Originea românilor

 Fabris, on Feb 20 2009, 00:40, said:

Cînd există  obiecte, de ex un tablou, o bancnotă, aceste plăcuțe,brățări dacice, ele sînt expuse ca fiind autenrice. Dacă de ex s-a descoperit un tablou pictat de vreun mare pictor,el va fi expus ca autentic.Nu cel care  îl expune trebuie să dovedească autenticitatea ci alții trebuie să dovedească falsul.La fel cu o bancnotă.Ce ar fi ca vînzătorul de la magazin să ceară clientului să dovedească autenticitatea bancnotei?Altcineva trebuie să dovedească falsitatea bancnotei.
În orice tribunal nu cei acuzați trebuie să dovedească nevinovăția lor ci acuzatorii trebuie să dovedească vinovăția lor. Tot așa în cazul acestor obiecte cei care le contestă autenticitatea trebuie să dovedească acest lucru.Este un principiu care se aplică și în cazul acestor obiecte.
În orice caz pornitul cu ideea preconcepută de fals fără să existe pt aceasta dovezi denotă ignoranță și reavoință.
Te rog să te abții pe viitor să mă jignești cu astfel de vorbe, afară de cazul în care ești masochist și îți place să fii insultat.

 tihomir, on Feb 20 2009, 00:55, said:

asta e "hai să vorbim și să presupunem". Este evident că puțini oameni știau să scrie; la romani mulți știau? populația era majoritar analfabetă.Important este că clasa conducătoare știa în general să scrie,avea și scribi,unii preoți știau și ei să scrie.O descoperire mare cum e scrisul a fost în toate locurile însușită de clasa conducătoare.Chiar și neamurile venite din Europa de Est dacă au intreat în contact cu o cultură ce cunoștea sxcrisul imediat l-au adoptat și l-au folosit.Dacii nu puteau face excepție.
Ce dovezi sînt fabricate? Plăcuțele? Nu sînt fabricate.E rușinos să nu vrei să cercetezi sau să nu fii de acod că trebuie cercetatși să afirmi tot timpul că sînt false. Falsul ca să fie fals trebuie demonstart.
Iliterată ce este în romînește; nu am mai auzit termenul.
Au scris și vikingii și alte neamuri, de ce să nu fi scris dacii?
Cînd vreun cercetător va demonstra că acestea sînt false, o să fie false.

 Fabris, on Feb 20 2009, 00:47, said:

Ai mai spus și o să mai spui acest lucru dar e fals. Eu scriu f bine.Ai spus și nu ai arătat în ce constă problema mea dew limbă romînă. În orice caz exagerarea cu mama și merele arată că ești un mic persiflator care inventează defecte.Este absolut evident că eu nu sînt la acel nivel și niminei de pe acest forum nu e.

 eleonora15, on Feb 20 2009, 00:10, said:

Da, multi greci si romani stiau sa scrie, mai multi decat europenii din sec. X de exemplu. Acest lucru este foarte usor de dovedit cu zecile de mii de inscriptii care ne-au ramas de la greci si romani, ceea ce dovedeste cat de raspandit era scrisul. Atat de raspandit incat apar stiluri diverse, intr-un fel aratau inscriptiile oficiale, in altul cele rustice, in altul cele comerciale si asa mai departe. De la greci si romani avem zeci poate sute de mii de inscriptii, de la traci ti-am zis, abia avem 5-6 cu litere grecesti si latine, asa ca poti sa-ti dai seama...

 eleonora15, on Feb 20 2009, 00:10, said:

Stiau da nu vroiau sa arate sau cum? Da, 2-3 intr-o generatie stiau sa scrie....

 eleonora15, on Feb 20 2009, 00:10, said:

S-a studiat si s-a demonstrat dar nu stii tu, sunt falsuri atat de evidente ca si un novice isi da seama, cum naiba apare un dac cu halebarda cand halebarda e inventata in evul mediu, mai lipsea un dac cu monoclu si trabuc?

