Băi, pricepi în sfîrșit??-

Edited by eleonora15, 23 February 2009 - 20:18.


#26211
Infinitty

Infinitty

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,446
  • Înscris: 14.12.2008
Conform hartilor de mai jos se poate observa de ce romanitatea orientala s-a concentrat in partea nord-balcanica si nu in sudul balcanic, in Iliria, ori in Anatolia.

Avem de a face cu mase romanice uriase, refugiate in prima faza in Balcani (din calea arabilor), apoi repliate din Campiile fertile ale Bulgariei spre munti si la nord de Dunare spre Carpati, de unde cuprindeau toate campiile proxime.

In Balcani, romanii nu au mai avut loc de slavi in locurile fertile, astfel ca au initiat o curgere masiva spre zona Carpatica.

Putem spune ca Imperiul Bizantin dupa anul 600, a devenit un Imperiu grec ca etnicitate si limba, neingloband romanofonii, care au ramas la nord de muntii Balcani, in Iliria ( pentru scurta vreme aici, deoarece aici apar slavii serbi din bulgaria si slavii moravieni si sorabi) si in Carpati.



View PostInfinitty, on Feb 23 2009, 19:45, said:

No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato".(?? OMHK....OMHK...K,K,K e pe inelul de la Apahida; nici atît nu poți discerne; niște litere f clare.Discuția era oricum despre alt inel dar îți place să visezi mereu la altceva)
POLISTENEASNE - nu exista asa un nume, ... a existat doar POLISTENE / ROLISTENE / BORISTENE / DEMOSTENE, ..., eventual cu "S" in coada ROLISTENE-AS !, dar "-NE" nu are ce cauta in coada numelui ! (Uliuliu.......ai descoperit America!! Păi ți-am spus io că Polisteneasne e nume??? Ți-am spus că polisteneas e nume; POLISTENEAS...iar POLISTENEASNE e o formă de vocativ popular; e stîngaci,dar e VOCATIV!!Așa merge și acum vocativul unor nume străine de ex PARDAILAN (vocativul popular e PARDAILANE). Ia zi tu o formă de vocativ pt numele POLISTENEAS.

Apoi NIEASCAOA - nu prea suna  " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA !  ;) (Cum dracu să sune  NAȘTE?? Așa am zis eu? am zis NASCĂ-O-A e traducerea. Omul a scris cam cum pronunța el, cu e moale, vezi că e un H acolo care a fost E lung la greci dar omul a fost trac nu avea E lung cum nu ai nici tu acum, dar ai E moale adică IE.Voiai să fi vorbit româna literară de azi tracul?? Nu ai auzit în popor "PACIA","NEASCĂ_SE".Acum spune tu: poate să fie acel H pt E lung ca în greacă?)[/quote]-

NASCĂ-O-A s-o nască de pace!!
Nască-se pacea ! Dar acest inel să nască pacea; fie ca acest inel să nască pacea. Eu ți-l dau; NASCĂ-O-A PACEA!!
Băi, pricepi în sfîrșit??-

Ai auzit tu ca grecii au vocativul asta ?, ori numele apartinand unui trac ..., ok.

Cu privire la NASCĂ-O-A nu este tot una cu "nIEAsca" ce faci cu grupul -IEA- il faci pierdut ?!  
NIEASCA este stangaci rau de tot !


AM CATEVA IMTREBARI pt. tine: - Ce ai facut cu "G-ul grecesc" dintre "V"si "TA MIIE"; ... apoi de unde ai scos "VII", eu vad doar un "V" si apoi "G-grecesc" !

Apoi de unde "... iea ta" la final ca nu apare asa ceva, de fapt se termina cu "PAZ/ PACE" daca asa doresti insa nimic mai mult.

Edited by Infinitty, 23 February 2009 - 20:51.


#26212
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View Posttihomir, on Feb 23 2009, 18:07, said:

Dar se stie, eu de exemplu am invatat asta in clasa a VII a sau a VI a, oricum eram in gimnaziu cand am auzit prima data de Eutropius care spunea ceva de genul "Traian a adus colonisti din toata lumea romana", adica din tot imperiul (ex todo orbe romano iti suna cunoscut, din textul cu pricina este).

Nu prea se știe. Eu am căutat "etnogeneza" sau "formarea poporului român" pe cîteva situri de referate și din vreo 15 referate citite doar două menționau asta.

View Posttihomir, on Feb 23 2009, 18:07, said:

Nu e recunoscut pentru ca nu e adevarat. Daca ar fi fost cum zici tu, daca slavii ar fost mai numerosi decat daco-romanii, atunci am fi fost un popor slav acum. Fenomenul asta s-a intamplat la sud de dunare: daco-romanii au fost inghititi de masa slava (si nu cu usurinta ci in timp), la noi slavii au trecut in sud, doar o parte din ei a ramas alaturi de daco-romani si s-au asimilat. Contributia lor nu este decisiva pentru ca limba romana era formata la venirea lor iar cuvintele slave care intra in romana sunt de adstrat, adica sunt adaugate peste un schelet care deja era acolo.

N-am zis niciodată că slavii ar fi fost mai numeroși ca daco-romanii, am zis doar că au fost în număr mare, poate apropiat de cel al daco-romanilor în unele regiuni, în nici un caz mai mare ca al acestora. În plus de asta slavii n-au venit toți dintr-o dată, ci pe parcurs, deci în permanență ei au fost în minoritate față de populația romanizată. Asta explică și asimilarea lor. Însă în limba română influența slavă este mare în ce privește vocabularul și această influență nu poate fi explicată logic în situația în care populația slavă era redusă ca număr. Ar fi fost imposibil ca o populație redusă numeric să introducă în limba română cuvintele legate de afectivitate, lucru care nu s-a mai întîmplat în nici o altă limbă romanică. Cuvintele slave nu au venit pe un gol, multe din ele au înlocuit în mod sigur cuvinte latine, ori așa ceva se poate explica doar prin factori demografici. Pe vremea aceea nu existau nici cărți, nici mijloace de comunicare în masă, singura modalitate de transmitere a cuvintelor era de la om la om în cadrul comunităților mixte.

M-am uitat în referatele despre etnogeneză iar rolul slavilor este prezentat ca minor, asta dacă sînt amintiți. Ori pe mine mă miră că se vorbește doar de limba slavă, dar nu se spune de oameni, ca și cum limba asta era auzită de daco-romani de la televizor, așa cum se aude azi engleza din filme. Românii cred că nu conștientizează aportul genetic al slavilor la formarea poporului român, deși mulți au nume de familie slave (dar poate habar nu au de asta). Recunoașterea rolului important al slavilor în etnogeneza poporului român ar însemna doar recunoașterea propriilor strămoși genetici, nu pe cei ai unor popoare străine. Și ar fi și un lucru care i-ar face pe români să se simtă mai locul lor pe pămîntul pe care trăiesc, nu să se simtă ca niște romani exilați pe o insulă în mijlocul unei mări barbare.

#26213
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

View PostInfinitty, on Feb 23 2009, 21:40, said:

Conform hartilor de mai jos se poate observa de ce romanitatea orientala s-a concentrat in partea nord-balcanica si nu in sudul balcanic, in Iliria, ori in Anatolia.

Avem de a face cu mase romanice uriase, refugiate in prima faza in Balcani (din calea arabilor), apoi repliate din Campiile fertile ale Bulgariei spre munti si la nord de Dunare spre Carpati, de unde cuprindeau toate campiile proxime.

In Balcani, romanii nu au mai avut loc de slavi in locurile fertile, astfel ca au initiat o curgere masiva spre zona Carpatica.




Message from discussion Armanii si alti rumani din afara granitelor Daciei Romane,marturii ale protolatinitatii romanesti si originii autohtone a rumanei

Nu exista nici un argument care sa nege originea autohtona a limbii
romanesti.
Faptul ca dacii liberi si dacii din minusculul teritoriu ocupat de
romani vorbesc aceeasi limba este un argument zdrobitor atestand
protolatinitatea unui fond lexical important din limbajul colocvial si
originea autohtona a lui per ansamblu.
Faptul ca tocmai supravietuitorii izolati in munti,precum
armanii,folosesc protolatina romaneasca, ca si retoromanzii si alti
munteni,este un alt argument decisiv ce sustine originea autohtona a
limbii rumane, alaturi de dovezile arheologice ale deplasarii spre
vest a neoliticului Bazinului Dunarii de Jos.
Demandarea parinteasca (blestemul la adresa celor care isi abandoneaza
limba) de astazi a existat desigur si in vremea romanilor,pe care
acesti munteni nu aveau nici un motiv sa-i iubeasca,asa cum nimeni nu
are vreun motiv sa-si doreasca sa ajunga sclav.
Asa cum toponimele si andronimele de astazi nu reflecta limba rumana

#26214
Pierde_verile

Pierde_verile

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,870
  • Înscris: 10.07.2008

View Postcrisdiac, on Feb 23 2009, 20:40, said:

N-am zis niciodată că slavii ar fi fost mai numeroși ca daco-romanii, am zis doar că au fost în număr mare, poate apropiat de cel al daco-romanilor în unele regiuni, în nici un caz mai mare ca al acestora. În plus de asta slavii n-au venit toți dintr-o dată, ci pe parcurs, deci în permanență ei au fost în minoritate față de populația romanizată. Asta explică și asimilarea lor. Însă în limba română influența slavă este mare în ce privește vocabularul și această influență nu poate fi explicată logic în situația în care populația slavă era redusă ca număr.
De fapt influența unei limbi asupra alteia se face prin bilingvism. Consătenii mei, de exemplu, au auzit cuvântul "fenea" (dracul) de la notarul din sat, singurul maghiarofon, dar într-o poziție centrală, le-a plăcut și îl foloseau și ei ("mânșce ce-ar fegnea"). Deci erau niște români care știau ceva maghiară, de la profesorul lor (când a plecat în 1918 ar fi zis pe românește: "no, mă, amu vine românii voșt'i, vezi ăia cum fură").

Cum vezi tu acest bilingvism româno-slav, încât influența să fie atât de profundă (fonologică, gramaticală, cu mari porțiuni din lexicul principal afectate)? Mi-e îmi e clar că frazelogia aia din mesajul tău, repetată delirant de Tihomir, nu poate fi operaționalizată, nu se poate face un scenariu practic și credibil din acele afirmații despre influențarea limbii române de către slavi. Este un tezism foarte păgubitor. "În detalii se ascunde diavolul" - se spune cu referire la momentul când o teză este validată sau nu de detalii - date de arheologie sau de lingvistica generală.

Edited by Pierde_verile, 23 February 2009 - 21:18.


#26215
eleonora15

eleonora15

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008

View PostInfinitty, on Feb 23 2009, 20:40, said:

Ai auzit tu ca grecii au vocativul asta ?, ori numele apartinand unui trac ..., ok.(Aoleu .dar pafarist mai ești! Nu pricepi că inelul e scris în limba ta maternă,nu în greacă??Nu știm dacă acel Polisteneas era un grec care știa și tracă,avînd în vedere că primește de la Penea (Penea,nă,sper că ai mai auzit numele ăsta; uite-l pe un inele dinainte de hristos! Poate era un trac cu nume grecesc)

Cu privire la NASCĂ-O-A nu este tot una cu "nIEAsca" ce faci cu grupul -IEA- il faci pierdut ?!  
NIEASCA este stangaci rau de tot !(Domnule antitalent, nu am scris eu NIEASKA ci am despărțit NIESKOA, adică scris corect gramatical în româna de azi literară NASCĂ-O-A.Pe inel e scris NHSKOA. Acel H a fost în greacă scris doar pt E lung grecesc,dar aici e un trac.Ia scrie și zi "nE...scăoa".Limba română are sunete moi și e f clar că vin de la daci căci sunetele se păstrează cel mai mult  uneori chiar dacă oamenii trec la altă limbă.de aceea bulgara are sunete f aproape de română și nu de limbile slave din Nord; s-au păstrat de la traci. Ultimul cuvînt este PAZ (pace) iar pe muche în continuare HA  TA, nu e HL TA; H=IE deci PACIEA TA


AM CATEVA IMTREBARI pt. tine: - Ce ai facut cu "G-ul grecesc" dintre "V"si "TA MIIE"; ... apoi de unde ai scos "VII", eu vad doar un "V" si apoi "G-grecesc" !(între V și TA nu e G; sînt doi de I uniți printr-o bară; am mai explicat asta; dacă nu crezi lasă textul fără literele alea și vezi apoi ce lipsește: doi de i.)

