remember banda est , band 1

Romania ...
65.96 ROU Gheorgheni-Susen RR 2 CULTURAL
65.96 ROU Zalau - Mezes RR 3 TINERET
66.05 ROU Vaslui Vas RR 3 TINERET
66.17 ROU Piatra Neamt RR 3 TINERET
66.2 ROU Valcea RTV Valcea 2 Horezu
66.35 ROU Brasov - Predeal Radio Star
66.36 ROU Barlad RR 2 CULTURAL
66.44 ROU Sibiu/Paltinis RR 2 CULTURAL
66.56 ROU Baia Mare/Mogosa RR 2 CULTURAL
66.92 ROU Bucuresti-Baneasa RR 2 CULTURAL
66.92 ROU Calarasi Baneasa RR 2 Cultural
67.01 ROU Comanesti RR 2 CULTURAL
67.01 ROU Sibiu PRO FM
67.01 ROU Sibiu RTS Sibiu
67.25 ROU Rimnicu Vilcea-Cozia RR 3 TINERET
67.34 ROU Varatec RR 3 TINERET
67.43 ROU Bucuresti Radio Europa Nova
67.67 ROU Zalau - Mezes RR 2 CULTURAL
67.67 ROU Brasov Radio T (Tampa)
67.7 ROU Tulcea RR 3 TINERET
67.73 ROU Vaslui Radio Unison
67.79 ROU Constanta RR 2 CULTURAL
67.8 ROU Buzau Radio Buzau
67.85 ROU Sibiu Radio Cinemar
67.88 ROU Focsani/Magura RR 3 TINERET
68 ROU Baile Herculane RR 3 TINERET
68.12 ROU Baia Mare/Mogosa RR 3 TINERET
68.36 ROU Cluj Napoca/Feleacu RR 2 CULTURAL
68.44 ROU Resita-Semeniuc RR 2 CULTURAL
68.6 ROU Gheorgheni-Suseni RR 3 TINERET
68.7 ROU Cluj Napoca Radio Sonic
68.7 ROU Bucuresti Fun Radio
68.72 ROU Tulcea-Topolog RR 2 CULTURAL
68.87 ROU Comanesti RR 3 TINERET
68.96 ROU Constanta Radio Doina FM
69.11 ROU Varatec RR 2 CULTURAL
69.35 ROU Sibiu/Paltinis RR 3 TINERET
69.65 ROU Vacareni RR 2 CULTURAL
69.65 ROU Deva Radio Cristina
69.68 ROU Drobeta Turnu RR 2 CULTURAL
69.74 ROU Bistrita-Heniu RR 3 TINERET
69.86 ROU Oradea RR 3 TINERET
69.92 ROU Iasi-Pietraria RR 2 CULTURAL
69.95 ROU Galati/Vacareni RR 2 CULTURAL
70.01 ROU Constanta RR 3 TINERET
70.04 ROU Novaci - Cerbu RR 2 CULTURAL
70.1 ROU Brasov Info Pro
70.22 ROU Focsani/Magura RR 2 CULTURAL
70.61 ROU Suceava/Mihoveni RR 3 TINERET
70.64 ROU Deva/Magura Boiu RR 2 CULTURAL
70.76 ROU Galati/Vacareni RR 3 TINERET
70.85 ROU Campulung Moldoven. RR 2 CULTURAL
71 ROU Oradea RR 2 CULTURAL
71.06 ROU Piatra Neamt RR 2 CULTURAL
71.06 ROU Petrosani/Parang RR 2 CULTURAL
71.12 ROU Calarasi Baneasa RR 3 Tineret
71.12 ROU Baneasa RR 3 TINERET
71.3 ROU Sinaia Bucegi RR 3 TINERET
71.3 ROU Ploiesti Sinaia RR 3 TINERET
71.42 ROU Botosani-Saveni RR 3 TINERET
71.72 ROU Timi-oara/Urseni Tim RR 2 CULTURAL
71.9 ROU Novaci-Cerbu RR 3 TINERET
71.96 ROU Tulcea-Topolog RR 3 TINERET
72.2 ROU Campulung Moldov. RR 3 TINERET
72.2 ROU Deva/Magura Boiu RR 3 TINERET
72.32 ROU Barlad RR 3 TINERET
72.36 ROU Resita-Semeniuc RR 3 TINERET
72.44 ROU Bistrita-Heniu RR 2 CULTURAL
72.56 ROU Arad-Siria RR 2 CULTURAL
72.68 ROU Rimnicu Vilcea-Cozia RR 2 CULTURAL
72.71 ROU Drobeta Turnu RR 3 TINERET
72.8 ROU Petrosani/Parang Hun RR 3 TINERET
72.92 ROU Sinaia Bucegi RR 2 CULTURAL
72.92 ROU Bucuresti RR 2 CULTURAL
72.92 ROU Ploiesti Sinaia RR 2 CULTURAL
72.98 ROU Suceava/Mihoveni RR 2 CULTURAL
72.98 ROU Bihor-Curcubata RR 3 TINERET