 Fabris, on Feb 19 2009, 23:47, said:

Mă uit rar la televizor, dar cel mai mult mă uit la OTV. Apar acolo "în direct" niște oameni reali din țara asta, nu fițoase dezbrăcate, de Bucale, oameni care își spun păsurile și își expun stilul de a percepe o situație limită (când îți moare un copil în condiții relativ neelucidate). M-a recrutat nevastă-mea, care m-a chemat să ascult ce frumos vorbesc niște oameni simpli din Motru.  Am auzit exprimări corecte gramatical din Suceava, chiar și ale unui tip, bolnav cu capul, din Sălaj.

În seara asta am râs cu poftă, de niște tipi din Croitori, comuna Uliesti, județul Dâmbovița. Apoi m-am întristat. Nu e vorba de faptul că nu vorbeau corect românește, dar nici măcar nu înțelegeau. Ceea ce mă face să cred că sunt niște țigani proaspăt românizați, care, practic, nu știu nicio limbă. Probabil de aceea îți dau senzația de prostie (eu mai am multe exemple cu personaje din aceeași regiune)

Interesant este și felul în care acuzau fără bun simț,  fără nicio bază, fără nicio jenă (ceea ce nu era cazul doamnelor din Motru și Suceava). Așa am aflat cu cine rezonează unii de pe acest forum, și mi-am întărit ideile cu privire la cauza pentru care încă nu avem nici un „migraționist” din „Țigania în curs de românizare” (să sperăm)  aici pe forum.

Familia ortodoxă cu drama de la Croitori (am remarcat cu câtă  îngâmfare susțineau că fata moartă era virgină):
[ http://www.click.ro/assets/articole/2009/02/mare_261858_1foto.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Pierde_verile, 20 February 2009 - 00:34.

 tihomir, on Feb 20 2009, 01:20, said:

O dai în bășcălie  și asta arată ce nivel ai.
cine a demonstrat asta? Arată aici un studiu . vezi că pe cel al lui Olteanu îl cunosc bine.
Halebarda o fi inventată în evul mediu dar acolo nu e ohalebardă ci un topor.Topăoare de luptă de acel tip au existat și în neolitic, erau de piatră. ai lacune mari.
noapte bună.

Nu știu de ce bate cîmpii acest Pierde-verile (potrivit pseudonim!) e total în afară de subiect.
Uite domnule Fabris cine are probleme cu scrisul în romănește și nu zici nimic în schimb minți copilărește că eu aș avea.Oare treci greșelile de tastare la probleme de limbă? cam așa cred.
D-le P-v, ați greșit total topicul. Deschideți unul de ex.  "Ce s-a mai întîmplat în județul meu". Acolo ar fi mers poza și comentariul dv.
somn ușor, pe mîine.

 eleonora15, on Feb 19 2009, 15:17, said:

Florine, daca vrei sa dialoghezi cu mine, atunci trebuie sa indeplinesti aceste conditii:
1. Iti ceri scuze pentru limbajul tau din ultimele zile! Ma crezi sau nu, chiar am incercat sa stabilesc un canal de comunicare...Ai facut totul tandari dintr-o lovitura de bata...
2. Atunci cand nu esti de acord cu parerea altuia, cauta sa explici si de ce. Replicile de genul "aiurea", "vorbesti prostii", "du-te ba si te pise", "ai cacat in cap", "ai muci in cap" nu-ti vor intari niciodata punctul tau de vedere. Ba din contra...
2. Foloseste butonul "quote" atunci cand replici cuiva. Folosirea caracterelor ingrosate la capatul frazelor destinatarului nu este replica, ci mahalagism. In plus contravine Netiquette-ului dar si regulamentului forumului.
3. Am o parere execrabila despre tine asa ca te rog sa nu ma inciti la dezbateri inutile, "tabacind" sofisme ieftine.
4. Demonsteaza-ti "teoriile" apeland la link-uri, bibliografii, surse, etc. "Spun eu asta", "s-a demonstrat", "s-a dovedit", "am DOVADA" nu sunt demonstratii ci vrajeli.
5. Renunta la orice mesaj xenofobic sau la atacuri la adresa altor confesiuni. Este ilegal!...Diogene poate actiona oricand in judecata Softipedia, daca ii insulti la nesfarsit confesiunea sa greco-catolica, pe motivul ca moderatorii nu si-au facut datoria in stoparea acestor manifestari de intoleranta religioasa. Pe baza adresei tale (IP, MAC address, etc) se poate afla foarte usor unde locuiesti in Germania. Poti avea surprize extrem de neplacute....
6. Nu te mai erija intr-un "politai" al limbii romane. Nu ai calificarea necesara.