Apoi de unde "... iea ta" la final ca nu apare asa ceva, de fapt se termina cu "PAZ/ PACE" daca asa doresti insa nimic mai mult.(de aia am pus puncte, am crezut că se știe bine că textul continuă pe muche)
hai pune un text într-o limbă străină apoi desparte-l în română.Ai zis că se poate.Eu zic că nu se poate.

Edited by eleonora15, 23 February 2009 - 21:23.


#26216
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

View PostPierde_verile, on Feb 23 2009, 22:13, said:

"În detalii se ascunde diavolul" - se spune cu referire la momentul când o teză este validată sau nu de detalii - date de arheologie sau de lingvistica generală.
ABSENTA INFLUENTEI IMPERIULUI ROMAN ASUPRA LIMBII RUM^NE ESTE ILUSTRATA
clar prin LIMBA RUMANILOR SUD-DUNARENI CARE dupa 1000 de ani de stap^nire romana  ARE UN FOND LEXICAL LATIN MAI SARAC DEC^T RUM^NII, fara a mai aminti ca nu ei se numesc ROM^NI, ci noi, care am stat doar 165 de ani sub ocupatia romana, pe un teritoriu infim,
in comparatie cu Imperiul Roman de Rasarit.

Nu se poate explica prin slugarnicie, astazi mai mare, pentru ca atunci dacii au opus o rezistenta mai mare romanilor, decat cei din sud si cei de azi.

Orice populatie izolata pastreaza forma arhaica a limbii.

Deformari ale unor sunete sunt inerente, pe parcursul secolelor si mileniilor, chiar la nivel de N in R, rom^ni in romiri (istrorom^nii), dar fondul lexical si sufixele romane ar fi trebuit sa fie mai evidente in sudul
Dunarii si ei ar fi trebuit mai curand sa-si spuna romani decat noi.

Intre ARM^NI si RUM^NI legatura este clara, at^t ca sunete c^t si ca semnificatie:

AR^U, in arm^neste, inseamna R^U, in rom^neste si MAN inseamna OM, in limba gotilor, care sunt
niste geti nomazi, AR-MAN = R^U-MAN="omul de pe r^uri".

La capitolul sunete, cuvintele arm^nilor calca evident pe urma Moldovei extra-limes si nu pe cea a Romei, chiar daca P trece frecvent in C, (Picior-Chicior; CHETIOLUS nu exista, exista doar latinescul Petiolus in chip de etimon pentru Picior).

Acest fenomen lingvistic exista la arm^ni si moldoveni si mai putin la restul rom^nilor.

Cuvintele etrusce CECINA si CAERE le gasiti la banateni care zic cecina la cetina, ceea ce s-ar putea sa fie chiar confirmat, daca exista CETINA=conifere, in zona localitatii etrusce CECINA.
CAERUL de tors l^na (welum in latina) nu are cum sa apartina numai etruscilor sau numai banatenilor, dar cuvantul exista sigur la banateni, acolo, de unde pleaca latinitatea din punct de vedere arheologic (VILLANOVA).


View PostInfinitty, on Feb 23 2009, 21:40, said:

em de a face cu mase romanice uriase, refugiate in prima faza in Balcani (din calea arabilor), apoi repliate din Campiile fertile ale Bulgariei spre munti si la nord de Dunare spre Carpati, de unde cuprindeau toate campiile proxime.

In Balcani, romanii nu au mai avut loc de slavi in locurile fertile, astfel ca au initiat o curgere masiva spre zona Carpatica.
Uitati-va numai la primele 12 cuvinte si observati daca ar fi posibila metamorfoza acestor cuvinte in mintea unor daci de r^nd.

FONDUL DE CUVINTE ROMÂNEȘTI, cu etimon daco-apulic, latin, PRESUPUS ROMAN (plus 280 listate mai sus)

