Coasa clasica

Coasa clasica-Totul despre...lucrul manual

Toata lumea stie cu ce se maninca coasa clasica,traditionala,manuala dar cel putin in cautarile mele nu am gasit nimic despre ea,mai putin zeci de clipe straine pe youtube,dar in romaneste NIMIC.Desi experienta mea in coasa clasica este aproape zero (la 38 de ani am cosit anul acesta de 2 ori in viata,o data iarba de fan,si dupa,otava),am decis sa fac acest mic tutorial,care ,sper va fi corectat si completat de cei cu mai multa experienta in domeniu.
Coasa clasica se compune din 2 parti:
-coada numita si toporishca,toporishce (voi folosi uneori scriere mirc pentru fonetica din zona mea)
-coasa,partea metalica,activa, aia care nu iarta daca te impotrivesti.

Cum ne alegem toporisca

Exista mai multe tipuri de toporisti http://www.google.ro...mp;ved=0CF0QsAQ .Ea trebuie sa fie dreapta,fara noduri,crapaturi,USOARA,iar manerul acela din mijloc sa fie bine prins,sa nu joace in gaura;daca ,totusi,se misca,se bate pana intra de tot,se ia 1 cui mai lung decit grosimea toporistii,se unge cu vazelina (ca sa intre usor si sa nu se crape coada),sebate complet;capatul se indoaie cu ajutorul unei surbelnite subtiri si a ciocanului a.i. virful sa fie indreptat catre coada si se bate in lemn.
In zona Clujului exista si potivirea cozii dupa utilizator, a.i.daca manerul de mijloc este la nivelul curelei (unde se agata teaca cutei,la burta sau la spate) capatul toporistii sa fie la nivelul fruntii,maxim cu o palma mai sus.
Coada se da cu smirgel daca prezinta neregularitati mici si ne "sparge" palma sau cu ciob de sticla(pe post de rindea sau rashpila-pila de lemn) daca este mai neregulata.OBLIGATORIU se va da cu smirgel pe miner si pe capatul de sus al toporistii,pentru finete.

Cum sa alegem coasa

Ea este (sau ar trebui sa fie ) din otel calit,de mai multe lungimi,in functie de inaltime si experienta utilizatorului;pentru copii sau adulti-cosasi de week-end recomand coasa de 70cm,altii au mai lunga,dar au si productivitate cu ea.
Se merge fain-frumos la magazin si se opreste la standul de coase de unde se iau la nimereala 5-10 coase (sau toate daca is putine);se tine de partea de sus unde este tija de fier cu o mica umflatura(cui),parte care se numeste si masea si se loveste usor cu virful coasei de podea(beton,etc) pentru a produce un sunet.
Acel sunet trebuie sa sune cit mai ascutit,cristalin si prelung;asa suna o coasa de calitate.Daca suna a oala sparta sau ca o galeata nu e buna.Daca suna fain,se pune deoparte si se ia urmatoarea si se loveste de podea.Asa se sorteaza cele bune de table.Dup a care se compara cele bune intre ele fiecare cu fiecare piana o aflam pe cea mai buna dintre ele cu care plecam acasa.