 eleonora15, on Feb 19 2009, 15:17, said:

Ce spui dom'le?...Uite ca sunt masochist. Hai, provoaca-ma!

 eleonora15, on Feb 19 2009, 15:17, said:

Tu chiar nu ai spirit autocritic de loc? Citeste-ti textul!...

Edited by Fabris, 20 February 2009 - 01:56.

Quote

Daca dacii scriau in limba lor s-ar fi gasit ceramica cu inscriptii, eventual manuscrise, grecii sau Ovidiu Naso ar fi mentionat asta. Daca scrisul era o parte importanta a culturii lor, in mod sigur s-ar fi gasit urme arheologice despre asta, cu mult mai multe decit placutele de plumb. Placutele de plumb sint un caz extrem de izolat, chiar daca ar fi veritabile nu ar insemna ca dacii au avut cultura scrisa. Daca mai gasesti placute in cel putin un alt loc,  atunci am mai putea discuta.

Quote

Monezile descoperite pe vremea lui Burebista sint copiate dupa modelele romane, folosind aur extras din Apuseni. Daca dacii ar fi folosit scrisul, am fi gasit ceva monezi cu litere dacice, ca si la toate celelate popoare care aveau scriere proprie. Concluzia: dacii cunosteau metalurgia si turnarea de monezi (avem dovezi despre asta) dar nu cunosteau scrisul (nu avem dovezi, care ar fi usor de gasit daca ar fi existat).

Quote

Daca gasesti artefacte specifice pe un teritoriu restrins, inseamna ca erau de la culturi diferite. Daca gasesti artefacte similare pe un teritoriu vast, asta nu inseamna ca populatia era uniforma lingvistic.

Quote

Traco-daco-romanii crestini de la sud

(în sud slavii au fost minoritari; majoritari au fost tracii) dar de fapt stim ca pe acele timpuri romanii de la sud erau si ei numerosi si influenti, nu era ca acum cind sint aproape toti slavi (romanii? dacă vrei să spui romînii scrie rominii sau românii)

Tracii romanizati, ai dreptate, au fost majoritari in primul mileniu.

Eu cred ca la momentul in care are loc o crestere demografica substantiala, cultura romaneasca de origine sud-dunareana, care era in contact cu zonele de la nord de Dunare, se raspindeste la toti vorbitorii de romana. Mecanismele au fost: difuzia bazata pe afinitatea lingvistica si miscarile de populatie inspre zone slab populate, in cautare de teren agricol si pasuni.( de parcă erau zone libere și cei din Sud umblau pînă le găseau)

Exact! Au umblat pina au gasit locuri libere - avarii fusesera infrinti de franci, ungurii nu aparusera inca, dupa ce apar le trebuie secole pina controleaza Ardealul. Unele locuri libere sint pina dincolo de Bug. Noi vrem pamint!

Edited by OvidiuD, 20 February 2009 - 03:55.

 Pierde_verile, on Feb 20 2009, 00:33, said:

asta explica multe.