1.AD-A
2.AD VIX-ABIA
3.ECCE ILLU-ACEL
4.ECCE ISTU-ACEST
5.ACCUBILARE-ACIUI
6.ECCUM HACE-ÎNCOACE
7.ECCUM ILLOC-ACOLO
8.ACCOPERIRE-ACOPERI
9.ACRUS-ACRU
10.ACTUM-ACT
11.ECCUM MODO-ACUM
12.AQUARE-ADĂPA
13.AD APOSITUM-ADĂOST
14.AD ASTARE-ADĂSTA
15.ADAUGERE-ADĂUGA
16.AD DE VERUM-ADEVĂR
17.ADILIARE-ADIA
18.AD DE IN ILLA HORA-ADINEAORI
19.ADUNCUS-ADÂNC
20.ADDORMIRE-ADORMI
21.ADDUCERE-ADUCE
22.ADDUMBRARE-ADUMBRI
23.ADUNARE-ADUNA
24.ADFORAS-AFARĂ
25.AFFENARE-AFÂNA
26.AFFLARE-AFLA
27.AD FUMARE-AFUMA
28.ACCAPTIARE-AGĂȚA
29.AGILIS-AGER
30.AD HICCE-AICI
31.AD ISTUM-AIEST
32.ALIUBIREA-AIUREA
33.ADJUNARE-AJUNA
34.ADJUNGERE-AJUNGE
35.ADJUTARE-AJUTA
36.ADJUTOR-AJUTOR
37.ILLUM, ILLAM-AL, A
38.ALBUS-ALB
39.ALBASTER-ALBASTRU
40.ALVEA-ALBIE
41.ALEGERE-ALEGE
42.ALLARGARE-ALERGARE
43.ALLENARE-ALINA
44.ALLENTARE-ALINTA
45.ALTERUM-ALT
46.ALTARIUM-ALTAR
47.ALTITUDO-ALTITUDINE
48.ALTERAMENTE-ALTMINTERI
49.ALTER-ALTUL
50.ALEVATUS-ALUAT
51.LUBRICARE-ALUNECA
52.ALLONGARE-ALUNGI
53.AMARUS-AMAR
54.AMMAGIRE-AMĂGI
55.AMARIRE-AMĂRÂ
56.AMMINACIARE-AMENINȚA
57.AMMIXTICARE-AMESTECA
58.AMMATIRE-AMEȚI
59.AD MEDIAM DIEM-AMIAZĂ
60.AMINDEI-AMÂNDOI
61.MANUALE-AMNAR
62.AMMORTIRE-AMORȚI
63.AD MODO-AMU
64.AMMUTIRE-AMUȚI
65.ANNO-AN
66.ANNINARE-ANINA
67.ANNO TERTIO-ANȚĂRȚ
68.AQUA-APĂ
69.APPENSARE-APĂSA
70.AQUATOSUS-APĂTOS
71.APPLICARE-APLECA
72.AD POST-APOI
73.APPREHENDERE-APRINDE
74.AD ROPE-APROAPE
75.PPROBARE-APROBA
76.APPROPIARE-APROPIA
77.AUCUPARE-APUCA
78.APPONERE-APUNE
79.AERAMEN-ARAMĂ
80.ARRECTARE-ARĂTA
81.ARBORETUM-ARBORET
82.ARDERE-ARDE, ARS
83.AREA-ARIE
84.ARMA-ARMĂ
85.ARSURA-ARSURĂ
86.ARSICIA-ARȘIȚĂ
87.ERUNCARE-ARUNCA
88.AUSCULTARE-ASCULTA
89.ABSCONDERE-ASCUNDE
90.ASSIMILARE-ASEMĂNA
91.ASPRE-ASPRU
92.EX-TEMPERARE-ASTÂMPĂR
93.ASTRUM-ASTRU
94.ASSTUPARE-ASTUPA
95.ASSUDARE-ASUDA
96.ADSUPRA-ASUPRA
97.ECUM SIC-AȘA
98.ASSEDIARE-AȘEZA
99.ASTECTARE-AȘTEPTA
100.ASTRENERE-AȘTERNE
101.ATTINGERE-ATINGE
102.ECCUM TANTUM-ATÂTA
103.AD TUNCCE-ATUNCI
104.ATTENERE-AȚINE
105.ATTEPIRE-AȚIPI
106.ATTITIARE-AȚÂȚA
107.AUT-AU
108.AUDIRE-AUZI
109.HABERE-AVEA
110.HAC DIE-AZI
111.ILLUM-ĂLA
112.ISTUM-ĂSTA
B
113.BAJULA-BAIERĂ
114.BABA-BALE
115.BARBA-BARBĂ
116.BATTUERE-BATE
117.BATTITURA-BĂTĂTURĂ
118.BETRANUS-BĂTRÂN
119.BIBERE-BEA
120.BIBITUS-BEAT
121.BARBATUS-BĂRBAT
122.BERBEX-BERBEC
123.BIBITURA-BĂUTURĂ
124.BENE-BINE
125.BASILICA-BISERICĂ
126.BLASTIMARE-BLESTEMA
127.BLANDUS-BLÂND
128.BURSA-BOAȘE
129.BAPTIZARE-BOTEZA
130.BRACHIUM-BRAȚ
131.BRACHIALE-BRĂȚARĂ
132.BRANCA-BRÂNCI
133.BUCCATA-BUCATĂ
134.BUCCA „gură”-BUCĂ „fesă”
135.BUCINUM-BUCIUM
136.BUCINARE-BUCIUMA
137.BONUS-BUN
138.BONITAS-BUNĂTATE
139.UMBULICUS-BURIC
C
140.QUAM-CA
141.QUIA-CA(SĂ)
142.CALDUS-CALD
143.CALENDARIUM-CALENDAR
144.CAPUT-CAP
145.QUALIS-CARE
146.CALAMULUS-CARÂMB
147.CARO, CARNIS-CARNE
148.CAUSA-CAUZĂ
149.QUOD-CĂ
150.CADERE-CĂDEA
151.CABALARIS-CĂLARE
152.CALIS-CALE
153.CALDURA-CĂLDURĂ
154.CAPITARE-CĂPĂTA
155.CAPITANEUM-CĂPĂTÂI
156.CAPITINA-CĂPĂȚÂNĂ
157.CARRARE-CĂRA
158.CANUTUS-CĂRUNT
159.CASCARE-CĂSCA
160.OCCASIONARE-CĂȘUNA
161.CONTRA-CĂTRE
162.CATTA-CĂTUȘE
163.CAVUS-CĂUȘ
164.CAUTARE-CĂUTA
165.QUID-CE
166.CIRCINUS-CEARCĂN
167.CAECIA-CEAȚĂ
168.CIRCUS-CERC
169.CERCARE-CERCA
170.CERCELUS-CERCEL
171.CIRCITARE-CERCETA
172.QUAORERE-CERE
173.CERNERE-CERNE
174.CERTARE-CERTA
174.CERTUS-CERT
175.CLAGUM-CHIAG
178.CLAVIS-CHEIE
179.CLAMARE-CHEMA
180.CLARUS-CLAR
181.CLINGA-CHINGĂ
182.CENARE-CINĂ
183.CINCUE-CINCI
184.QUENE-CINE
185.CICCUM-CIUCURE
186.CYMA-CIUMĂ
187.CIBRUM-CIUR
188.CYTOLA-CIUTURĂ
189.QUANDO-CÂND
190.CANTARE-CÂNTA
191.CANTICUM-CÂNTEC
192. CARNACIUS-CÂRNAT
193.CASTIGARE-CÂȘTIGA
194.QUOTIS, CATA-CÂT, CÂTE
195.COQUERE-COACE
196.COMA-COAMĂ
197.COXA-COAPSĂ
198.CHORDA-COARDĂ
199.CONSUERE-COASE
200.COSTA-COASTĂ
201.COLEUS-COI
202.CUCTUS-COPT
203.COLOSTRA-CORASLĂ
204.CORONA-COROANĂ
205.CORVODA-CORVOADĂ
206.COSSUS-COȘ, BUBĂ
207.CUBITUS-COT
208.CREPARE-CRĂPA
209.CREPATURA-CRĂPĂTURĂ
210.CRISTA-CREASTĂ
211.CREDERE-CREDE
212.CREDENTIA-CREDINȚĂ
213.CEREBELUM-CREIER
214.CRESCERE-CREȘTE
215.CRUX-CRUCE
216.CRUDUS-CRUD
216.CRUENTUS-CRUNT
217.CRUENTARE-ÎNCRUNTA
218.CUM-CU
219.CUCUS-CUC
220.CONQUIRERE-CUCERI
221.CUCULLUS-CUCUI
222.CONFUNDARE-CUFUNDA
223.COGITARE-CUGETA
224.CUNEUS-CUI
224.CALLOCARE-CULCA
225.COLLIGERE-CULEGE
226.QUOMO-CUM
227.COGNATUS-CUMNAT
228.COMPARARE-CUMPĂRA
229.COMPAUTUS-CUMPĂT
230.COGNOSCERE-CUNOAȘTE
231.CORONA-CUNUNĂ
232.CUPPA-CUPĂ
233.COMPREHENDERE-CUPRINDE
234.COCTORIUM-CUPTOR
235.CULUS-CUR
236.CURARE-CURAT
237.CURERE-CURGE
238.CURENDO-CURÂND
239.CURTIS-CURTE
240.CONSOCERUM-CUSCRU
241.ECCU TALIS-CUTARE
242.COTIS-CUTE
243.COTTIZARE-CUTEZA
244.CONTRIBULARE-CUTREIERA
245.CONTREMULARE-CUTREMURA
246.CONVENIRE-CUVENI
246.CONVENIENTIA-CUVIINȚĂ
247.CONVENTUM-CONVENȚIE
D
248.DARE-DA
249.DEBITORIUS-DATOR
250.DAMNUM-DAUNĂ
251.DERAMARE-DĂRÂMA
252.DE-DE
253.DIGITUS-DEGET
254.DEGERARE-DEGERA
255.DEPREHENDERE-DEPRINDE
256.DEPONERE-DEPUNE
257.DENSUS-DES
258.DISCLUDERE-DESCHIDE
259.DISPARTIRE-DESPĂRȚI
260.DESPERARE-DISPERA
261.DESPICARE-DESPICA
261.DESERTUM-DESERT
262.DISERARE-DEȘIRA
263.DE-EXCITUS-DEȘTEPT
264.DISBRACARE-DEZBRĂCA
265.DISGLACIARE-DESGHEȚA
266.DISGLUBICARE-DESGHIOCA
267.DISMERDIARE-DESMIERDA
268.DE HORA-DOAR
269.DUI-DOI
270.DOMINUS-DOMN
271.DORMIRE-DORMI
272.DORSUM-DOS  
273.DIRECTUS-DREPT
274.DUCERE-DUCE
275.DULCIS-DULCE
276.DE POST-DUPĂ
277.DOLARE-DURA-
278.DURARE-DURATĂ
279.DOLERE-DUREA
E
280.ILLUM-EL
281.AETERNUS-ETERN
282.AEVUM-EV
F
283.FACULA-FĂCLIE
284.FAMA-FAIMĂ
285.FALX-FALCĂ
286.FAMILIA-FAMILIE
287.FACTUM-FAPT
288.FASCIA-FAȘĂ
288.FETA-FATĂ
289.FACIES-FAȚĂ
290.FARINA-FĂINĂ
291.FACTURA-FĂPTURĂ
292.FETUS-FĂT
293.FABER-FAUR
294.FEMINA-FEMEIE
295.FABRICARE-FERECA.
296.FELIX-FERICE
297.PHARMACUM-FARMEC
298.FIRE-FI
299.FEL-FIERE
300.FEBRIS-FIOR
301.FILUM-FIR
302.FILIUS-FIU
303.FACULA-FLACĂRĂ
304.FLOCUS-FLOC
3O5.FLUVIUS-FLUVIU
306.FAMEN-FOAME
307.FORTE-FOARTE
308.FRAGILUS-FRAGED
309.FRATER-FRATE
310.FRAGMENTARE-FRĂMÂNTA
311.FREMITUS-FREAMĂT
312.FRICARE-FRECARE
313.FRIGUS-FRIG
314.FRIGERE-FRIGE
315.FRINGERE-FRÂNGE
316.FORMOSUS-FRUMOS
317.FRONS-FRUNTE
318.FUGA-FUGĂ
319.FUNDUS-FUD
320.FURARE-FURA
321.FURIA-FURIE
322.FURTUM-FURT
G
323.GALBINUS-GALBEN
324.CAVUS-GĂVAN
325.GEMINUS-GEAMĂN
326.GENA-GEANĂ
327.GENICULUM-GENUNCHI
328.GELU-GER
329.GLOMUS-GHEM
330.GENER-GINERE
331.GINGIVA-GINGIE
332.GALBULUS-GRANGUR
333.CRASUS-GRAS
334.GRAVIS-GREU
335.GRANDINARE-GRINDINĂ
336.GROSSUS-GROS
337.GULA „gâtlej, gât”-GURĂ
338.GUSTUS-GUST
339.GEUSIE-GUȘĂ
340.GUTTUR „gât”-GUTURAI
H
341VOLVERE-HOLBA
342.CHOLERA-HOLERĂ
I
343.ESCA „hrană”-IASCĂ
344.HIC CE-ICI
345.LINEA-IE
345.HERI-IERI
346.LIBERTARE-IERTARE
347.ISTUS-IEST, IASTĂ
348.EXIRE-IEȘI
349.INCENDUM-INCENDIU
350.ANELLUS-INEL
351.ANIMA-INIMA
352.IPSUS-INS
353.INSULA-INSULĂ
354.INTRARE-INTRA
355.LICIUM-IȚĂ
Î
356.IMBIBITARE-ÎMBĂTA
357.IMBRACARE-ÎMBRĂCA
358.IMBUCCARE-ÎNBUCA
359.IMBACARE-ÎMPĂCA
360.IMPERATOR-ÎMPĂRAT
361.IMPARTIRE-ÎMPĂRȚI
362.IMPEDICARE-ÎMPIEDICA
363.IMPINGERE-ÎMPINGE.
364.IMPROMUTARE-ÎMPRUMUTA
365.IMPUNGERE-ÎMPUNGE
366.IN-ÎN
367.IN AB ANTE-ÎNAINTE
368.IN ALTUM-ÎNALT
369.UNCUAM-ÎNCĂ
370.INCABALICARE-ÎNCĂLICA
371.INCAPERE-ÎNCĂPEA
371.INCARRICARE-ÎNCĂRCA
372.INCIPERE-ÎNCEPE
373.IN CIRCARE-ÎNCERCA
374.QUIETUS-ÎNCET
375.QUETARE-ÎNCETA
376.INCLAVARE-ÎNCHEIA
377.INCLUDERE-ÎNCHIDE
378.INCLINARE-ÎNCHINA
379.INCENDERE-ÎNCINGE
380.IN CECUM HOCE-ÎNCOACE
381.IN CONTRA UBI-ÎNCOTRO
382.INCUNCARE-ÎNCUIA
383.COMMITERE-ÎNCUMETA
384.IN DE RETRO-ÎNDĂRĂT
385.IN DE MINARE-ÎNDEMNA
386.IN DENSARE-ÎNDESA
387.IN DURARE-ÎNDURA
388.IN FASCIOLARE-ÎNFĂȘURA
389.INFIGERE-ÎNFINGE
390.INFRANGERE-ÎNFRÂNGE
391.INFOLICARE-ÎNFULECA
392.ANGELUS-ÎNGER
393.INGLUTIRE-ÎNGHIȚI
394.INGANNARE-ÎNGÂNA
395.ANGUSTUS-ÎNGUST
396.INJURARE-ÎNJURA
397.INNOTARE-ÎNOTA
398.IN SELLARE-ÎNȘEUA
399.INTERITARE-ÎNTĂRÂTA
400.INTITIARE-ÎNTEȚI
401.INTENDERE-ÎNTINDE
402.INTINGERE-ÎNTINGE
403.ANTANEUS-ÎNTÂI
404.INTORQUERE-ÎNTOARCE
405.INTORTICOLARE-ÎNTORTOCHEA
406.INTER-ÎNTRE
407.INTEROGARE-ÎNTREBA
408.INTEGER-ÎNTREG
409.INTELIGERE-ÎNȚELEGE
410.INTELECTUS-ÎNȚELEPT
411.INVICIARE „viciu”-ÎNVĂȚA
412.VINCE-ÎNVINGE
J
413.JOCUS-JOC
414.JOVIS-JOI
415.DEOSSUM-JOS
416.JUDEX-JUDE
417.JUGUM-JUG
418.JUVENUS-JUNC
419.JUGULARE-JUNGHIA
420.JURAMENTUM-JURĂMÂNT
L
421.ILLAC-LA
422.LAVARE-LĂIA, LA, LĂTURI
423.LACUS-LAC
424.LACRIMA-LACRIMĂ
425.LACTIS-LAPTE
426.LARGUS-LARG
427.LATUS-LAT
428.LATORA-LATURĂ
429.LAQUEUS-LAȚ
430.LAXARE-LĂSA
431.LAUDARE-LĂUDA
432.LIGARE-LEGA
433.LIXIVA-LEȘIE
434.LINGUA-LIMBĂ
435.LIMPIDUS-LIMPEDE
436.LENUS-LIN
437.LINGERE-LINGE
438.LANGUOR-LINGUARE
439.LINGULA-LINGURĂ
440.LINEA-LINIE
441.LITTERA-LITERĂ
442.LANGHIDUS-LÂNCED
443.LANGUM AD-LÂNGĂ
444.LECARE-LUCI
445.LUMINOSUS-LUMINOS
446.LUMINARIA-LUMÂNARE
447.LUBRICARE-LUNECA
448.LONGUS-LUNG
449.LUNIS-LUNI
450.LUCTARE-LUPTA
M
451.MACER-MACRĂ
452.MAGIS-MAI
453.MAMMA-MAMĂ
454.MARGO-MARGINE
455.MARTYR-MARTIR
456.MARTIS-MARȚI
457.MENSA-MASĂ
458.MATIA-MAȚ
459.MACHINARI-MĂCINA
460.MATTEUCA-MĂCIUCĂ