Pusul in coada

Avem toporisca faina,coasa buna ,acum tre sa le montam(intre timp cumparam,facem rost si de veriga;un inel care tine coada si coasa laolalta,avind intr-o parte si 2 gauri filetate pentru surub de 8,cu care stringem coasa de coada).Se ia coasa si se aseaza culcata pe beton,mozaic dusumea sau alt fel de podea dreapta,in pozitie de lucru,adica cu taisul CATRE utilizator.Omul in pozitie verticala (NU putin aplecat),apuca coada de coasa in pozitie de lucru(cu mina stinga (aproape) de capatul de sus al cozii si cu cea dreapta de manerul din mijloc) si se apropie de coasa cu FATA catre tais,punind pe sol capatul cozii LINGA tija coasei,acestea formind un unghi care se va insemna pe capatul toporistii cu un creion;ulterior,capatul cozii se va taia SUB ACEL UNGHI,in fel acesta se regleaza coasa (mai exact unghiul de taiere al coasei) dupa IMALTIMEA utilizatorului (lucru care OMIS de foarte multi cosasi).
Dupa taierea sub unghi al coadei,se pune tija coasei pe taietura a.i. capatul cozii sa fie la capatul tijei de unde incepe ingustarea si/sau rasucirea lamei si se insemneaza locul unde cuiul tijei atinge coada.Se scobeste cu dalta ingusta sau rotunda,cutitul sau surubelnita dreapta (dupa posibilitati) a.i.cuiul sa intre 3/4 in gaura (NU mai mult).Se trage veriga pe capat,se introduce tija coasei intre lemn si veriga (pe taietura,cuiul sa intre in scobitura),se loveste cu ciocanul in zona cuiului pana tija coasei culca perfect pe coada si se stringe din suruburi provizoriu sau se bate o tanta de lemn (ic de lemn) intre tija si veriga,dar sa nu de tot.

Reglarea coasei la "mica" sau la "mare"

Acest lucru ofera posibilitatea de a lucra relativ lejer,fara stres sau din greu,sau de a avea productivitate marita,adica cantitate mai mare de iarba taiata la o tragere de coasa,dar cu efort suplimentar.
Reglajul este simplu:se ridica coasa cu toporisca paralel cu solul,se pune pe umar a.i. manerul din mijloc sa fie DUPA CEAFA,se tine cu mana dreapta coada paralelea cu solul,coasa fiind si ea in celasi plan,adica si ea paralela cu solul si se intinde mana stinga,virfurile degetelor TREBUIE SA ATINGA VIRFUL ASCUTIT AL COASEI.In caz contrar,se modifica unghiul dintre coada si coasa (se inchide sau se deschide coasa ca brisca-briceagul) pna se ajunge la faza de mai sus.
Se bat definitiv icurile,atit cel care tine strins tija de coada cit si cel care se pune DUPA reglajul unghiului de brisca pentru a nu se modifica acesta si se string suruburile.
Acest lucru descris mai sus se numeste "la mic".Daca se vrea unghi mai mare,se mareste distanta dintre virfurile degetelor si virful ascutit la coasei,numindu-se "la mare".