 Fabris, on Feb 20 2009, 02:45, said:

tu provoci tot timpul și încă pe gratis.
poate nu am spirit autocritic.Am cerut să arăți măcar prin subliniere greșelile mele de limbă română care după tine ar fi mari.Dacă nu le arăți înseamnă că ești un mincinos.Nu vii cu figuri de 2 bani gen "citește-ți textul"  .Copiază-l pe acela cu mari greșeli și arată-le.
în rest .....poți să mă pui liniștit pe ignore; oricum nu pierd nimic dacă nu dialoghez cu tine.Scrii enormități și bați cîmpii.La vremea respectivă ți le-am arătat.
Unde zici că sînt greșelile mele de limbă română; alea mari? Vezi poate găsești niște greșeli de tastare; nu sînt dactilografă.

 OvidiuD, on Feb 20 2009, 04:50, said:

eu zic că gîndești total eronat pt că:
-toate neamurile care au venit în contact cu alte neamuri care cunoșteau scrisul l-au preluat, deci dacii nu puteau face excepție.
-sînt găsite numeroase monede dacice cu litere pe ele.Acxestea nu sînt copia fidelă a cuvintelor de pe banii romani sau grecești, deci nu le-a făcut cineva acolo ca pe niște desene.
-nici romanii nu au inventat vreun alfabet ci l-au preluat probabil de la greci sau de la traci.
-litere s-au găsit și pe zidul de la Sarmisegetuza
-nici un manuscris nu ar fi rezistat climei europene.Au rezistat doar în clima uscată din Orient.
- inelul de aur de la Ezerovo,Bulgaria, din sec 5 îen dovedește clar că tracii cunoșteu scrisul chiar la un nivel social mediu.E f clar că nu este un inel princiar sau pt un om f bogat pt că este urît lucrat și urît scris.Alte artefacte din acealași loc și perioadă dovedesc că existau meșteri și buni.
-inelul cu text de la Celei, România, arată clar că dacii cunoșteau scrisul
-ar fi cazul să fie cercetate plăcuțele existente,nu să fie ținute neînregistrate (au dispărut jumătate!) ,iar academiciani incompetenți ca Vulpe să decreteze ritos după ce s-au uitat pe ele  două ceasuri ca vițelul la poarta nouă că sînt false.Acelea nu mai trebuie luate în seamă atunci cînd cineva va demonstra că sînt false.Sînt găsite în sec 19 și am intrat în sec 21.Cam mult timp s-a scurs și nimeni nu a reușit să demonstreze asta deși mulți romaniști au încercat.

 marcuzzzo, on Feb 19 2009, 23:53, said:

Multumesc MARCU !

Acum as dori sa incercam amandoi sa apropiem si mai mult textul de Rom^na daca se poate, chiar prin termeni italici regionali, termeni latini.

Pana acum parca 50 % suna ca in Rom^na populara (textul l-am ales dupa acest criteriu).

 Infinitty, on Feb 19 2009, 18:28, said:

per (element de compunere) pana la capat; cat se poate; cu totul; de jur imprejur; mult de tot; peste masura

--------------------------------------------------------------------------------
per prep. (cu Ac.) prin, printre; in timpul, prin mijlocirea, datorita, din cauza

Edited by Infinitty, 20 February 2009 - 08:28.

@Pierde_verile Am observat ca faci febra daca vorbesti de "bucale" sau Dambovita. Ceea ce da masura intelegerii tale. Tot ii dai cu locul tau natal de parca ar fi buricul universului, in acelasi timp nu cunosti nimic despre alte locuri si iei ca probe imagini de pe OTV. Si din cauza unora ca tine discutia nu merita purtata aici. Pacat ca n-o sa ai niciodata sansa sa cunosti România asa cum este. Traiesti intr-o bula de sticla.

 ego_zenovius, on Feb 19 2009, 19:34, said:

Exista si in Jud. MM, dar ma tem ca asta vine la arini, copacii aia de pe langa riuri.
Daca numele lor are legatura cu faptu ca pe langa riuri este de obicei prundiș, e o intrebare.

 marcuzzzo, on Feb 19 2009, 23:53, said:

Sulla collina, il bosco e tranquillo, i passeri si sono addormentati.
Il vento soffia forte e gli uomini tornano dal campo.
Alcuni raccontano,altri solo osservano,altri si meravigliano,ma tutti avanzano stancamente verso il paese.
I frutti saranno ricchi,ma anche gli uomini sono stati laboriosi e buoni fattori.
Il tempo pare chiudersi,si rabbuia e sembra voler mettersi a tempesta.
Un uomo aduna le pecore,le capre,i porci,le galline e i bufali.

Pe deal padurea/codrul este linistita, pasarile au adormit.
Vantul bate tare iar oamenii se intorc de la ogor/camp.
Unii povestesc, altii doar privesc, altii se minuneaza, dar toti inainteaza spre sat agale.
Roadele vor fi bogate, dar si oamenii au fost harnici si gospodari.
Vremea pare a se inchide, se intuneca si parca vrea sa se puna/faca de-o furtuna.
Un om aduna oile, caprele, grasunii/porcii, gainile si bivolii.

Pe / deasupra  Colina/ dolina /vale / dale,  in BOSCHETI / tufe – QUERCUS (stejar)- Corcodush – CO+ drios/ tree, … si passeri-le sunt adormite.

El vantul, sofi-la/ bate fortuit/ talem (par/ tzarush), [ DURE-TARE -----> s-a format sub influentya slavului TRV, TRVE] ! …. , EI oamenii, se in-TOARNA de-la  CAMP.

UNII (racontano-canta/ povestesc ----> PRO/ POR + Vasta – scire = pentru raspandirea stiintei, vestilor---------------- > zvonesc, vorbesc, barfesc), … altii Observa / PER-Vigilare/
PER-Vedere , … altii se MIRA (mera-vigliano),  ma / DA totii  in-ANTE / in-ab/av-ANTE, …
Ex-per/ ex-pre STATUM/ stana/ STA-tiune (pe unde stau) avasata/ fasatum/ sata-« semanaturi ».

(Roadele vor fi bogate = ROD- bhi/ fi-at BAGA-vata / BIG (influenta slava si germanica, poate si celtica).

… da inca oamenii au fost / sunt stati/ ramasi (laborioso/ muncitori/ harnici)-influenta slava ?
Si buni Facatori.

Timpul pare in-Clusium / in-cludere, in-TENEBRICARE voler/ vrere  la ???  VORTEX-TONARE/
VANTI-TONARE  ( V----> F).  [ vorticoso (it.) / Verticalo).]

Un om aduna oi, capre, si porci, galini-le, si BUFALII / BIVALII  (F->V) a/o.


SPUNE-MI te rog cat de valabile sunt modificarile mele ca forma, sens si inovatie romanica (NU MA intereseaza sintaxa si gramatica ci aproximarea semantica).


Practic am dedus 80-90 % din termeni ca avand provenienta LATINA-VULGATA sigura, cu legaturi stranse cu spatiul italic si cu Italiana in mod special (un fel de Latino-italiano-orientala).  

 Morosanul, on Feb 20 2009, 10:21, said:

Da, arini provine de la faptul ca, cresc pe langa ape la fel si NISIPUL/ arina, din a-RINa (urinare- curgere).

 Fabris, on Feb 19 2009, 22:55, said:

Nu am presupus ca nu ai citit vreodata pe Parvan,  ci am presupus ca nu ai luat in considerare tot ce scrie acolo...
Nu mi se pare ca Parvan e depasit, mai ales ca face legatura spatiului Daciei cu culturile italice si ilirice.