461.MEDULLARIS-MĂDULAR
462.MEDULLA-MĂDUVĂ
463.MAGISTER-MĂIESTRU
464.MANUNCLUS-MĂNUNCHI
465.MARGELLA-MĂRGEA
466.MERITARE-MĂRITA
467.MINUTUS-MĂRUNT
468.MAXILLA-MĂSEA
469.MENSURARE-MĂSURA
470.AMITA-MĂTUȘĂ
471.MILIUM-MEI
472.MERGERE „a se scufunda”-MERGE
473.MERENDA-MERINDE
474.MASTICARE-MESTECA
475.MEUS, MEA-MEU, MEA
476.MEDIA-MIAZĂ
477.MILLE-MIE
478.MIER-MIERIU
479.MEDIUS-MIEZ
480.MEDIUS LOCUS-MIJLOC
481.MENTIO-MINCIUNĂ
482.MENS-MINTE
483.MENTIRI-MINȚI
484.MIRIONIS-MINUNE
485.MIRARI-MIRA
486.MISELLUS-MIȘEL
487.MANE-MÂINE
488.MINARI-AMÂNA
489.MANUS-MÂNĂ
490.MANDUCARE-MÂNCA
491.MANERE-MÂNEA
492.MANGANIARE-MÂNGÂIA
493.MANIA-MÂNIE
494.MOLLIS-MOALE
495.MORS-MOARTE
496.MONUMENTUM-MORMÂNT
496.MORTUUS-MORT
497.MORTARIUM-MORTAR
498.MORTICINA-MORTĂCIUNE
499.MUTULUS-MUCHIE
500.MUCCI-MUCI
501.MUGIRE-MUGI
502.MULIER-MUIERE
503.MULTUS-MULT
504.MORIRI-MURI
505.MUSTUM-MUST
506.MUSTACEA-MUSTAȚĂ
507.MOSTRARE-MUSTRA
508.MUSCUS-MUȘCHI
509.MUTUS-MUT
510.MUTARE-MUTA
N
511.NARIS-NARĂ
512.NASUS-NAS
513.NASCERE-NAȘTERE
514.NATUS-NAT
515.NIX-NEAUA
516.NEVUS-NEG
517.NIGER-NEGRU
518.NEPOS-NEPOT
519.NERVUS-NERV
520.NITIDUS-NETED
521.NEC ALIUBI-NICĂIERI
522.NEQUE-NICI
523.NEMINEM-NIMENI
524.NE MICA-NIMIC
524.NINGERE-NINGE
524.NESCIO QUALIS-NISCAI
525.NESCIO QUID-NIȘTE
526.NODA-NOADĂ
527.NODUS-NOD
527.NOS-NOI
528.NURUS-NORĂ
529.NOSTER-NOSTRU
530.NOVUS-NOU
531.NOVEM-NOUĂ
532.NON-NU
533.NUX-NUCĂ
534.NUMERUS-NUMĂR
535.NOMEN-NUME
536.NONUS-NUN
537.NUTRICIUM-NUTREȚ
O
538.OVIS-OAIE
539.OLLA-OALĂ
540.HORA-OARĂ
541.HOSPES-OASPETE
542.HOSTIS-OASTE
543.OCULUS-OCHI
544.HOMO-OM
545.OCTO-OPT
546.HORA-ORĂ
547.ORBUS-ORB
544.ABSUNGIA-OSÂNZĂ
545.HOSPITARE-OSPĂTA
P
546.PACIS, PAX-PACE
547. PALEA-PAI
548.PALMA-PALMĂ
549.PINNA-PANĂ
550.PARS-PARTE
551.PASSUS-PAS
552.PASHA-PAȘTI
553.QUATTUOR-PATRU
554.PECCATUM-PĂCAT
555.PICULA-PĂCURĂ
556.PEDUCULUS-PĂDUCHE
556.PAGANUS-PĂGÂN
557.PUPA-PĂPUȘĂ
556.PIRUS-PĂR
557.PILUS-PĂR
558.PARERE-PĂREA
559.PARENS-PĂRINTE
560.PENSUM-PĂS
561.PINSATUM-PĂSAT
562.PASTIO-PĂȘUNE
563.PERTUNDERE-PĂTRUNDE
564.PATI-PĂȚI
565.SUPER, PER-PE
566.PETIGO-PECINGINE
567.PEDESTER-PEDESTRU
568.PEPO-PEPENE
569.PARICULA-PERECHE
570.PISCIS-PEȘTE
571.PERTRAICERE-PETRECE
572.PETERE-PEȚI
573.PETRA-PIATRĂ
574.PETIOLUS-PICIOR
575.PEDICA-PIEDICĂ
576.PECTUS-PIEPT
577.PERDERE-PIERDE
578.PERURE-PIERI
579.PISIARE-PIȘA
580.PAENE AD-PÂNĂ
581.PANTEX-PÂNTEC
582.PLACERE-PLĂCEA
583.PLACENTA-PLĂCINTĂ
584.PALPABUNDUS-PLĂPÂND
585.PLICARE-PLECA
586.PLENUS-PLIN
587.PIANGERE-PLÂNGE
588.POMA-POAMĂ
589.POPULUS-POPOR
590.PRAEDA-PRADĂ
591.PRETIUM-PREȚ
592.PERCIPERE-PRICEPE
593.PRIMUS-PRIMUL
594.GYRUS-PRIMPREJUR
595.PREHENDERE-PRINDE
596.PERVIGILARE-PRIVEGHI
597.PRANDIUM-PRÂNZ
598.PULPA-PULPĂ
599.PUGNUS-PUMN
600.PUNCTUM-PUNCT
601.PONERE-PUNE
602.PUPPARE-PUPA
603.PROCEDERE-PURCEDE
604.PORTARE-PURTA
605.PURULENTUS-PUROI
606.POSSE-PUTEA
607.PUTINA-PUTINĂ
608.POTENTIA-PUTINȚĂ
609.PUTOR-PUTOARE
610.PUTRIDUS-PUTRED
R
611.RARUS-RAR
612.REMANERE-RĂMÂNE
613.RAPIRE-RĂPI
614.REPAUSARE-RĂPOSA
615.REPONERE-RĂPUNE
616.RESPONDERE-RĂSPUNDE
617.ERRATICUS-RĂTĂCI
618.REUS-RĂU
619.REX-REGE
620.RETELLA-REȚEA
621.REVERSARE-REVĂRSA
622.ERADICARE-RIDICA
623.RENICULUS-RINICHI
624.RIDERE-RÂDE
625.RENES-RÂNĂ
626.RANCIDUS-RÂNCED
627.RISUS-RÂS
628.RODERE-ROADE
629.ROBEUS-ROIB
630.ROSTRUM „organ bucal”-ROST
631.ROSEUS-ROȘU
632.ROTUNDUS-ROTUND
633.ROGUS-RUG
634.ROGARE-RUGA
635.RUMIGARE-RUMEGA
636.RUMPERE-RUPE
S
637.SUBALBA-SALBĂ
637.SALIX-SALCIE
638.SAPPA-SĂPA
639.SARCINA-SARCINĂ
640.SATIUM-SAȚ
641.SI-SĂ
642.SILVATICUS-SĂLBATEC
643.SALTARE-SĂLTA
644.SEMENTIA-SĂMÂNȚĂ
645.SEPTIMANA-SĂPTĂMÂNĂ
646.SANITAS-SĂNĂTATE
647.SALIRE-SĂRI
648.SALUTARE-SĂRUTA
649.SATULLUS-SĂTUL
650.SUUS-SĂU
651.SCALA-SCARĂ
651.SCAMNUM-SCAUN
652.EXCADERE-SCĂDEA
653.EXCALDARE-SCĂLDA
654.EXCAPPARE-SCĂPA
655.EXCAPITARE-SCĂPĂTA
656.SCARPINARE-SCĂRPINA
657.EXCAMBIARE-SCHIMBA
658.EXCUTTERE-SCOATE
659.SCUPIRE-SCUIPA
660.EXCURTARE-SCURTA
661.EXCUTULARE-SCUTURA
662.SE-SE, SINE
663.SERA-SEARĂ
664.SICUS-SEC
665.SIMILARE-SEMĂNA
666.SIGNUM-SEMN
667.SERENUS-SENIN
668.SITIS-SETE
669.SEBUM-SEU
670.SENTIRE-SIMȚI
671.SINGULUS-SINGUR
672 SINUS-SÂN
673.SANGUIS-SÂNGE
674.EXMULGERE-SMULGE
675.SORS-SOARTĂ
676.SOCIA-SOAȚĂ
677.SOMNIS-SOMN
678.SOCER-SOCRU
679.SORBERE-SORBI
680.SPARGERE-SPARGE
681.SPATURE-SPATE
682.EX PER LAVARE-SPĂLA
683.EX PAVORERE-SPERIA
684.EX PANTICARE-SPINTECA
685.SPIRITUS-SPIRIT
686.SPSNUS-SPÂN
687.SUPER-SPRE
688.SPUMA-SPUMĂ
689.EXPONERE-SPUNE
690.SPORCARE-SPURCA
691.STARE-STA
692.STINGERE-STINGE
693.STIRPS-STIRPE
694.EXTORQUERE-STOARCE
695.STRATUM-STRAT
696.STERNUTARE-STRĂNUTA
697.EXTRICARE-STRICA
698.STRIX „bufniță”-STRIGA
699.STRABUS-STRÂMB
700.STRICTUS-STRÂNS
701.STRINGERE-STRÂNGE
702.STYPUS-STUP
703.SUBTUS-SUB
704.SUBTILIARE-SUBȚIA
705.SUBTILUS-SUBȚIRE
706.SUCUS-SUC
707.SUDOR-SUDOARE
708.SUFFERRE-SUFERI
709.SUFLARE-SUFLA
710.SUBFOLLICARE-SUFLECA
711.SUGERE-SUGE
712.SUMMITERE-SUMETE
713.SONARE-SUNA
714.SUPERARE „a întrece”-SUPĂRA
715.SUPPONERE-SUPUNE
716.SURDUS-SURD
717.SUBRUPARE-SURPA
Ș
718.SELLA-ȘEA, ȘALE
719.SEPTEM-ȘAPTE
720.SERPENS-ȘARPE
721.SEX-ȘASE
722.EXCLOPUS-ȘCHIOP
723.SEDERE-ȘEDEA
724.SIC-ȘI
725.SIRA-ȘIRĂ
726.EXTERGERE-ȘTERGE
727.SCIRE-ȘTI
728.SIBILARE-ȘUERA
T
729.TALEM-TARE
730.TATA-TATĂ
731.TACERE-TĂCEA
732.TITIONIS-TĂCIUNE
733.TALIARE-TĂIA
734.THECA-TEACĂ
735.TIMERE-TEME
736.TEMPUS-TIMP
737.TENER-TÂNĂR
738.TARDIVUS-TÂRZIU
739.AUTUMNUS-TOAMNĂ
740.TORQUERE-ÎNTOARCE, TOARTĂ
741.TOCCARE-TOCA
742.TOTUS-TOT
743.TRAHERE-TRAGE
744.TRADERE-TRĂDA
745.TRAICERE-TRECE
746.TRES-TREI
747.TREMULARE-TREMURA
748.TREPIDARE-TREPĂDA
749.TRAMITERE-TRIMITE
750.TRUFA-TRUFIE
751.TU-TU
752.TURBURARE-TULBURA
753.TURBARE-TURBA
754.TORNARE „a răsuci”-TURNA
755.TUSSIS-TUSE
Ț
756.CIMBALUM-ȚAMBAL
757.TERRA-ȚARĂ
758.TESTA-ȚEASTĂ
759.TENERE-ȚINERE
760.TITIA-ȚÂȚĂ
761.TITINA-ȚÂȚÂNĂ
U
762.OCCIDERE-UCIDE
763.UDARE-UDA
764.UBER-UGER
765.OBLITUS-UITA
766.UMERUS-UMĂR
767.AMBULARE-UMBLA
768.UMBRA-UMBRĂ
769.HUMIDUS-UMED
770.INFLARE-UMFLA
771.HUMILIS-UMIL
772.IMPLERE-UMPLE
773.UNUS-UN
774.AVUNCULUS-UNCHI        
775.UNDA-UNDĂ
776.UNDE-UNDE
777.UNGERE-UNGE
778.ANGULARIUS-UNGHI
779.ANGULA-UNGHIE
780.UNCTUM-UNT
781.UNCTURA-UNTURĂ
782.ORARE-URA
783.HORERE-URÂ
784.ULUCARE-URLA
789.ORMA-URMĂ
790.EXSUCARE-USCA
791.USTULARE-USTURA
792.OSTIUM-UȘĂ
793.UZUS-UZ
V
794.VADIT-VA, mai VA
795.VACCA-VACĂ
796.VADUM-VAD
797.VAE-VAI
798.VASUM-VAS
799.VIDUUS-VĂDUV
800.VELUM-VĂL
801.VERUS-VĂR
802.VERSARE-VĂRSA
803.VICTIMARE-VĂTĂMA
804.VETULUS-VECHI
805.VICINUS-VECIN
806.VIDERE-VEDEA
807.VIGILARE-VEGHEA
808.VENIR-VENI
809.VENENUM-VENIN
810.VIVUS-VIU, VIAȚĂ
812.VIGOR-VIGOARE
813.VINUM-VIN
814.VINERIS-VINERI
815.VISUM-VIS
816.VITA-VIAȚĂ, VITE
817.VITRICUS-VITREG
818.VIVUS-VIU
819.VOLUTUS-VÂLTOARE
820.VENARI-VÂNA
821.VENA-VÂNĂ
822.VENTILARE-VÂNTURA
823.VIRTUS-VÂRTOS
824.VISCUM-VÂSC
825.VOS-VOI
826.VESTER-VOSTRU
827.VOLERE-VREA
828.VULPES-VULPE
829.VULTUR-VULTUR
Z
830.IACERE-ZĂCEA
831.DIANATICUS-ZĂNATEC
832.DEUS-ZĂU
833.EXBATTUERE-ZBATE
834.EXHELARE-ZBIERA
835.EXVOLARE-ZBURA
836.ZEMA-ZEAMĂ
837.DECEM-ZECE
838.DEXTRE-ZESTRE
839.SCABIES-ZGÂRIA
840.DIES-ZI
841DICERE-ZICE
842.EXVENTARE-ZVÂNTA
„Ingineria” lingvistică este evidentă în tot acest bagaj latin al românilor, aspect în care nu trebuie omis procesul de școlarizare publică romană, începută cu câteva secole înaintea erei creștine.
După Augustin Deac, se cunosc aversiunile unor poeți romani față de sunetele urâte, printre care R se bucură de o presă deosebită, dar Â, Ă, Ș, Ț, fuseseră de mult eliminate.
Toți străinii au încercat să îndepărteze cuvintele de originea lor onomatopeică, parcă pentru a le șterge urma.
Dacă foarte multe cuvinte romane au consoane duble, fenomenul este absent în română.
Consoana dublă schimbă complet înțelesul, de exemplu anno este an și ano este bătrână.
Acest aspect, alături de lipsa totală a sufixelor romane, dimpreună cu distorsiuni mari de tipul LUBRICARE-a LUNECA arată că înrudirile sunt mult mai vechi decât între greacă și română de tipul CARAMIDIS CĂRĂMIDĂ, BUZUNARA BUZUNAR, cu aproximativ 200 de termeni identici, deși grecii sunt vecini mai vechi decât romanii cu cel puțin 700 de ani.
Fondul latin al românilor vorbește despre lucruri extrem de vechi:SOARE, AER,, APĂ, OI, VACI, BOI și nu despre CIVILIZAȚIA ROMEI.
În latină există un singur nume pentru locuință, spre deosebire de COȘMELIE, COȘMEAGĂ, BORDEI, BUJDĂ, BOJDEUCĂ, COCIOABĂ, COTEREAȚĂ, care au un etimon necunoscut, VILA, cu etimon hittit, CULĂ cu etimon bulgar și IZBĂ, casa de lemn, cu etimon rus.
Din latină există un singur nume pentru îmbrăcăminte, VEȘMÂNT, pe când din fondul cu etimon necunoscut există cel puțin 24, dintre care HAINE, STRAIE, ZEGHE, CIOARECI, GACI, GLUGĂ, PÂNZĂ, sar în ochi.
Un termen pentru a se ÎMBRĂCA și trei cu etimon necunoscut, a se ÎNFOFOLI, a se ÎNCOTOȘMĂNA, a se ÎMPOPOȚONA.
Nu avem nici un termen latin pentru ștampilă, dar avem un termen cu etimon necunoscut PISTORNIC.