"Baterea"coasei si "cutea"
Aceste lucruri sint de fapt ascutirea coasei,ascutirea taisului ei in vederea taierii ierbii aproape fara efort.Desi au aproape acelasi rol,sint de fapt 2 lucruri total diferite,de ele (mai ales de primul) depinzind efortul depus,productivitatea si,de ce nu,estetica a ce ramine dupa strins.
Baterea coasei este de fapt subtierea "gurii" coasei pe o portiune cam de 10mm adincime pe latimea coasei,ajungind ca lama de barbierit.De ce se bate si nu se da la polizor?Prin batere sa alungeste materialul,tine coasa mai mult,dupa unii are loc si ecruisarea (proces prin care se schimba forma moleculelor de Fe-C,adica de otel,suprafata respectiva ajungind sa aiba duritatea maxima permisa de procentul de carbon din material;cine nu intelege acest proces,sa citeasca un pic despre Studiul Materialelor,respctiv Diagrama Fier-carbon,materie obligatorie la scoala cu profil mecanic de acum 20 de ani )La Cluj cind se zice "du-te bate-ti coasa" sau "du-te da-i cute" inseamna sa dispari ca esti prost si du-te la baie si fa "una trista in batista"
De ce nu se ia cu polizorul?Prin polizare SE INDEPARTEAZA o portiune de surplus de material (la batere acel surplus se intinde,se subtiaza si devine lama de ras),coasa tine mai putin,prin incalzire din cauza frecarii(polizarii) exista riscul DECALIRII gurii coasei-taisul,partea activa,si in ultimul rind:de unde puii mei sa ia bunul in mijlocul cimpului polizor sau flex si curent sa ascuta coasa?
Pentru a bate coasa avem nevoie de coasa,ciocan mic,ileu,butuc si o conserva sau alt recipinet cu un pic de apa.Ileul(provenienta cuvintului este austro-habsburgica-dominatia Ardealului de catre Imperiul Habsburgic,limba folosita in Ardeal fiind maghiara,se scrie u"llo" cu diacrilice si inseamna mot-a-mot "ceva" de stat jos,in traducere libera ceva cu ce se sprijina de jos altceva) este e fapt o mica nicovala care se bate in butucul de lemn de forma conica in prealabil batut in pamint.Pozitia de batut coasa este prezentata aici [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/IBkvRi4PMTU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] .Batutul coasei consta de fapt in baterea marginii coasei pe o latime de 10mm de-alungul  gurii ei,invederea subtierii si alungirii materialului,ajungand in final ca o tabla lunga de 70cm cu tais de lama de barbierit,FOARTE TAIOASA SI PERICULOASA.
In pozitia semi culcat cu sprijin in cotul sting,se pune coada pe genuchiul drept,se tine cu mana stinga coasa pe ileu,respectiv margima coasei-gura sprijinita pe ileu si cu mana dreapta se aplica cu ciocanul lovituri usoare cu partea ingusta a lui (parta conica a ciocanului,cu toata buza si Nu cu coltul) pe marginea coasei.Se cunosc 2 tipuri de batere pe drept-adica virful ciocanului cade paralel cu lungul coasei pe marginea acesteia,in caz ca se loveste prea tare exista riscul ca marginea coasei sa crape,lucru care nu este de dorit si oblic,unde ciocanul cade sub un unghi de 45 grade fata de lugimea coasei.Loviturile se aplica CU TOATA SUPRAFATA BUZEI ciocanului si NU cu coltul lui.De obicei se "inmoaie" ciocanul in apa si se bate "pe ud".De ce?Pentru a nu se incalzi coasa si a se decali (zic taranii,dar practica spune ca trebe citeva sute de grade caldura pentru a se decali otelul) si pentru a nu aluneca ciocanul de pe coasa.La sfirsit,gura coasei tre sa fie ca o lama de barbierit pe toata lungimea ei (inclusiv la virf,lucru care se CAM omite);baterea coasei variaza intre un sfert si o jumatate de ora,in functie de "meserias" .

Dupa ce s-a terminat aceasta operatie,urmeaza cutea.Acest lucru inseamna a se ascuti cu gresia,cutea fiind de fapt o gresie de forma mai speciala,care se tine intr-un toc umplut pe jumate cu apa,care la rindul sau este agata la briu sau la spate.A da cute inseamna a ascuti ori de cite iri este nevoie acea "lama de barbierit" in vederea taierii ierbii cu cit mai putin efort.Cutea se da pa fata,adica sprijinind coada in fata,coasa la nivelul fetei tinuta cu mana stinga si mana dreapta se trage gresia-cutea imnuiata in apa alternativ cind pe o parte cind pe alta a taisului,dinspre coada catre varf.
Exista si varianta in care se trage cutea pe O PARTE de 10-20 de ori pe toata lungimea taisului,pe urma pe partea cealalta tot asa de 10-20 de ori. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/usb055-5ex0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
De ce cu apa?Nu alunca cutea pe gura si "trage" mai bine,adica se simte la mana ca are aderenta mai buna pe otel adica o ascute mai bine.Cutea se poate da si pe spate,adica sprijinind capatul coasei pe linga utilizator inspre spate,taisul lamei ajunge inspre fata,iar restul se procedeaza identic ca mai sus.
Si pentru cine nu stie exista si o a 3a pozitie [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/HlQsUGtDsZk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] coasa-lama in pozitie verticala sprijinita in virf.