Quote

In Banat nu avem urme deloc. Dar in Ardeal pentru sec. 4-3 i.Hr. eu zic sa mai cauti... Populatie mare, sedentara...
Spre deosebire de daci astia sunt o populatie mare si sedentara, desigur cultura lor materiala este un bun indicator pentru etnicitatea lor, etc... (REMARCA IRONICA!)

Quote

Asta este pur si simplu FALS!!!
Mai numara odata. Si citeste cu atentie ce scrie Sorin Olteanu... Ma faci sa cred ca filtrezi informatia...

Quote

Ooho... Urmele sarmatice si celtice sunt mai numeroase decat cele dacice??? CUM ANUME FACI ATRIBUIREA ETNICA??? NU erai tu avocatul precautiunii in atribuirea etnica? As vrea sa vad niste surse pentru afirmatia asta.

Quote

Singi- poate arata pe celti. Argumentul meu era impotriva aceluiasi mod de gandire pe care il arati si acum: cand e voba de atribuit toponime, antroponime si localitati, culturi arheologice celtilor esti foarte lejer in abordare, dar cand vine vorba de daci arati o precautie iesita din comun (ca sa folosesc un eufemism)... Singi- poate arata atat pe daci cat si pe celti... Nu mai intru in discutie...
Problema nu este de a accepta celtii sau iranicii in cadrul demografic al Daciei, ci de a pune totul in context si de a avea o apreciere ponderata.
Cel putin regatul lui Decebal a fost o putere exclusiv dacica in sec. 1-2 (doar un exemplu).

 berserkr, on Feb 20 2009, 09:00, said:

No, bine, acum explică-mi anarhia gramaticală mai mare acolo decât în alte zone, separat de problema școlarizării, care probabil o mascheză, explică-mi și reprimarea identitară, mai mare acolo decât în alte zone. Am voie să le leg de identificarea teritorială („noi suntem d'aci”)? De ce istorici originari de acolo, foarte serioși și demni altfel, au oroare față de „migraționim” (adică nu față de curentul vechi, ci față de o viziune mai largă asupra formării etnice). Nicolae Stoicescu și Stelian Brezeanu sunt printre ultimii autori care s-au dovedit obsedați de demonstrarea continuității daco-romane.

domnule infinity, sincer n-am inteles nimic din ceea ce mi-ati cerut sa fac? daca se poate mai explicit, rugati-ma si o sa va ajut cu placere cu alte traduceri

"Anarhia" despre care vorbesti este data de selectie. Cum ai decis ca OTV este un bun selector de esantion reprezentativ (pentru cine?) ai rezultatele corespunzatoare. Am cunoscut la tara aici oameni speciali, cel putin la fel de speciali ca aia pe care-i admiri. In rest, chiar daca ai dreptate - ca istoricii din Muntenia sunt mai "dacisti" decat restul, lucru nedemonstrat - este poate explicabil: in alte zone fie sunt mai putin cunoscute rezultatele arheologiei de aici, fie se omit cu buna stiinta. Vad ca si pe acest topic unele surse sunt considerate perfect credibile in timp ce altele nu (chiar fiind de aceeasi importanta si beneficiind de-o autoritate echivalenta). Intr-o discutie in care fiecare vrea sa-l torpileze pe celalalt si niciunul nu-si doreste sa afle mai mult, e explicabil. Daca asta se vrea...

 marcuzzzo, on Feb 20 2009, 13:20, said:

Ma refer la a incerca d-voastra sa vedeti daca va suna familiar in italiana cum am schimbat eu textul.

As vrea sa imi spune-ti daca aveti sinonime cu forma apropiata de cele "inovate" de mine in text.

De exemplu daca aveti in Italiana: Vijelie/ Vertigo/ Vartej, cat si "a TUNA/ tunet" !


stejar - quercia
stejar - quercia
stejar - di quercia
stejar - quercia

http://dictionar.us/roman-italian/

Edited by Infinitty, 20 February 2009 - 16:21.