#26217
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View Postcrisdiac, on Feb 23 2009, 20:40, said:

M-am uitat în referatele despre etnogeneză iar rolul slavilor este prezentat ca minor, asta dacă sînt amintiți. Ori pe mine mă miră că se vorbește doar de limba slavă, dar nu se spune de oameni, ca și cum limba asta era auzită de daco-romani de la televizor, așa cum se aude azi engleza din filme. Românii cred că nu conștientizează aportul genetic al slavilor la formarea poporului român, deși mulți au nume de familie slave (dar poate habar nu au de asta). Recunoașterea rolului important al slavilor în etnogeneza poporului român ar însemna doar recunoașterea propriilor strămoși genetici, nu pe cei ai unor popoare străine. Și ar fi și un lucru care i-ar face pe români să se simtă mai locul lor pe pămîntul pe care trăiesc, nu să se simtă ca niște romani exilați pe o insulă în mijlocul unei mări barbare.

Ti-am zis, e cert ca slavii si-au lasat amprenta, estimarile mele de amator sunt ca la un momentdat trebuie sa fi fost in jur de 20% din totalul populatiei (asta dupa ce trece grosul la sud ca inainte au fost chiar majoritari dar au trecut mai departe!), raspanditi detul de uniform pe teritoriul Romaniei de azi, cu anumite zone in care se poate sa fi fost majoritari pentru un anumit interval de timp. Comunitati slave au supravietuit pana spre sec. XIV-XV. Au fost migratorii cei mai importanti ca numar si ca mostenire pentru acest spatiu, dar cam atat. Nu vad ce ar mai fi de spus. In nici un caz nu pot fi bagati in aceeasi oala in mentalul colectiv alaturi de daci si romani ci dupa ei, ca importanta pentru istoria noastra ma refer. O putem lalai asa la infinit fara sa spunem nimic nou.
Probabil daca iti place istoria o sa vezi ca influenta slava asupra poporului roman nu se limiteaza la perioada convietuirii efective cu slavii timpurii ci este mult mai bogata cu precadere in sec. XIV-XVII cand slavona este folosita ca limba de stat si apare o cultura romaneasca de limba slavona, dar lucrurile astea sunt interesante pentru cei pasionati de istorie, nu vad de ce ar trebui sa impuiem capul unor elevi cu asemenea amanunte, de aceea cred ca la nivel de manuale slavii sunt aproape reabilitati, mai sunt cateva de indreptat la modul in care e prezentata istoria Dobrogei si relatiile cu bulgarii intre sec. VII-XIII desi problema e foarte delicata si dificil de abordat la nivel de manuale pentru ca istoria nationala are si un rol educativ nu trebuie sa fie doar o insiruire de date si evenimente.

Edited by tihomir, 23 February 2009 - 21:48.


#26218
OvidiuD

OvidiuD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 780
  • Înscris: 12.08.2007
Prognoza meteo:

Quote

Nu vremurile sunt sub oameni, ci oamenii sunt sub vremi.

Daca ne uitam la urmele arheologice de pe teritoriul romanesc nord-dunarean, vedem ca avem urme arheologice, inclusiv de populatie daco-romana, pina prin anii 500. Dupa aceasta data, urmele arheologice de orice origine devin din ce in ce mai rare. Care e explicatia? De obicei ne imaginam ca migratorii erau "de vina", dar nu e asa. In imaginatia colectiva a romanilor, teritoriul nord-dunarean era populat de daco-romani care se ascundeau de migratori si construiau totul din lemn si de asta nu le gasim urmele. Adevarul nu e asta. Adevarul este ca teritoriul de la nord (Romania de azi), pe la anul 700, pur si simplu nu putea suporta o populatie substantiala.

Cel mai important factor nu e militar-politic, ci este cel climactic. Pentru anii 700, conditiile climactice au fost extrem de vitrege. De fapt ele sint comparabile, fara nici o exagerare, cu conditiile din Siberia de astazi. Asta ne spun cei care studiaza istoria climactica a Europei, si la fel ne spun cronicarii bizantini, care sint transanti: teritoriile de la nord de Marea Neagra erau acoperite cu gheata, iar in Scitia (Dobrogea de azi) conditiile nu erau potrivite pentru viata oamenilor si a animalelor. Bineinteles ca mai erau unii care rezistau, dar nu putem vorbi de o demografie substantiala.
Cronicarii bizantini ne descriu cum nu numai Dunarea era complet inghetata, dar si Marea Neagra pina la sude de km in larg, iar in unii ani Bosforul era inghetat bocna, mergeau cu carutele de pe un continent pe celalalt. Daca Bosforul era inghetat, cum credeti ca era vremea prin Carpati? Daco-romanii sau oricine altcineva pe acolo trebuiau sa traisca in casute de gheata, precum eskimosii de astazi.

Sa nu va osteniti sa spuneti ca in vestul Europei sint urme clare de habitatie umana. Tot paleoclimatologii ne spun ca in vestul Europei conditiile erau diferite, din cauze care tin de apropierea de Atlantic. Apropierea de mase mari de apa inblinzeste clima; Marea Mediterana si Atlanticul sint suficienti de mari ca sa imblinzeasca clima, dar Marea Neagra nu este, zona din est e mult mai expusa la crivatul siberian.

Uitati cum descriu cronicarii bizantini icebergurile care se izbeau de zidurile Constantinopolului:

Quote

In the beginning of autumn (762 AD) winter has come with abnormal colds; all,
also saline waters are frozen which affected inhabitants of the city severely. 100
miles stretch of the sea [1 Roman mile is approximately 1.5 km] is covered by
ice like in the regions north of Black Sea. Ice invaded most of the rivers; the
coasts of Mesembria and Medeia were a solid mass as ice was 30 coudée thick
[old unit of length, being the distance from elbow to fingertips; 30 coudee =
about 13–14 m]. Also snowfall was so heavy that this ice is enclosed by 20
coudée [about 9–10 m] of snow and all morphological differences between sea
and coast disappeared. Now a white cover unified sea and land. All parts of
Black Sea facing north were solidified [= frozen]. Especially the areas of Hazars
and around the Scythian’s Lands were inaccessible and unsuitable for human
and animal life
. After a while (according to Georgios Kedrenos in February) this
significant crystal crust broke into several pieces and these were uplifted in the
middle of the sea like Pyramids. Most of them, dragged by winds, were smashed
and sunk in the opening of the Bosphorus to the Black Sea near Daphnusia,
which was a powerful castle. Most of them entered into the Bosphorus. They
filled up all the curls of the water way and connected Asia and Europe.