Despre pozitie,tehnica intr-un numar viitor,eventual,daca nu apar completari si corecturi de ala alti useri mai experimentati.
Daca stiti mici trucuri sau alte sfaturi ajutatoare sinteti bine-veniti sa le impartasiti cu noi

Griji de voi si de picioarele voastre si coasa in roua,palinca la capat de rind si mandra-n deal!

Edited by alexbjorg, 03 September 2011 - 14:04.

Alt tip de ileu . Si inca unul .
Pagina oficiala

Edited by horia66, 03 September 2011 - 14:34.

Toporisca de fapt e toporîștea prin Ardeal.
O fi buna ideea cu batutul coasei daca nu e facuta
coasa pentru a fi ascutita cu polizorul așa cum erau cele
rusești de prin 1980.Alea daca le bati se crapă .
De aia erau și polizoarele alea de mînă rusești.

Grig

Super prezentarea, multumiri! Chiar aveam unele nelamuriri. De, ca oricare om care se apuca de treburi de-astea mai tarziu decat majoritatea. Dar ce parere aveti de dispozitivul asta? [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/fEqAmrc4H3k?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Daca nu ma-nsel vazusem intr-un pliant de la Slovakia Trend asa ceva si se chema "ciocan de ecruisare" La momentul respectiv nu mi-am dat seama cum se foloseste, dar acum ma gandesc sa-mi comand unul. Si sa-mi fac o banca asa ca cea din clip. Si tot acolo vazusem teaca din tabla si plastic pentru cute. Ma intrebam ca un nepriceput de ce mi-ar trebui teaca pentru asta, ce-n buzunar nu po'a sa stea? De unde draq sa fi stiut eu ca se lucreaza cu cutea uda?

 LOCOmotive, on 3rd September 2011, 17:51, said:

Ciocan din ala,respectiv ileu cu cele 2 tuburi de otel as vrea si eu dar nu ma pricep.Am inteles ca-s facute din ceva otel,deci nu merge sa ti le faca un strungar,iar capetele tuburilor,adica partea activa a lor sint,cumva,conice dar la unghiuri diferiten de aceea is 2.Cit despre teaca si cute uda  [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/usb055-5ex0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]  
Ma bucur ca am putut ajuta si explica anumite lucruri,cu toate ca is incepator si eu, sud-est_om stie
Oricum,mai caut informatii,mai intreb pe cei batrini si pe cei cu experienta,si sper ca la anu am sa fac un tutorial video cu explicatii si toate cele,caci vreau sa imi fac o coasa a mea personalizata.
Si vreau sa incerc si coasa austriaca,aia cu toporiste in forma de S cu manerele pe invers,sa vad care este diferenta pe pielea mea.Ca iarba de coasa,Doamne-s multam' ste destula  

Daca gasesc pliantul ala imi comand unul de curios, sa vedem ce si cum. Otelul garantat e bun, am mai multe unelte de la ei si niciuna nu m-a dezamagit. Conicae sunt garantat, altfel n-are cum sa faca muchia ascutita.

Ati uitat ca la batutul coasei cu entuziasm exagerat exista si riscul de a se sparge gura coasei si mici bucatele  a se infinge in piciorul amatorului.
Pe la mine o coasa batuta bine este atunci cand se intinde metalul la maxim din bataie si apare ca dintii sarpelui gura.
Nu se bate varful acolo unde incepe curbura in sus si nici  partea finala de langa tija de prindere ( aproximativ 0.5 - 1 cm ) pentru a nu slabii rezistenta coasei.

Domnule ,,alexbjorg" esti cel mai tare, se spune ca:,,teoria ca teoria, dar practica te omoara" dar ai reusit sa inversezi proverbul. Nu stiu daca ar fi avut cineva rabdarea sa detalieze procedurile la o indeletnicire care nici nu stiu daca se  fura sau se invata, pentru ca nimeni nu-ti  spune ce si cum, totul este sa privesti, sa inveti si sa intelegi fara sa-ti explice cineva. Cel putin asta este parerea mea care am invata sa cosesc urmarindu-i pe cosasii adevarati zic eu de acum 20-30 de ani.

Ala cu butucul tip scaunel ce rahat face cand are de cosit la cativa km de casa ?Il ia cu el?
Cel mai valabil e ilaul ala de traista.Ala a buniciilor nostrii.Un lemn in care este infipt ilaul.Il bagi in pamant si bati coasa unde ai tu chef.Si coasa se bate cu partea ascutita a ciocanului.Asa marunt ca macul.Asa se formeaza un tais ceva asemanator ca al secerii.Apoi ii tragi o cute si va taia ca briciul.Cred ca e cel mai sanatos.

 zippo68, on 4th September 2011, 18:23, said:

  yep,asa este,dar la cantitatea de mai sus de informatie pusa pe "hirtie" dintr-UN SINGUR foc mai scapi cite un detaliu,cum ii si aia cu batutul cu entuziasm exagerat de se crapa lama.
La ala cu scaunelul, nu are coasa la km, numai pe linga casa,si ii om de genul "cine mi-s io ca trag la coasa manuala,nu cu benzina,ca tat "desteptu' ")  ma gandesc,ca doara nu baga butucul in masina si mere la coasa
Batutul mai tre sa invat,ca aia nu am facut-o inca,dar cred ca tot cu ileul lui "bunu" am s-o fac,la noi pe piata altceva nu gasesti .De fapt nici macar ileu,numa pe piata de vechituri si acolo numai de ai noroc,ca si ala ii din otel de amu-s 3jde ani,otel nu fier mort .
Tare is curios de cositul cu coada curba  8283251.jpg   66.58K   207 downloads care se gaseste aici Austrian Metal Snaths
Am gasit asa ceva n De...an pe la 80 Ron,miine ma duc sa vad si eventual fac si o foto.

@vcristi Nu-s domn,numa orasan care vrea la tara .Multumesc pentru semnal pozitiv,sper ca topicul sa nu moara,numarul de vizitatori de pana acum a demonstrat ca totusi nu am scris degeaba  
Sarumana!

Edited by alexbjorg, 04 September 2011 - 17:58.

Daca "ala cu scaunelul" isi imprastie balegarul pe camp cu asta [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/yc7YPIBYnqs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] ma gandesc ca e suficient de "diliu" sa care si butucul ala in camp. Eu asa as face, sa fiu sigur ca fac treaba mai bine decat le iese altora.

 zippo68, on 4th September 2011, 18:23, said:

Esti sigur? Ia zi-mi, coasa aia care are taisul ca al secerii, nu ca asta [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/mozoAUe-9vA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Sincer, nu cred.. Si nici tu nu cred ca crezi.  

Unchi-meu, batea coasa pe carcasa unui obuz de artilerie infipt intr-un par ascutit,pe care il baga in pamant ,acolo la locul faptei.Cand am cumparat casa in care stau acum, am gasit unul asemanator,dar infipt intr-un spalier de vie,adica era static.Daca vreti ii fac o poza.La genul asta de munitie otelul trebuia sa fie foarte bun.
Personal,cosesc manual doar iarba pt. pasarile din ograda...cam un brat,restu' cu motoru'.
Cand am cosit prima data, ca inecatul, toata tarlaua cu buruieni (doar ce ma mutasem),am zis ca am nevoie de o revelatie  (de vreo 500de euro de la Dolmar)...si de muuulta odihna.Eram orasanul caruia i se umflasera muschii, in fata vecinilor...sa arat ce harnic sunt.Da' mi-a trecut repede.
Pe aici se obisnuieste sa se cultive ovaz in amestec cu mazare,pt. masa verde.Mazarea face carcei si se agata de ovaz si cand cosesti cu motocoasa,tragi ca tractorul ca sa culci brazda.Dar o brazda e inalta cat doua de lucerna si tot cat doua de grea.Trebuie s-o lasi cateva zile la uscat si s-o intorci de doua trei ori.

Bon!Alte faze din procesul MEU de invatare.Ieri citeam pe un site din Gemania (aveti link-ul mai sus pe undeva) cum si de ce se da cu cutea.La rindul meu,azi am intrebat mai multi colegi,lucru confirmat de 3 colegi din 6,adica nu se prea stie.Despre ce este vorba?
Cutea se da pentru a REFACE suprafata taietoare dupa cum a fost batuta cu ciocanul,mai exact acel tais ca de lama de barbierit.La primele 3-4 cute,se da mai finut mangaind coasa,pe urma din ce in ce mai tare apasind.Indiferent daca se da alternativ fata-spate sau 10 fata 10 spate,cutea de pe fata se da un pic mai tare ,ea este cea care de fapt ascute lama.In aceasta trecere de ascutire se produce o mica bavura,buza indoita inspre spate datorata unghiului sub care se trage cutea pe fata coasei.
Miscarea din spate,contra este mai putin tare,pactic numai se atinge panza,din dorinta de a indrepta acea bavura (de a se aduce in continuarea suprafetei coasei) sau de a se indeparta.Aceste miscari se fac Intotdeauna cu cutea UDA,odata pentru ca se indeparteaza materialul din porii gresiei si in al doilea rind pentru a imbunatati semnificativ caltatea suprafetei prin aderenta sporita.Cine nu stie poate sa incerce cum fuge gresia pe uscat si pe urma pe umde pe lama de coasa.
Multi nu stiu cum si de ce se fac lucrurile de mai sus,sustinind ca si ascutirea si debavurarea,adica cutea pe fata si cea de pe dos le fac cu aceeasi "forta",netinind seama ca ,coasa este batuta NUMAI pe o parte,deci ascutisul este pe o singura parte.
A doua faza pe care vreau sa o comentati este urmatoarea;povestind cu un coleg care mergea mai anii trecuti (inainte de a se angaja la noi la firma) la coasa cu saptaminile pe bani,mi-a povestit o faza caruia din lipsa de timp nu i-am aflat urmarea numai in parte.
La un moment dat situatia facu ,ca el si tatal sau sa coseasca in vecinatatea unor mocani (exprimarea lui,fara aluzie).Aia dadeau bine-mersi la coasa,ei se chinuiau cu coasa chiar batuta fiind.Din vorba in vorba,unul dintre mocani le lua coasele din miini,si fara o vorba le duse la lucrurile lor,de unde scoase (vorba lui colegu') un ileu enorm ca si lungime.Il batu in pamint,puse una dintre coase cu coada pe pamint,coasa cu fat pe ileu si o batu pe dos,adica pe spate.Repeta operaita si cu cealalta coasa,dadu el,mocanu,prima cute la ambele si le dadu inapoi.
Colegul povestea ca parca nu mai era coasa lui,asa usor mergea prin iarba,parca zbura (cuvintele lui).Urmarea a fost ca tatal sau dadu comanda pentru un ileu asemanator.
Intrebare:ce stiti despre batutul coasei PE DOS sau pe spate?
Am intrebat pe mai multi,unii nu auzisera de asa ceva,altii numai din auzite si cum ca se scoate coasa din toporisca si asa se bate pe dos,un altul mi-a spus ca a incercat o coasa batuta dos si cica tine mai bine in gura,se coseste mai usor,se ascute mult mai bine dar se ascute greu si risti sa te tai cu ea in timp ce ii dai cute (ca ascutisul ii pe invers fata de normal,adica curbura taisului).
Deci astea ar fi lucrurile pe care as dori a le dezbatem putin,in speta cei care STIU,dar pareri astept practic de la oricine,care are cit de cit habar.
La batutul pe dos,as avea o teorie cum ca de ce tine mai bine si mai mut taisul:fiind batuta "pe dos",in urma frecarii cu iarba si/sau solul,apare asa-zisul fenomen de auto-ascutire,adica partea batuta,prin miscarea coasei in procesul de taiere,prin frecare se "ascute singura",ca si cum iarba si/sau solul ar fi ca si o cute.(si,pe undeva aceasta logica are un sambure de adevar).La coasa batuta normal,pe fata,adica suprafata batuta este deasupra,acelasi proces de frecare duce la pierderea prenmatura a taisului(momentan am un lapsus si nu stiu cum sa ma exprim altfel)
Acelasi efect de auto-ascutire il gasim la sapa celor care ascut la polizor sapa pe dos,sau pe spate:cind da cu sapa,in acelasi timp a trage catre el pe o portiune de citiva cm,in acest proces are loc o mica frcare pe partea polizata sau batuta,lucru face ca sapa sa se auto-ascuta (impropriu spus,dar asat este terminologia consacrata),fapt pe care il poate adeveri oricine stie si face acest lucru,adica bate/ascute sapa pe dos (fata fiind suprafata care "se uita" la utilizator,oglinda).
Astept corecturi,adaugiri,pro si contra,orice din ce putem invata cu toti (inclusiv cei care sustin sus si tare ca ei STIU,fara aluzii,nume sau altceva).
Multumesc!

Edited by alexbjorg, 05 September 2011 - 19:40.

Eu am auzit o singura data despre asa ceva, o baba printr-un sat cand luase niste baieti sa ii coseasca curtea, era iarba uscata si le iesisera ochii de cat dadeau fara spor.
Nu am vazut la nimeni, o fi intrand la categoria mituri? Ca daca este pe bune din vorba in vorba s-ar fi raspandit si ar fi facut toata lumea ca nimanui nu ii place sa se obosesca in plus.
Daca face cineva sa puna o poza cu o coasa batuta pe dos.

Edited by IdI1, 05 September 2011 - 21:06.

Autoascutirea e un mit (asa cred eu).Maica-mea isi cumparase cutite de-alea de pe la reclamele tv.,unde ziceau ca se autoascut.Dar n-au specificat ca nu singure   Despre frezele motosapatoarelor Ruris la fel se spunea.Cata vreme "ii dai in gura" e cam imposibil.
Mai se spunea despre sabiile samurailor si explicatia era urmatoarea: fiind facute din mai multe straturi cu densitati diferite,in momentul folosirii straturile superioare, mai putin dense fiind, se tocesc inaintea celor interioare,pastrind astfel taisul.Totusi nu-i asa,una din invataturile acestora fiind chiar ascutirea sabiei cu orice piatra gasita (teoretic).

Idi aia nu ii batut pe dos ci cand a batut coasa ia intors gura apai iti rogi moarte nu ii batut pe dos ii intoarsa gura cine o batuto nu o stiut cum se face si care o pus mana pe coasa aia so rupt in figuri.

 Ion_Bumbu, on 3rd September 2011, 14:30, said:

Prin batere (intindere)cu ciocanul reteaua cristalina din metal se alungeste formand lamele acestea find mult mai rezistente
decat reteaua globulara ,taiusul rezistand mai mult ,pe cand cu polizorul metalul este doar indepartat.Si coasa nu se crapa daca este batuta cu rabdare si uniform .

 sudest_om, on 6th September 2011, 07:17, said:

Te rog sa i-mi scuzi interventia dar straturile mai putin dense se afla la interior oferind flexibilitate iar straturile superioare sunt cele dense oferind rigiditatea necesara pentru a strapunge diferite obiecte .Iar ascutirea acestor sabii este o arta straveche transmisa din generatie in generatie ,o "sesiune" de ascutit necesitand o succesiune de pietre abrazive cu granulatii diferite.

 asulintunecat, on 9th November 2011, 22:37, said:

Otelul ala se poate "sparge", depinde intr-adevar de cum e batuta insa depinde foarte mult si de otel... un otel mai moale sau bine temperat e mai elastic si crapa mai greu, un otel mai dur e mai casant. Treaba asta cu sunetul pe care il produce otelul din care e facuta lama e cu dus si intors...fierul mort nu e preferabil, evident, insa nici otelul prea "iute" nu e bun tocmai din acest motiv, se bate greu si se crapa...
Oricum in principiu ideea e ca forjarea la rece trebuie facuta cu grija, cat mai uniform, cu lovituri dese si forta moderata. Oricum in structura cristalina a otelului apar tensiuni cand se lamineaza la rece si daca nu e batuta bine initial, riscul sa apara fisuri la repetarea procesului creste.

Cat despre katana, nu e vorba de niciun strat cu densitati diferite...nu prea are treaba "densitatea"...
In primul rand katanele se ascut, ca orice obiect taietor... Ascutirea e un proces extrem de complex si laborios, nu e deloc o treaba pe care o paote face "oricine", dimpotriva, in japonia sunt caste intregi care doar asta fac, ascut...chair in procesul de productie sunt implicati mai multi mesteri, unii din ei care dau forma lamei si taisului, altii doar ascut, adica finiseaza taisul...
Chestia cu straturile nu prea are mare legatura cu rezistenta taisului, doar partial...Laminarea si impaturirea se fac pentru a omogeniza otelul, sabiile astea se fac din otel produs "artizanal", in care distributia carbonului este foarte eterogena, dezordonata...tot intinzand si impachetand  materialul ,practic ei omogenizeaza otelul, distribuind carbonul in structura materialului aproape perfect...
"straturile" astea nu sunt mai dense sau mai putin dense, tocmai asta e ideea, sunt toate la fel...Va referiti probabil la faptul ca aceste sabii sunt facute din 2 tipuri de metal... Otelul asta laminat foarte bine, care e foarte omogen si curatat de impuritati prin forjare,  si un alt otel, mai sarac in carbon, mai "moale" adica, otel care e practic imbracat in cel dur...
Astfel, otelul dur, "pur", omogen dpdv al structurii, e la exterior, datorita lui sabia are calitatile care tin de capacitatea de a taia...In interior se afla otelul moale, care si datorita continutului mai mic de carbon dar si metodei prin care lama in intregime este calita,  adica selectiv, foarte dur la tais si mediu pe coama, toate astea dau elasticitatea generala a lamei si rezistenta ei la rupere...e practic ca o foaie de arc, rezistenta, imbracata intr-un invelis foarte dur, care se paote ascuti extrem de bine, al carui tais tine extrem de bine, fiind un otel carbon simplu "superior" ...

Nici vorba de autoascutire deci, taisul ala e atat de bun datorita otelului si ascutirii dusa la nivel de arta, si e atat de rezistent tot datorita otelului dar si geometriei taisului, un tais convex care in sine, comparat cu alte tipouri de tais este mai rezistent, "ajuta" otelul ...


ALtfel, genul asta de combinatie a mai multe oteluri pt a obtine o lama cu anumite calitati, in principiu elastica si rezistenta dar si cu un tais fin si rezistent  se face si invers decat la katane...
La katana otelul dur imbraca miezul elastic, mai moale... dar sabia e ascutita convex si are anumite intrebuintari... nu se ascute toata ziua buna ziua precum un cutit utilitar...
tot japonezii, la cutite, fac si invers, imbraca un otel dur, cu un continut mare de carbon, in otel mai slab dar elastic, rezistent... La ascutire, practic este expus stratul de mijloc, foarte dur, care e ideal pentru a fi tais, in vreme ce camasa din partea superioara a lamei ii confera acesteia rezistenta la solicitari mecanice (indoire, torsiune, lovituri, etc)
La fel sunt si cutitele traditionale nordice, suedeze spre exemplu, o foaie de otel intre 2 foi de "fier mort"...de fapt un otel slab...