Bulgaria
65.84 BUL Kardzhali-Stramni BNR 2 CHRISTO BOTEV
65.84 BUL Dobrich BNR 2 CHRISTO BOTEV
66.5 BUL Sofia
66.8 BUL Burgas-Slancev
66.98 BUL K BNR 2 CHRISTO BOTEV
67.1 BUL Belogradchik-Karneva
67.76 BUL Kjustendil-Viden BNR REG BLAGOEVGRAD
68.09 BUL Varna-Frangata BNR 2 CHRISTO BOTEV
69.26 BUL Sofia BNR Parlament- Kanal
69.32 BUL Russe-Levent BNR 2 CHRISTO BOTEV
69.41 BUL Varna-Fran BNR REG VARNA
69.8 BUL Shumen-Venez BNR 3 REG. Turkish
71 BUL Shumen-Venez BNR 2 CHRISTO BOTEV
71.24 BUL Sliven BNR 1 HORIZONT
71.24 BUL Dobrich BNR 1 HORIZONT
71.36 BUL Goze Delcev-Orelek BNR 2 CHRISTO BOTEV
72.8 BUL Sliven Bur BNR 2 CHRISTO BOTEV
72.92 BUL Goze Delcev-Orelek BNR REG BLAGOEVGRAD

Completari:
Romania:
67.79 RADIO STAR B Bacau
68.36 RADIO TINERET Focsani
69.41 RADIO DEEA Onesti
70.46 RADIO TERRA Piatra Neamt
70.76 RADIO VOX T Iasi
71.00 RADIO BISTRITA
71.42 RADIO VOX T Bacau
72.08 ROMANIA MUZICAL Bucuresti
72.44 NORD-EST Iasi
72.62 NORD-EST Roman
72.92 EUROPA NOVA Iasi

Edited by chatnoir401, 07 May 2011 - 18:42.

De ce nu mai emit pe benzile astea?

banda de radioamatori sus pe 70mhz

Neica, lipsesc o groaza de posturi + greseli. Ce imi mai amintesc:
67.8 Bucuresti FUN Radio
68.24 Bucuresti RR3 TINERET
68.7 Bucuresti RADIO TINERAMA
69.8 Bucuresti UNIPLUS Radio
70.4 Bucuresti ANTENA BUCURESTIULUI
72.08 Bucuresti RR2 CULTURAL
72.92 Sinaia Bucegi RR 2 CULTURAL

Vedeti ca zilnic se aud cu secundele Rusii in banda est! Ochii pe banda 1 ca s-au deschis deschiderile F2 si in curand cele F1. Cu acestea inchidem era ANALOAGA.

Edited by Papliceanu, 22 October 2011 - 21:55.

Mai era și "Radio Romantic" București pe 72,68 M.Hz. Era ultimul post de radio privat din București care mai emitea și în bandă est. Îl mai ascultam la Capri. Tot în București se prindea în bandă est (F.M. O.I.R.T.) și programul 2 al televiziunii române (TV.R. 2) pe 65,75 M.Hz.
Vreau banda est înapoi

Edited by djl, 24 October 2011 - 00:40.

am o curiozitate. am o combina electronica de prin '80, piesa de 'patrimoniu' si are fm in banda est. ma intrebam daca se poate 'remodula'(parca asta era termenul) in banda vest. stiu ca din banda vest in est se poate, insa nu stiu invers daca e posibil.
multumesc pt raspuns.

Se poate. La aparatele cu semiconducatoare e mai ușor și de obicei merge făcută toată banda, la alea cu lămpi e mai greu și nu merge băgată toată banda

multumesc pentru raspuns. e cu semiconducatoare. mai trbuie sa-i repar si pick-up-ul si sa-i schimb intrarile si iesirile pentru aux ca sunt din alea vechi in 5 picioruse(model rusesc). sper sa gasesc in iasi un mester bun!

Edited by akexipopa, 12 February 2012 - 15:24.

Acei conectori cu 5 piciorușe nu sunt rusești, ci nemețești (germani) http://en.wikipedia....i/DIN_connector

djl, on 14th February 2012, 19:22, said:

imi cer scuze   ich liebe es

Cine poate să-mi spună în ce an au încetat emisia în banda est emițătoarele Radio România?

intreba specialistii

Beavix, on 8th April 2012, 16:13, said:

Pe litoral in 2004.

Edited by ionut99, 08 April 2012 - 18:31.

La fel si la Comanesti si-au incetat emisia in 2004.

Istoria ICRET, cea care nu o cunoaste mai nimeni, unii fiind mai naivi, spun ca nu a existat si nu a fost vreodata asa ceva in bucuresti.
Iata ca in 1967 se deschid portile ICRET bucuresti condusa de George Varga creeata la cererea lui Airinei Gheorghe deoarece improturile sistemelor de radio si tv rusesti sau austriece erau foarte scumpe, ia nastere Intreprinderea de Constructii si Reparatii de Echipamente pentru Telecomunicatii.
Scopul infiintarii acestei institutii a fost si va ramane producerea unor echipamente specifice telecomunicatiilor, in general de serie mica si complexitate ridicata, care nu se gaseau in fabricatia industriei romanesti si ar fi trebuit sa fie procurate din import. Prin asimilarea in fabricatie a acestora, s-au economisit cca. 100 milioane de dolari. ICRET si-a inceput activitatea cu fabricarea translatoarelor de televiziune-radio, modernizarea si diversificarea lor, pana la creearea de antene pentru puiblic si sisteme radiante. In total au fost produse si instalate peste 500 de translatoare radio si tv. S-au construit de asemenea, incepand cu anii 1970, toate sistemele radiante de emisie pentru radiodifuziune si televiziune si toata gama de antene de canal 2-12 pentru public. In domeniul radioreleelor, au fost fabricate zeci de linii pentru 24-60 de cai analogice si inchieind cu utima noutate prin creerea radioreleul de 120 de cai digitale in 2 GHz.
Cu alte cuvinte in toti anii de lucru pana la falimentarea sa in ani 94, a pus in vanzare peste 920 de componente diferite cu peste 17000 de repere sau subansambluri cu peste 14000 sortotipodimensiuni de materiale componente. Dupa cativa ani de existenta Institutul de Cercetare si Proiectare pentru Telecomunicatii colaboreaza cu acesta si se uneste rezultand cele 2 sectii mari ale acestei fabrici de pe bul orhideelor. Aceasta fabrica a fost condusa de mai multi ingineri ca Inginerul sef Andrei Chirica, constructorul sef inginer Dan Serbanescu, sefi de ateliere ca inginerii Radu Opari, Ilie Dutescu, Virgil Voicescu, Gheorge Stanescu, separat de cei peste 65 de tehnicieni sau antenisti. Aproape toti avand la angajare sub sau in jurul varstei de 30 de ani, cu un mare potential, din fericire exploatat cu folos. Intreprinderea aceasta a luat nastere in Staicovici in cladirea de sapte etaje in care a functionat ceva vreme pana la inceperea constructie a cesei poporului, dupa care a fost demolata si mutata la ohideelor ( langa basarab).
In iarna lui 85 mutarea sa facut in decurs de cca. trei luni la orhideelor. Asadar ia nasterele dupa cateva luni cele 2 sectii amenanjate in 3 cladiri ce a rezultat un mediu propice al creearii de echipamente de ultima ora in anii 70 si 80.

Legatura dintre ICRET si televizune?
Simplu in anii 70 cand a luat nastere canalul IV oirt, statie cumparata din franta marca csf, nu avea sistem radiant, asa ca domnul inginer Paul Bumbac cu echipa de ingineri proiecteaza sietemul si il monteaza si il regleaza sa debite aprox 9,8kw pe imagine (88,248mhz) si aprox 2.2Kw sunetul (91,747). Tot ce sa realizat de icret bucuresti era verificat oriunde se monta in tara sau in bucuresti de catre inginerii Virgil Ionescu, Mircea Baciu, Mircea Trestianu, Costica Popescu din cadrul directiei de radio si tv din bucuresti.
Antenele ICRET au fost intretinute si refacute pe tronsoanele principale Afumati – Istrita – Ianca - Topolog si Bucuresti – Costila – Harghita - Tg. Mures - Feleac si Bucuresti – Arionesti – Costila - Moraresti (Dealul Negru) - Cerbu
Statia din cluj dupa achiztionarea statiei frantuzesti si a montarii antenelor produse de catre ICRET a atins aprox 3,5kw cu aprox 0,7kw pe canal 11.
Statia de pe litoral a emis prima data de pe dealurile macinului cu aprox 7,5kw video cu aprox 1,8kw sunet pe canal 11. Din cauza bratelor dunarii si a marii, aparea foarte des in receptie fenomenul de fading rezultat din cauza atenuarii puternice a semnalului in conditii de umiditate, se porneste  in paranel Topologul pe partea opusa a dealurilor.

Edited by lancea-m, 11 March 2013 - 03:39.

Astazi o sa va povestesc o scurta istorioara a vremurilor mele de bastina si prima mea intalnirea cu televizorul si dipolul deschis de canal 2.
Undeva prin 1955 in luna iulie la ministerul energiei electrice a pornit o a doua expozitie de mare anvergura , la ea au aparut rusii si cehoslovacii cu lustrele si lampadarele clasice si surpriza, primele televizoare si dipoale. Lumea era uimita, ba chiar unii vroiau sa cumpere un televizor, altii un dipol, dar din pacate expozitia era fara vanzare, Unda produsa de emitator nu exista.
Dupa pornirea TVR in 1957 in spatele pietei Amzei in incinta ministereului energiei electrice a reparut expozitia,care a adus echipamentele principale, antenele, televizoarele radiourile noii generatii rusesti si cehoslovace, Langa ele erau lustrele atat cele canice cat si cele industriale si alte echipamente de iluminat. Din pacate si de drept asa am inteles in iulie 1957 ca acea expozitie era deschiza si cu vanzari pe partea radio si tv, doar daca ai recomandare de membru de sindicat. Nu era o problema, problema era alta, eu stateam in spate la Universitate si la casa in zona abatorului, si trebuiau 2 aparate ca nu puteam sa cumpar 1 si sa stau fara televizor. prin august m-am decis sa stau in universitate si cu asta basta. Am mers la ministerul energiei electrice cu banul pregatit, aprox 8200, ii tin minte si acum. Insa primul esecm-a iesit in cale, nu puteam sa il cumpar din o singura cauza, nu am urmat procedura de cumpare, cu depunerea cererii la minister impreuna cu scrisoarea recomandata de la sindicat ca sunt membru, la unul din reprezentantii acesteia.Da, am si asteptat aprox 10 zile dupa depunerea cererii, Era undeva dupa 14 august cand am fost chemat sa ridic televizorul. Ajuns acolo am ridicat televizorul rubin impreuna cu un cablu coaxial, tin minte ca ma intrebat cam cat imi trebuieste, eu am explict, de la etajul 4 pana sus pe bloc. Ei dispuneau de coaxial mult, si iti ofereau intre 10m minim si 35m maxim.Cand am platit ma costat 7752lei. Dupa anul 1967 inceteaza expozitia cu vanzari de radio si tv in incinta ministerului si apar televizoarele pe piaza la magazinele mari precum Victoria si Bucuresti. Dupa 1971 pretul televizoarelor sa dublat fata de anii 60 unele dintre ele erau o adevarata provara pentru majoritatea, pana sa introdus cumpararea in rate.

Edited by lancea-m, 12 March 2013 - 23:39.