One of these huge icebergs
was grounded in the bottom of Constantinopolis Fortress, and shook the city
walls so that inhabitants were excited. Icebergs accumulated in front of the
Fortress, then invaded all waterways. They accumulated to the same height as
the city walls. As a result inhabitants of the city were able to go out of the city
from the harbor by crossing these icebergs and they can walk to the Galata
Castle on the other side from Constantinopolis Fortress

Unde traiau stramosii nostri pe la anul 700? In casute de gheata? Nu, ei traiau pe linga Marea Adriatica si pe linga lacul Balaton, unde le putem gasi urmele.

#26219
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostOvidiuD, on Feb 23 2009, 22:02, said:

Prognoza meteo:

Ceea ce ai uitat tu sa precizezi e ca aceste conditii erau pe vreme de iarna si nu doar in jurul anului 700 ci si in antichitate pe vremea dacilor. Comparatia cu Siberia e absolut deplasata ca si concluzia pe care te chinui sa o tragi. Ca populatia sa fi intrat intr-un declin demografic e foarte plauzibil dar irelevant in contextul de anasamblu (asta numai daca nu crezi ca unele grupuri etnice erau mai afectate de iarna grea decat altele ceea iarasi nu mi se pare plauzibil).

View PostOvidiuD, on Feb 23 2009, 22:02, said:

Unde traiau stramosii nostri pe la anul 700? In casute de gheata? Nu, ei traiau pe linga Marea Adriatica si pe linga lacul Balaton, unde le putem gasi urmele.

Si in fosta Dacie nu erau urme de locuire pe la anul 700? Si de ce dialectele aromane deriva din cel daco-roman si nu invers?

#26220
Pierde_verile

Pierde_verile

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,870
  • Înscris: 10.07.2008

View PostOvidiuD, on Feb 23 2009, 22:02, said:

Unde traiau stramosii nostri pe la anul 700? In casute de gheata? Nu, ei traiau pe linga Marea Adriatica si pe linga lacul Balaton, unde le putem gasi urmele.
E posibil să ai dreptate, dar cred că exagerezi cu clima. Existau și oameni adaptați, ca mod de viață, unei clime mai geroase, chiar dacă grecii nu recunoșteau acest lucru.

#26221
eleonora15

eleonora15

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008
Attached File  plachetele_de_plumb_057.jpg   33.51K   4 downloads Pt Infinity:
Textul despărțit ; literele sînt acelea de pe inel doar pt a 3-a de pe rind 4 care a avut valoarea fonetică Z în unele texte grecești am scris un Z; pe acest text are  are valoarea CI

este textul aflat doar pe fața inelului.Pe muche (nu se văd în poză) mai sînt scrise mai mic destul de vizibil încă 4 litere HA TA; A-ul se confundă ușor cu un L grecesc.
Valoarea lunor litere este ca în alfabetul latin de ex P și V
H e apropiat de valoarea greacă, adică E lung,dar cum limbile tracice nu au vocale E lungi și scurte eu am zis că doar IE poate fi.
Cele 2 virgule de pe textul meu sînt reprezentările liniuțelor de lîngă literele T de pe inel ; acestea schimbă valoarea fonetică a literelor respective întocmai ca azi T în Ț , deci este o diacritică de-a tracilor veacului 5 îen

Edited by eleonora15, 23 February 2009 - 22:56.


#26222
OvidiuD

OvidiuD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 780
  • Înscris: 12.08.2007

View Posttihomir, on Feb 23 2009, 12:13, said:

Ceea ce ai uitat tu sa precizezi e ca aceste conditii erau pe vreme de iarna si nu doar in jurul anului 700 ci si in antichitate pe vremea dacilor.
Cind Decebal trece Dunarea pe gheata, pierde o gramada din armata pt ca gheata se sparge si ostenii i se inneaca. Cind Bosforul e inghetat bocna si treci cu carul cu boi pe acolo, inseamna ca sint alte conditii. In vremurile noastre e mult mai cald pe linga Bosfor decit in Carpati, nu crezi?

Quote

Comparatia cu Siberia e absolut deplasata ca si concluzia pe care te chinui sa o tragi.
Nu e deplasat, mai multi cronicari descriu icebergs care se izbesc de zidurile Constantinopolului. In vremurile noastre nu se intimpla asta nici in Marea Nordului.
Tu esti ala care tii mortis sa fi fost plin de daco-romani la nord de Dunare, pt ca altfel vin ungurii si ne fura ceva  :rolleyes:  
Chiar nu realizezi cit de infantila e ideea?

Quote

Ca populatia sa fi intrat intr-un declin demografic e foarte plauzibil dar irelevant in contextul de anasamblu
Nu e irrelevant de loc. Daca in zonele calde de pe linga Adriatica erau cu mult mai multa populatie, inseamna ca pe la 900 cind conditiile climatice se schimba avem un diferential de densitate demografica imens intre coasta Adriaticii si Carpatii padurosi de la nord. Oamenii se uita dupa pasuni si ogoare, care devin abundente la nord cind clima se schimba.

Quote

(asta numai daca nu crezi ca unele grupuri etnice erau mai afectate de iarna grea decat altele ceea iarasi nu mi se pare plauzibil).
Asa cum ziceam, zonele din nord erau foarte putin populate. Intre aia putini de la nord, daco-romanii erau in mod sigur cei mai numerosi. Dar oricum numarul total al populatiei la nord (daco-romani plus restul) erau o fractiune din numarul celor de la sud, uita-te la numarul de orase din Balcani de la anul 700, cu populatie rurala aferenta. Asta ne spune arheologia, e plin de urme arheologice de locuire la sud, la anul 700, la nord gasesti permafrost.

Quote

Si in fosta Dacie nu erau urme de locuire pe la anul 700?
Urma de locuire densa? Cite cimitire crestine gasesti la nord pe la anul 700? Asa cum ziceam, gasesti urme de populatie romanica crestina in jurul lacului Balaton, o mica zona cu clima mai blinda.

Quote

Si de ce dialectele aromane deriva din cel daco-roman si nu invers?
:no:
Ingheata apele...

#26223
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

View Posttihomir, on Feb 23 2009, 22:45, said:

Ti-am zis, e cert ca slavii si-au lasat amprenta, estimarile mele de amator sunt ca la un momentdat trebuie sa fi fost in jur de 20% din totalul populatiei (asta dupa ce trece grosul la sud ca inainte au fost chiar majoritari dar au trecut mai departe!), raspanditi detul de uniform pe teritoriul Romaniei de azi, cu anumite zone in care se poate sa fi fost majoritari pentru un anumit interval de timp. Comunitati slave au supravietuit pana spre sec. XIV-XV. Au fost migratorii cei mai importanti ca numar si ca mostenire pentru acest spatiu, dar cam atat. Nu vad ce ar mai fi de spus. In nici un caz nu pot fi bagati in aceeasi oala in mentalul colectiv alaturi de daci si romani ci dupa ei, ca importanta pentru istoria noastra ma refer. O putem lalai asa la infinit fara sa spunem nimic nou.
Probabil daca iti place istoria o sa vezi ca influenta slava asupra poporului roman nu se limiteaza la perioada convietuirii efective cu slavii timpurii ci este mult mai bogata cu precadere in sec. XIV-XVII cand slavona este folosita ca limba de stat si apare o cultura romaneasca de limba slavona, dar lucrurile astea sunt interesante pentru cei pasionati de istorie, nu vad de ce ar trebui sa impuiem capul unor elevi cu asemenea amanunte, de aceea cred ca la nivel de manuale slavii sunt aproape reabilitati, mai sunt cateva de indreptat la modul in care e prezentata istoria Dobrogei si relatiile cu bulgarii intre sec. VII-XIII desi problema e foarte delicata si dificil de abordat la nivel de manuale pentru ca istoria nationala are si un rol educativ nu trebuie sa fie doar o insiruire de date si evenimente.
Putei sa-i intrebati pe bulgari, care vorbesc doar de 7 triburi slave.
Un trib putea avea doar cateva sute de membrii.
Uitati-va in DEX si veti constata ca in limba rom^na nu exista dec^t 100 etimoane "venite de la slavii din nordul Dunarii.
Cei din sud nu aveau cum sa-si imbogateasca vocabularul cu 1000 de cuvinte primare in cateva secole.
De ce credeti ca toti erau destepti si doar ruM6nii erau si sunt prosti de bubuie.

View Posteleonora15, on Feb 23 2009, 22:19, said:

hai pune un text într-o limbă străină apoi desparte-l în română.Ai zis că se poate.Eu zic că nu se poate.

Morfemele devin coduri sonore, inclusiv, atunci când li se dă sunetului lor vocalic un simbol fictiv (*) și sunt comune la cel puțin două cuvinte diferite, nu derivate, din aceeași sferă semantică.  
Codurile sonore sunt sunete și grupări de sunete consecutive, cu un sens, cu un înțeles, ce se repetă, identic sau eufonic, în cel puțin două cuvinte primare din aceeași sferă semantică.
Ele pot fi recunoscute ca morfeme cu un înțeles subtil, în cuvinte.  
Codurile sonore nasc o familie de cuvinte dintr-o sferă semantică, de obicei bipolară și conturată difuz, asemănătoare cu o familie de cuvinte derivate de la un cuvânt primar, dar în același timp diferită de familia de cuvinte derivate de la un cuvânt primar, prin înrudirea mult mai îndepărtată, mai slab conturată, a cuvintelor ce conțin același cod.    
În exemplele de mai sus, APĂ a devenit un cod *P*.  
Sfera semantică, la rândul ei, este definită vag, la nivelul de precizie al unei metafore, „ceva ca apa“.  
Din punct de vedere fonetic, există:  
1-un număr restrâns de coduri cu sunet vocalic exclusiv=12;un cod fiind comun la două ori cel mult trei cuvinte, precum OI, din PUH-OI, MUȘ-UR-OI și OI, având un înțeles subtil în tema „umflat”:
2-coduri de tipul sunet vocalic (v) și consoană © - v+c=17;
3---v+2c=21;
4---v+3c=1;
5---v+c+v=14;
6---v+2c+v=1;
7---c+v=18;
8---c+v+c=224;
9---c+v+2c=41;
10-2c+v=31;
11-2c+v+c=59;
12-2c+v+2c=12;
13-3c+v=4;
14-3c+v+c=4;
15-3c+v+2c=1;
Total=460
     Cel mai mare număr de coduri este format din 2 consoane © și un sunet vocalic (v), intercalat :c+v+c=224.
Un număr mic de coduri formate din sunet vocalic, consoană și încă un sunet vocalic:v+c+v=14, *P*cu 7 înțelesuri, *D*și *L* cu 6 și în rest de la 1la 5;  
Un număr mic de coduri în care sunetul vocalic precede o consoană:v+c=17, în care*R are 19 înțelesuri subtile, *D 10.și restul cel mult de la 1 la 9;    
Un număr mic de coduri în care sunetul vocalic urmează o consoană:c+v=18, în care R* are18 înțelesuri subtile, C*17, G*15, S*14, D* și L*câte 11, fiecare, iar restul doar de la 3 la 9.
În total, morfemele codate cu înțeles sunt aproximativ 460 și le putem compara cu hieroglifele

#26224
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostOvidiuD, on Feb 23 2009, 23:13, said:

Cind Decebal trece Dunarea pe gheata, pierde o gramada din armata pt ca gheata se sparge si ostenii i se inneaca. Cind Bosforul e inghetat bocna si treci cu carul cu boi pe acolo, inseamna ca sint alte conditii. In vremurile noastre e mult mai cald pe linga Bosfor decit in Carpati, nu crezi?