 Morosanul, on Feb 19 2009, 21:07, said:

Înțeleg foarte bine motivele care au stat la baza prezentării românilor ca urmași ai imperiului roman. Originea latină și prestigiul conferit de ea în timpurile trecute a fost un factor care a contribuit la menținerea conștiinței de neam a românilor, în condițiile în care ei locuiau în trei state diferite. Însă acum la aproape 100 de ani de la unirea românilor, chiar nu mai are o așa de mare importanță. A continua cu punerea accentului pe originea latină și nu pe devenirea (evoluția) poporului român apare ca o dovadă de imaturitate psihologică. A prezenta în continuare România ca pe "urmașa Imperiului Roman" nu este ceva foarte potrivit pentru o țară care a ajuns la o vîrstă la care trebuie să-și definească și să-și afirme o identitate proprie.

Legat de numele de familie de origine slavă, normal că nu se poate realiza pe baza lor o estimare precisă a ponderii populației române cu rădăcini slave, din cauză că populația s-a tot amestecat de o mie de ani încoace, în așa fel încît nu se mai știe care-i dac, care-i roman și care-i slav. Toți sînt români, indiferent cît de trac, latin sau slav le pare numele de familie. Dar faptul că numele slave sînt prezente în număr mare, alături de cuvintele din vocabular, de numele de locuri (orașe, sate) sau de forme de relief ori de cursuri de apă, arată că influența slavă a fost puternică și extinsă pe tot teritoriul, ceea ce nu s-ar fi putut realiza fără o populație importantă numeric de această origine, care să se fi lăsat ulterior asimilată de poporul autohton.


Tot C.C. Giurescu spunea:
===============================
În Dacia, slavii s-au așezat în număr mare și în toate părțile ei, nu numai în unele regiuni, cum s-a crezut multă vreme. Ne-o spune cercetarea obiectivă a izvoarelor istorice, dar mai ales ne-o spune toponimia țărilor noastre. [...] Cercetînd harta, în special harta topografică, găsim pînă în văile cele mai ascunse și pînă pe vîrfurile cele mai înalte urmele așezării slavilor, ale conlocuirii lor cu populația daco-romană.
................................
În ce privește cursurile de apă, în oricare parte a teritoriului românesc vom cerceta, apar astfel de denumiri slave. caracteristic e faptul că ele se întrețes cu denumirile românești. Cu alte cuvinte nu există într-un loc numai denumiri slave și în altul numai românești, ci ele se amestecă în chipul cel mai strîns. După un afluent cu nume românesc, apare unul cu nume slav, apoi iar unul românesc și așa mai departe. [...] Același lucru în ce privește înălțimile dealurile și munții. Chiar numele generic de deal, ca și acela de podgorie, de care e strîns legat, au origine slavă. Munții sînt presărați cu numiri slave pînă pe vîrfurile cele mai înalte. [...] Dacă trecem acum la așezările omenești vom constata aceeași situație. Multe din satele noastre, de asemenea unele din tîrguri și orașe, - care la originea au fost în marea majoritate a cazurilor, tot sate, - poartă nume slave. Însuși cuvîntul tîrg este slav.
.............................
Cum se explică aceste numeroase și vechi numiri topice slave de pe întreaga suprafață a pămîntului românesc ? Satisfăcător, numai într-un singur fel: prin populația slavă care a locuit timp îndelungat acest pămînt alături de daco-romani și care a imprimat caracterul ei toponimiei.
Așa se explică și partea foarte largă pe care o au numele slave de persoană în onomastica românească. Dan, Radu, Vlad, Stan, Vîlcu, Voicu, apoi Dragomir, Tihomir (tatăl lui Basarab Întemeietorul!), Vladislav, Miroslav, Stanislav, Dragoslav, etc. sînt nume purtate la început de năvălitorii slavi, apoi de strămoșii noștri. Dar să cercetăm mai departe urmele pe care le-a lăsat această numeroasă populație slavă în ființa poporului român. Sub raportul limbii, am citat mai sus afirmația unuia din cei mai competenți specialiști că influența slavilor e superioară influenței pe care au exercitat-o neamurile germanice asupra limbii galo-romanilor sau italienilor.
.................................
Rezumînd cele de mai sus, constatăm că moștenirea pe care o avem de la slavi este foarte însemnată. În toponimie ea se întîlnește pretutindeni, pe întreaga față a pămîntului românesc; în limbă ea înseamnă două cincimi din vocabular, ceea ce arată nu un simplu împrumut de cuvinte, ci amestecul intim al limbii daco-romanilor cu aceea a slavilor, fapt dovedit și prin formarea de cuvinte noi, cu rădăcină latină și sufix slav.

C.C. Giurescu - Istoria Românilor - pag. 205, 207, 212 (editura All 2007)
=======================================

Este foarte interesant și paragraful în care C.C: Giurescu arată participarea slavilor la protejarea teritoriului românesc în fața unor popoare migratoare ce intenționau să-l jefuiască.

====================================
Cînd solii avarilor vin să le ceară supunerea, căpeteniile slavilor dau acest răspuns caracteristic: "Care dintre popoarele pe care le încălzesc razele soarelui este în stare să supună puterea noastră? Sîntem obișnuiți ca noi să domnim peste alții și nu alții peste noi!" . Cu acest prilej aflăm că țara slavilor, adică tocmai ținuturile noastre, era foarte bogată, plină de pradă din provinciile romane, deoarece nu fusese niciodată jefuită de popoarele străine. Ceea ce înseamnă că acestea nu putuseră jefui, din cauza forței de care dispuneau slavii.

C.C. Giurescu - Istoria Românilor - pag. 213 (editura All 2007)
================================

Și în fine, că tot se discuta aici despre locul în care s-a desfășurat procesul de formare a poporului român, în stînga sau în dreapta Dunării. C.C. Giurescu susține că slavii au contribuit la procesul de etnogeneză a românilor și prin aducerea de populație romanizată din sudul (dreapta) Dunării, crescînd astfel numărul acestui tip de populație în nordul (stînga) Dunării, lucru care în final a avut importanța lui în procesul de definitivare a creării poporului român.

===============================
Procesul de asimilare a slavilor nu s-a făcut repede: el a durat secole întregi.[...] Cum s-a petrecut acest uriaș proces de asimilare ? Grație căror virtuți am putut înghiți elementul slav? Nu avem informații asupra proporției numerice ce a existat între cele două pături de populație în momentul așezării slavilor în Dacia. Se pare că aceștia din urmă au fost numeroși; așa ne spun unele izvoare istorice contemporane; așa rezultă din studiul toponimiei și al cuvintelor intrate în limba noastră. Mai numeroși au fost însă daco-romanii. Numărul lor a sporit și prin numeroșii robi pe care-i aduceau slavii din năvălirile lor în ținuturile, pe atunci încă pline de populație romanică, ale Peninsulei Balcanice.

C.C. Giurescu - Istoria Românilor - pag. 217, 218 (editura All 2007)
===============================

Toate argumentele de mai sus îndreptățesc includerea slavilor între strămoșii importanți ai românilor, alături de daci și romani. Și de altfel în afară de admiterea adevărului istoric care este de netăgăduit, mai este și un motiv practic pentru care românilor nu ar trebui să le fie rușine să se recomande ca fiind de origine daco-romano-slavă. Este oare vreun dezavantaj ca românii să admită că se înrudesc nu numai cu popoarele latine, ci și cu cele slave ? Din contră, acest lucru ar pune România într-o poziție privilegiată din punct de vedere geopolitic, fiind singurul popor care ar putea să se recomande ca o punte între latini și slavi.

Edited by crisdiac, 20 February 2009 - 16:53.