Repet, asemenea conditii erau iarna si nu in iernile obisnuite, ca daca ar fi fost ceva normal nu ar mai fi fost demn de relatarea cronicarilor. Si in timpurile noastre apa marii ingheata la mal in iernile geroase, si in zilele noastre, in iernile geroase ninge in Atena sau Israel, e adevarat ca atunci era ceva mai rece decat acum dar nu atat de rece incat sa spui ca nu se putea trai.

View PostOvidiuD, on Feb 23 2009, 23:13, said:

Asa cum ziceam, zonele din nord erau foarte putin populate. Intre aia putini de la nord, daco-romanii erau in mod sigur cei mai numerosi. Dar oricum numarul total al populatiei la nord (daco-romani plus restul) erau o fractiune din numarul celor de la sud, uita-te la numarul de orase din Balcani de la anul 700, cu populatie rurala aferenta. Asta ne spune arheologia, e plin de urme arheologice de locuire la sud, la anul 700, la nord gasesti permafrost.

Si in nord sunt sumedenie de urme de locuire in acea perioada, inclusiv de orase. De acord ca in sud era o viata mai dulce, o economie mai prospera si deci si populatie mai multa (desi la intervalul de timp in care te referi situatia nu era prea roza in balcani din cauza slavilor si bulgarilor care devastasera multe cetati pana spre Atena) dar nu e nevoie sa ne folosim exclusiv imaginatia pentru ca avem izvoare scrise din acea perioada. Inutil sa repet ca nici un izvor nu consemneaza o migratie masiva spre nord.


View PostOvidiuD, on Feb 23 2009, 23:13, said:

Ingheata apele...

Nu stiai? Nu-i nimic, afli acum, dialectele aromane arata o directie de la nord la sud, lipsa multor cuvinte slave, rotacismul maramuresan in cazul dialectului istro-roman (ca si memoria colectiva a istro-romanilor) toponimele aromane din Bulgaria ca si cuvantul "pacura" din dialectul daco-roman arata ca romanii din Balcani au venit din nord in sud si nu invers.

View PostHangeonos, on Feb 23 2009, 23:31, said:

Putei sa-i intrebati pe bulgari, care vorbesc doar de 7 triburi slave.
Un trib putea avea doar cateva sute de membrii.
Uitati-va in DEX si veti constata ca in limba rom^na nu exista dec^t 100 etimoane "venite de la slavii din nordul Dunarii.
Cei din sud nu aveau cum sa-si imbogateasca vocabularul cu 1000 de cuvinte primare in cateva secole.
De ce credeti ca toti erau destepti si doar ruM6nii erau si sunt prosti de bubuie.

De unde stii tu cati indivizi avea un trib de slavi din alea 7? Cronicarii bizantini vorbesc de sute de mii de slavi care s-au asezat in Balcani. Numai 100 de etimoane slave, sigur nu le confunzi cu alea dacice? Nu am inteles de ce trebuie românii sa fi fost prosti, bag seama ca te simti frustrat cu stramosii tai si cazi in penibil, am mai vazut de astia ca tine...

Edited by tihomir, 23 February 2009 - 23:43.


#26225
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

View PostOvidiuD, on Feb 24 2009, 00:13, said:

Cite cimitire crestine gasesti la nord pe la anul 700? Asa cum ziceam, gasesti urme de populatie romanica crestina in jurul lacului Balaton, o mica zona cu clima mai blinda.


:no:
Ingheata apele...

Pacat ca ingheata si rationamentul unora.
De ce s-ar chema romani unii din nordul Dunarii si nu cei din sudul Dunarii,unde Imperiul a dainuit cu 1000 de ani in plus?

Incercati sa observati ca rom^na este altceva decat ati invatat la scoala.

În DEX, din 1975, la codul S*R „a strânge, a aduna, a apropia” și opusul „a expanda, a desprinde, a îndepărta”, există 57 cuvinte, dintre care 42 sunt la prima variantă, după cum urmează.
1.sar-abandă, etimon (et) spaniol;la dans se adună lumea, ca și la cântece;
2.sar-afan, et rus; îmbrăcămintea se strânge pe corp;
3.sar-agea, et turc (tc)
4.sar-i, et francez (fr)
5.sar-ic, et tc
6.sar-ică et latin (lat);
7.sar-ong, et fr
8.săr-ăd, et grec (gr)
9.săr-dac, et ucrainean
10.sur-tuc, et gr;
11.sar-amură, et gr, conține
12. sar-e, et lat, care strânge pielea;
13.sar-casm, et fr, strânge fruntea, ca și
14.sar-donic, et fr;
15.sar-cină, et lat;
16.sar-cofag, et fr;
17.sar-cologie, et fr =miologie
18.sar-coplasma, et fr, e tot la mușchi
19.sar-male, et tc;
20sar-sailă, et necunoscut, care adună suflete;
21.sar-t, et italian, care adună barca;
22.săr-ac, et bulgar (bg); există și săracul de el, milionarul, constrâns de alt neajuns decât sărăcia;
23.a ser-ba, et lat;
24.ser-afim, et slav (sl);prapor ce adună credincioșii la o procesiune;
25.ser-ai, et tc; casă, ce adună acasă;
26.ser-ă, et fr;
27.ser-hat, et tc;
28.ser-dar, et tc; un comandant adună ostașii;
29.ser-gent, et fr;
30.sear-ă, et lat; lumea se adună;
31.ser-ie, et fr;
32.ser-ios, et fr, probabil adună toate criteriile de sobrietate;o persoană încruntată; nu noi suntem francezi ci ei sunt descendenți de rumâni;
33.ser-maia, et tc; o sumă;
34.ser-pentină, et fr; fâșie înfășurată;
35.ser-tar, et gr;
36.ser-v, et lat; constrâns de stăpân;
37.sir-op, et fr; stors;
38.sâr-bă, et sârb;
39.sâr-g, et maghiar; constrâns de treabă;
40.sâr-mă, et gr;

40.sâr-mă, et gr;
41.sor-ă, et lat;
42.a sor-bi, et lat;
42.sur-ată, et lat;
Aspectul opus.
43.a săr-i, et lat
44.pa-săr-e, et lat;
45.soar-e, et lat; emană lumina;
46.ră-sar plantele, et lat;
47.a sor-ta, et german; a desprinde;
48.soar-tă, et lat; dez-nod-ământ;
49.sor-ți, et lat;
50.sor-oc, et sl; dez-nod-ământ;
51a sor-covi, et bg; a ura o soartă;
52.sur, et bg; a îmbătrâni, a se îndepărta;
53.sur-d, et lat; a se îndepărta, a se izola;
54.sur-ghiun, et tc;
55.sur-lă, et bg;s e suflă; cu surle și trâmbițe se convoacă;
56.a se sur-pa, et lat; a desprinde;
57.sur-să, et fr; o emanație.
Româna nu este o adunătură întâmplătoare de cuvinte străine, ci un concept lingvistic ingenios, în care cuvintele ei, foste și actuale, se adună într-un sistem, un tipar propriu, inconfundabil, elaborat integral de băștinași, din care străinii au doar crâmpeie, pentru că, numai România și rumânii constituie inima vechii civilizații europene, nu grecii, nici latinii și nici slavii.
Cele 1132 de etimoane romane ne dau dreptul de a ne numi o LIMBĂ LATINĂ.    
Cele 1300 de cuvinte de construcție proprie, certă, ne dau dreptul de a ne numi o LIMBĂ RUMÂNĂ.    
Distincția RUMÂN, RAMAN, ROMAN, este o simplă eufonie pentru lichide, ape, râuri, RI-N, RI-NI-KI, RI-NO-REE, RO-NU, RA-NĂ, PÂ-RA-IE; RA-NA „Volga“, la RAMANII VEDII.
Din orice RA-NĂ curge o „apă”.
ARÂU se cheamă apele acolo unde și românii se cheamă AR-MÂNI, acolo unde numele apei este AR-GEȘ, ei se cheamă AR-GEȘ-ENI.  
Englezii de la Cambridge, a căror faimă a depășit de mult granițele Angliei, de peste 100 de ani, că ORIGINEA RAMANILOR AR-IENI VEDII este în ROMÂNIA, doar că românii nu cunosc acest lucru.



View PostInfinitty, on Feb 23 2009, 20:45, said:

No bine de ce nu zici si tu mai voalat ca doar nu mi-am dat cu OMHR in cap, nici cu dabogeticele mai "fato".

Ai si tu drept daca SCHEIU a fost... you now what i mean  ;)

Asa cum te cunosc nu are rost sa-ti justific despartirea deoarece tu mergi pe alt traseu al cunoasterii si nu esti dispus la "indoiala" !  B)


NIEASCAOA - nu prea suna  " naste" oricat ti-ai dori decat prin interpretare, de fapt nu am auzit rom^ni care sa spuna: NIASCAOA !  ;)

Sa incercam sa lamurim, ce sunt despartiturile, de cuvant, cu care vad ca nu sunteti de acord.
Ele se numesc morfeme =bucati de cuvant.
Nu sunt inventia mea.
Prefix si sufix,sunt exemple de morfeme.

Eu am constatat ca in mod particular, in rom^na exista o regula a morfemelor, cu un inteles naiv sau subtil, de tipul FUR  TUNA, care poate fi descrisa de catre un om primitiv drept ceva care TUNA  aFARA = FUR-TUNA.
Acest gen de despartire se chiama LIMBAJUL MORFEMELOR.
Orice limbaj foloseste CODURI.
Morfemele pot fi codate d^nd vocalelor valoarea x sau *.
Astfel AFARA si FURTUNA au un cod sau un morfem codat F*R, adica, a-F*R-a, F*R-TUNA.

Bucata de cuvant F*R este o reprezentare eufonica = suna la fel sau aproape la fel ori sinonim cu FAR si FUR, * inlocuid pe A sau U, care au o importanta decisiva in delimitarea intelesului unui cuvant, respectiv A pentru AFARA si U pentru FURTUNA, dar nu mai au  o importanta precisa pentru delimitarea unui inteles mai general, mai vag conturat numit, nu cuvant ci, sfera semantica ori tema, tematica, idee, notiune ori categorie.
Ideea de: DEPARTE, de INDEPARTARE, de a fi DEPARTE, de a lumina DEPARTE, de a se auzi DEPARTE, (=FAR in engleza) se poate exprima prin multe cuvinte care contin morfemul codat F*R, care astfel devine un numitor comun, un reprezentant al notiunii de DEPARTE,care ea insasi ar fi putut sa fie de-FAR-te,
pentru ca in lingvistica comparata P aluneca usor in F,
precum indo-europeanul sau tiganescul PANCI (cinci) ori rusescul PIATI aluneca in germanul FUMF.
Nu uitati ca nu exista nici un cuv^nt rom^nesc.
Ideea de INDEPARTARE sau sfera semantica INDEPARTARE se poate exprima prin codul
F*R, dupa cum urmeaza: a-FAR-a, FAR, fan-FAR-a, lucea-FAR, FER-e-ASTRA, a a-FUR-isi,
a FUR-a, FUR-tun, FUR-tuna.
Naivitatea apare in a explica faptul ca aFARa e mai departe decat inauntru ,ca pe FER-e-ASTRA
vezi ASTRELE, c~a o fan-FAR-a se aude de departe, c~a o FUR-TUN-a e anuntata de departe prin tunetele care insotesc obligatoriu o furtuna, c~a un furtun duce apa departe, c~a a afurisi inseamna a scoate, a indeparta pe cineva din r^ndul celor drept-credinciosi, c~a a fura inseamna a indeparta ceva din buzunarul altuia intr-al tau, c~a un FAR lumineaza FAR=departe,  ca in engleza, desi in dictionar scrie c~a acest cuvant se trage de la numele insulei grecesti FAR-os, chestiune in care dumneavostra puteti crede in continuare, c~a eu nu va impun nimica, ci va expun doar un alt punct de vedere, etc .

Daca dv.vi se pare mai logic explicata filiatia LU-bricare=a LU-neca, A-cu-A=A-p-A, este o optiune pe care nu o comentez, decat prin prisma ca este absolut acelasi rationament si anume: ce exista in comun, intre cuvintele vorbite de rom^ni si cele vorbite de ostasii lui Traian si ce exista in comun intre cuvintele slavilor, grecilor, turcilor ori albanezilor care alcatuiesc poporul rom^n, atunci c^nd vorbesc rom^neste.

Epitetele prea putin magulitoare pe care mi le-ati adresat, nu prea le vad la locul lor, dar suntem cu totii in Rom^nia si dv.dovediti o civilizatie rom^neasca de care eu nu sunt prea m^ndru.

In procesul de analiza a lexicului folosit de rom^ni (pentru ca un lexic rom^nesc nu exista, in mod oficial) se poate defini o terminologie si se poate face o sistematizare.

Sistematizarea am prezentat-o in urma cu cateva pagini.

Codurile (acele despartiri aiuristice de cuvinte=morfeme) se definesc prin sunete si grupari de sunete consecutive, cu un sens (inteles), ce se repeta, identic sau eufonic (cu * in locul vocalelor), in cel putin doua cuvinte primare ( a-FAR-a si FUR-TUNA) din aceeasi sfera semantica (recte DEPARTAREA, in exemplele de mai sus).

Prefixele si sufixele sunt ceva asemanator dar nu identic.

Cluj este un oras, un obiect, care ram^ne oras chiar daca nu ar contine nici un om.
Daca adaugati sufixul -AN obiectul devine obligatoriu OM=AN=CLUJ-AN.
In AN-tropologie, AN-gajat, AN este prefix.
Nu mai este sufix si pastreaza totusi intelesul de OM=AN.
Naivitatea apare doar cand trebuie sa explici unor eruditi ca dv.,c~a AN-tropologia este stiinta despre omul AN, care
TROPAIE pe acest pamant si ca AN-gajat este omul AN, gajat, adica, care lasa munca lui drept GAJ, pentru a fi platit.

Nu sunt cuvinte rom^nesti si totusi sunt metafore si cuvite compuse doar in sistemul sau limbajul morfemelor, ca o exceptie, spre deosebire de rom^na, unde metafora este o regula.

Morfemul AN=OM, indiferent de pozitia lui in cuv^nt, daca discutam despre sau in cadrul sferei semantice ori in categoria OM.
Morfemul AN, inseamna altceva, in alta categorie.
De exemplu inseamna timp in categoria vreme, scurgerea vremii: AN, AN-o-timp.

Deci intelesul precis este limitat de o anume categorie si nu in orice categorie.

Cuvantul roman LU-bricare si cuvantul folosit de rom^ni, a LU-neca, au un morfem comun LU, L*, pentru ca fac parte din aceeasi sfera semantica : "a glisarii, a ALUNECARII=ceva care merge LIN, LI-nist-it pe valuri, desi LU-bricare inseamna ungere, precum LU-brifiant inseamna o unsoare si nu a aluneca.

In aceeasi ordine de idei "a CAL-atori"="a merge, a se misca, a parcurge distante" este o sfera semantica, care definita prin morfemul C*L  ,da evident cuvintele:
CAL-e, a CAL-ca,CAL-atorie, CAL-c^i, CAL-cat-ur-a, fier de CAL-cat, CAL, CAL-arie, a in-CAL-eca, a des-CAL-eca, des-CAL-ecarea (lui Dragos Voda), CAL-ul (la sport), CAL-aret, CAL-arie,
CAL-arasi, CAL-arimea.

Calcuta, din India, pronuntata in engleza, devine un cuvant rom^nesc, daca ati auzit vreodata:
CALC-at-a, ce vine de la sfera semantica C*LC si *T ="postura",precum CALC-AT in picioare (zdrobit), CULC-AT la pam^nt (a schimba postura la orizontala), a se CULC-a (a se intinde pe jos),spre deosebire de sfera semantica C*LC "somn", la CULC-ar-e, CULC-us, a se CULC-a.

CAL-ul de la sport nu se misca, nu necheaza, dar te misti tu in jurul lui , i-l in-CAL-ec-i.
Si un gard putea fi in-CAL-ec-at, poate chiar inainte ca omul sa cunoasca, CAL-ul, astfel ca originea cuvintelor rom^nesti pare sa fie alta decat cea care este scrisa in carti.

Chestiunea apar^nd totusi ca o contradictie in  cuv^ntul in-CAL-ec-i, EC-i fiind urmatoarele coduri (*C si I) care exprima exact faptul ca notiunea este (i, ^I) legata (*C) EC (ca cu un AC) de tema CAL-ar-i-ei (*R fiind codul pentru sfera "actiune", de la a m-ER-ge, a consuma en-ER-gi-e, de catre OM-ul *N=AN=EN=eu, in maghiara=EN-glez, din AN-glia; GLIE=pam^nt).

Dupa cum observati este vorba de 16 cuvinte grefate pe morfemul C*L ce pot fi numite o familie de cuvinte.

Morfemele codate nasc o familie de cuvinte intr-o sfera semantica, de obicei bipolara si conturata difuz, asemanatoare cu o familie de cuvinte derivate de la un cuvant primar, dar in acelasi timp mult mai mare, diferita, prin inrudirea mult mai indepartata, mai slab conturata, a cuvintelor ce contin acelasi cod (recte C*L).

Secventa este un tipar rom^nesc imposibil de redat in latina romanilor lui Traian fie si pentru faptul c~a, CAL-ul se cheama CABALUS la romani si CAL la rom^ni.

Acesta este motivul pentru care eu gasesc un specific, un tipar rom^nesc, pe care toti il negati.

Daca tot nu ati inteles, va rog din nou sa-mi spuneti ce nu ati inteles, bascaliile pastr^ndu-le pentru alte ocazii.


View PostOvidiuD, on Feb 23 2009, 23:02, said:

Prognoza meteo:


Daca ne uitam la urmele arheologice de pe teritoriul romanesc nord-dunarean, vedem ca avem urme arheologice, inclusiv de populatie daco-romana, pina prin anii 500. Dupa aceasta data, urmele arheologice de orice origine devin din ce in ce mai rare. Care e explicatia? De obicei ne imaginam ca migratorii erau "de vina", dar nu e asa. In imaginatia colectiva a romanilor, teritoriul nord-dunarean era populat de daco-romani care se ascundeau de migratori si construiau totul din lemn si de asta nu le gasim urmele. Adevarul nu e asta. Adevarul este ca teritoriul de la nord (Romania de azi), pe la anul 700, pur si simplu nu putea suporta o populatie substantiala.

Conform acestor date meteo rusii, balticii si scandinavii s-au nascut dupa anii 700 AD si asa de multi de au invadat toata Europa?

#26226
Fabris

Fabris

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,108
  • Înscris: 25.11.2007

View PostLeinarius, on Feb 23 2009, 02:24, said:

Mda... Aia cu prima populatie atestata in Banat este pur si simplu falsa. Mai multa precautie nu strica niciodata.
Iazigii stramutati (de catre romani) au locuit intre Tisa si Dunare...Acolo a fost baza lor.
1. Prezenta iazigilor in Banat (sec. I) este un fapt admis de toti, bineinteles cu exceptia ta. :rolleyes: J. Harmatta (poate unul dintre cei mai importanti "iazigologi") in "Iranier, Germanen & Romer in Mittlern Donaubecken", apoi D.M. Pippidi in "Dictionar de istorie veche a Romaniei" pomeneste de cel mai vechi mormant iazig de la Varsand, apoi de site-urile arheologice de la Borca (cartierul "Banatean" din Belgrad), Sanpetru German, Deta, Mosnita, Calugarus, ca fiind limitele estica al prezentei lor in Banat. Iazigii au venit dinspre Oltenia spre Banat, si abia la urma in Pusta. Au fost aliatii romanilor contra dacilor, de unde i-au atacat pornind dinspre Banat (Tacit, Pliniu cel Batran).

2. Nu amesteca "deportatii" din sec. al III-lea (arcaganti, limiganti si iazigi - cf. Aurelius Victor si Eutropius Breviarum, IX) cu iazigii din primul secol.

View PostLeinarius, on Feb 23 2009, 02:24, said:

Dar aci discutam de perioada sec. 5-7, asadar dupa retragere. Nu trebuie sa confundam aspectele demografice ale Daciei pre-romane cu cele din perioada provinciei sau si  mai rau: cu cele din perioada post-retragere. Daca amestecam datele si punem in aceeasi oala toate astea iasa o ciorba fara un gust anume, cu darul de a plictisi pe toata lumea...
Ai pierdut total firul discutiei...Hai sa-ti recapitulez: a pornit in urma basmelor tale, citez "[...]dacii erau o seama de neamuri inrudite strans prin limba si traditii culturale." sau "[...]Acesta este spatiul limbii dacice". Nici in prezent o limba comuna nu este egal cu o etnie comuna, cu atat mai mult cand discutam despre o limba despre care nu avem habar. Arheologia dacilor este departe de a fi unitara, toponimia nici pe departe, apoi lipsesc cu desavarsire elementele antropologice care ar fi venit in sprijinul "dacicului ca etnie", de aici si logica asta circulara cu "traditia comuna"... Cam atat stim noi despre daci, restul sunt fabulatii dacomane (sau daco-romane), dupa caz:
1. Sursele vremii ii prezinta pe daci mai mult ca o putere politica.
2. "Autohtonii" nu erau doar daci, ci în mare parte neamuri scitice, sarmatice, poate chiar celtice si germanice. Niciun izvor nu destainuie demografia Daciei pre-romane. Apoi nu se stie daca acesti "daci" mentionati de surse au fost chiar aia "de la Nistru pan'la Tisa", ci doar aia din vecinatatea Dunarii, cunoscuti mai bine de catre lumea greco-romana.
3. Nu stim daca getii, dacii, si, cumva, tracii vorbeau aceeasi limba (sa retinem ca Strabo nu cunostea limbile lor). Primele indicii le avem de la Dio Cassius, apoi unii lingvistii (Sorin Olteanu) incep sa infirme unitatea lingvistica traca pe de-o parte si geto/dacica, de cealalta parte.
4. Arheologic cultura dacilor are influente majore din cultura celtica si sarmatica, daca nu se identifica chiar cu aceste etnii. Exista un specific dacic, dar acesta este mult mai restrans decat se pretinde de obicei.
6. Diversitatea etnica este atestata si dupa cucerirea romana: sarmatii din Moldova (roxolani) si bastarnii sunt atestati mult timp dupa razboaiele lui Traian.
6. Dacii, carpii, costobocii au nume specifice in sursele vremii.
7. Mai toate numele dacice au corespondente in mai multe limbi indo-europene (baltice, iranice, greaca). Deci nu se poate demonstra ca acestea ar apartine limbii dacilor.
3. Romanitatea orientala nu era formata doar din daci romanizati (nu foarte multi, se pare), ci din traci, iliri, celti, greci romanizati, de alte populatii aduse de politica imperiala din Asia Mica, din Italia, din nordul Africii, etc.

PS. Relaxeaza-te, nu am de gand sa-ti inlocuiesc "eroii" cu celti, sarmati sau iliri.

Edited by Fabris, 24 February 2009 - 01:55.


Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate