Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit
 Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...
 Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid

Asus B550M - PC-ul nu porneste di...
 Tzanca Uraganu - Inconjurat de Fe...

explicatie montaj breadboard

3 Doors Down - Kryptonite

Semnalizati cand virati pe un dru...
 

Cresterea sangerului si a novacului

- - - - -
  • Please log in to reply
36 replies to this topic

#19
scrumbia

scrumbia

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 3
  • Înscris: 22.01.2013
salutare ,
oameni buni am nevoie de un sfat cat mai repede,de curand am cumparat un iaz de 100m/60m pe care vreau sa il decolmatez si sa il populez in prezent acesta este secat;pe langa acesta am si 4 bazine de 20m/8m/3,5mh  pe care de asemenea vreau sa le folosesc.Precizez ca apa nu este o problema  avand izvoare  foarte bune in apropiere.decei ce fel de peste sa aduc si in ce procente ?  eu ma gandisem la crap, fitofag,ten si caras.
Cu respect .

#20
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
Daca aveti sau vreti sa cumparati aeratoare electrice (nu ma refer la pompe de aer sau pompe submersibile), va propun:
Bazinul mare:
- 300 kg puiet crap de o vara, cu masa corporala intre 150 - 300 de grame. Daca nu gasiti asa de mare la o vara, merge si de doua veri, de cca 500 gr
- 100 kg cteno de 2 veri (de cca 1 kg)
- max 50 kg de fitofag de doua veri.
- cca 30 kg de caras din sursa sigura. Atentie la boli. Se poate inlocui cu orice albitura. El devine hrana rapitorului.
- cca 100 bucati stiuca sau somn sau salau, sau combinatii. Astia se fie mici, de anul acesta. Stiuca o veti gasi la cca 30 de grame prin Mai, Salaul la 10 gr prin Iunie iar somnul de 30 gr prin August-Septembrie.
In unul din bazinele mici veti face iernarea rapitorului plus cca 3 kg de albitura la fiecare kg de rapitor peste iarna
In celelalte 2 bazine mici, puteti sa puneti in fiecare 20 kg de crap de o vara, de orice marime. Aici, daca aveti apa destula si fundul e tare puteti pune sturioni.

Furajati strict cu furaje granulate. In toamna, veti obtine in bazinul mare cca 3 tone de crap de peste 2 kg, 1 tona de cteno de peste 3 kg, cca 300-500 kg fitofag si rapitor de o vara care il iernati.
Pe bazinele mici veti obtine crap de cca 1-1,5 kg pe care ori il iernati ori il vindeti.

Edited by sturio, 22 January 2013 - 19:11.


#21
LDanesti

LDanesti

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 50
  • Înscris: 21.01.2012
Sturio cat costa kg de furaj extrudat?Eu acum 5 ani am furajat asa crapul si dupa ce l am vandut am constatat ca am castigat experienta.

#22
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
Depinde.
Pt ciprinide, cu proteina bruta in jurul valorii de 30%, fara hemoglobina, nu ar trebui sa depaseasca 4 ron+TVA kilogramul.
Conversia la un furaj bun, pt crapul de o vara (de la 100 de grame la 2 kg) este in jur de 1,1-1,3 : 1. Da, nu am gresit ca am spus 0.1-2 kg, pt ca in a doua vara de crestere, crapul furajat cu granule bate 2 kg!!!
iar la cei de doua veri urca pina la maxim 1,5:1. Depinde unde incepeti cu 2 veri. Daca folositi pt crapi hraniti traditional de 2 veri, astia au intre 0.4-0.8 kg, si de aiici la 4 kg cat fac pe aceasta metoda de hranire, avem conversia de 1,5
Atentie, pe linga furaj, crapii de o vara mai consuma si plancton (chiar si fitoplancton), deci este extrem de avantajoasa hranirea la o conversie de 1.3. Chiar si la cei mari, 1,5 nu e mult pt ca se hranesc mai putin.

#23
tudor_mtp

tudor_mtp

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 70
  • Înscris: 03.05.2007
La fermele clasice cu suprafete mari la hranirea cu furaj extrudat se castiga doar experienta (profit 0)
Furajele extrudate preteaza doar la ferme compuse din bazine mici si cu debide mari de apa, unde se pot realiza productii de peste 6000 kg/ha...doar acolo sunt rentabile aceste furaje.
La fermele clasice mult mai profitabil este folosirea furajelor clasice (facute in reteta furajera pe categoria de varsta) + valorificarea productividatii naturale ale bazinului respectiv. Cei drept nu se pot realiza productii mai mari de 2000 - 3000 kg/ha.
Cu furajare clasice dupa reteta furajera (nu trantit in apa cereale dupa ureche) poti avea o conversie de 3 kg furaj pentru un kg peste iar ritmul de crestere este satisfacator de la 100 g la ~1500 kg.

#24
scrumbia

scrumbia

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 3
  • Înscris: 22.01.2013
Sturio iti multumesc pentru raspuns este multumitor insa ai o paranteza, de ce sa nu merg pe pompe de aer si sumersibile pentru mine ar fi mai usor asa?

#25
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007

View Posttudor_mtp, on 28 ianuarie 2013 - 11:40, said:

La fermele clasice cu suprafete mari la hranirea cu furaj extrudat se castiga doar experienta (profit 0)
Din cauza pierderilor uriase de furaje din aceste sisteme. Pierderi si datorate furturilor (peste si chiar furaje). Pe 100 de ha, daca crapul gaseste furajul extrudat il mananca si il valorifica foarte bine. Problema ca nu ajunge la el... Ajung alti pesti, pasari, etc

View Postscrumbia, on 28 ianuarie 2013 - 15:44, said:

Sturio iti multumesc pentru raspuns este multumitor insa ai o paranteza, de ce sa nu merg pe pompe de aer si sumersibile pentru mine ar fi mai usor asa?
Bulele de aer stau f. putin timp in apa. Daca nu sunt mici (sub 1 mm diametru) nu prea au efect. Pt a avea bule mici ai nevoie de: pompa de aer puternica, difuzoare speciale (ceramice, sticla pisata sau eventual desi nu le prefer cauciuc cu microperforatii). Si in plus, randamentul e mai mic. O pompa de aer serioasa are de la 1 KW in sus, aeraj pe care il obtii cu un aerator de 500-700 W.
Pompele submersibile creaza un jet de apa. Contactul apa-aer se face doar pe exteriorul jetului. Aveti nevoie de stropi fini de apa, de o perdea de apa. Cineva spunea ca va lasa apa sa se scurga pe un placaj... E bine si asa, dar vedeti ca pe placaj, doar o parte a peliculei de apa e in contact cu aerul. Traseul apei pe acel placaj trebuie sa fie lung... minim 5 metri, iar grosimea peliculei de apa... ei bine sa fie pelicula :)

#26
daniel_t115

daniel_t115

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,606
  • Înscris: 16.01.2013
Am o curiozitate. De pilda, un elesteu, cu suprafata de 520 ha, dintre care aproximativ 300 ha luciu de apa si restul cu vegetatie acvatica (trestie, papura), conditii climatice specifice sud-estului tarii. Cunosc si eu chestiuni elementare despre piscicultura, stiu in mare cu ce "se mananca", dar vreau sa aflu ce peste ar fi mai rentabil pentru populare? Eu banuiesc ca singer si novac, dar vreau sa aud parerile cuiva avizat. Si in conditii de populare, ce profit poate aduce balta asta per ha (in mare)? Orice detaliu este binevenit.

#27
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
Pai aceste specii sunt planctonofage...
Daca exista asa multa vegetatie macrofita, probabil apa nu are prea multi nitrati, deci nici fitoplancton si sa nu mai vorbim de zooplancton.
Faceti o analiza de plancton (dara asta pe sezon cald, din aprilie in colo...
Va trebui sa ingrasati (chimic sau natural) si/sau sa furajati.
Cel mai rentabil pe o asemenea suprafata este policultura, ceva de genul 60% crap, 20% sanger, 10% novac, 10% rapitori (4% salau, 4% somn, 2% stiuca sau variante)
Daca se dovedeste ca exista mult plancton (mai ales zooplancton)incercati si ceva polyodon.

#28
dydysoftpedia

dydysoftpedia

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 26
  • Înscris: 30.07.2010
Buna seara ,
Urmaresc cu interes forumurile de pe aici .
In primul rand vreau sa multumesc celor care-si mai pierd timpul cu raspunsuri la diferite intrebari , si-mi permit sa supun si eu o intrebare atentiei dvs... de fapt o problema de calcul al populatiei piscicole care se mai afla sub apa ...
Am populat acum fix un an ( iun 2012 ) cu 200.000 buc alevini de salau de la Nucet - DB , un lac de 36 ha luciu de apa , din care vreo 3-4 ha cu vegetatie ( stuf , papura etc. ) zona de sud est jud Calarasi. Alevinii i-am eliberat in mijlocul zonei cu stufaris , in prealabil lasand ( invartind ) sacii in apa cca 20-30 min , sa se obisnuiasca cu temperatura apei ( sa nu fie diferente mari ) . Cam ce procent de supravietuire pot sa iau in calcul , avand in vedere faptul ca nu aveam rapitor deloc si am incercat din rasputeri sa nu " dau drumul " la apa imediat dupa populare cca o luna .
Mentionez ca populatia piscicola la momentul introducerii salaului era preponderent formata din caras micutz ( 12-15 buc / kg chiar si mai mic ) , si ceva albitura mica rau ( 2-3 cm ) , dar destul de deasa .
De-a lungul anului trecut am mai populat cu aprox 3-4 to crap vara a doua intre 1,5 - 3 kg / buc si cca 1,5 to somn Clarias de 3-4 kg / buc  pentru pescuit sportiv , populatie care a plecat din apa pana in toamna tarziu , in proportie de 90 % . Somnul respectiv stiu ca nu trece iarna si am mai gasit doar 2 buc cand a venit frigul rau de tot .
In luna decembrie am mai populat cu 1,5 to sanger si novac vara I ( 20 - 25 buc/kg ) si 2 to vara II ( 2-3 buc/kg ) , amestecata 50 -50 .
Am facut in sapt mare ( inainte de Paste )  ceva pescuit de control si am gasit cativa salai pe la 7-800 gr/buc .
Intrebarea mea este urmatoarea : este posibil ca salaul ajuns undeva la 7-800 gr sa manance tot carasul ? sau cat din el ? cum se face acest calcul ?
Am vazut mai sus ca s-a scris ceva de faptul ca unui kg de rapitor ii trebuie 3 kg de albitura sa iasa din iarna . Asta e valabil si pt salaii de 5-600 gr cat aveau la dezghet ?
Este posibil ca populatia de sanger si novac de vara I ( 40-50 gr./buc ) sa fie consumata ( atinsa )  de salaii deja pe la 5-600 gr ,  ? si daca da , cam ce procent din ea ?
multumesc inca odata pentru posibilele raspunsuri .
didi

#29
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
deci asta e o problema destul de grea... sa incercam niste raspunsuri.
1. In iunie, salaul e predezvoltat, nu alevin, adica are peste 4 cm. Asa a fost?
2. Daca ati cumparat 200.000 de salai predezvoltati de 4 cm+, de la intitutul respectiv, va puteti baza pe o cifra mai reala de 100.000. Nu intru in detalii, credeti-ma pe cuvant. Acolo se sta prost la capitolul numarare...
3. Daca au avut la lansare productivitate naturala bogata adica Tubifex, Chironomide, Daphnia si puiet de caras, crap, etc atunci pina in mai acest an e posibil sa ajunga la 750 gr dar numai daca au consumat si ceva peste mai mare, adica complexul chinezesc vara 1.
4. 1 kg de salau se obtine cu cca 5,5 kg de albitura
5. mai departe avem necunoscute precum: cantitatea totala de salau produsa, pierderile. Sincer mi se pare cam mare greutatea de 700 de grame, dar daca asa este inseamna ca nu prea mai aveti albitura sau chinezesc de vara 1.

#30
savantu

savantu

    Senior Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,616
  • Înscris: 26.10.2003
Eu as zice ca nu mai ai nimic sub 50gr in elesteu. La procent de supravietuire de 10% cu 500-600gr de salau vb de 5t in varianta pesimista si 12t de salau in varianta optimista. Avand in vedere consumul salaului de hrana, sporul natural al unui helesteu de 36ha asigura la limita hrana pt varianta pesimista si insuficient in varianta optimista. Regula de populare pentru rapitor este sa fie cu o vara mai mic decat speciile pasnice. Reversul - nu poti baga specii pasnice de 50gr cand ai salau de 500gr in helesteu. Cel mult ai putea baga specii pasnice de 3 veri, 1,5-2kg/buc.

#31
dydysoftpedia

dydysoftpedia

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 26
  • Înscris: 30.07.2010

View Poststurio, on 04 iunie 2013 - 13:06, said:

deci asta e o problema destul de grea... sa incercam niste raspunsuri.
1. In iunie, salaul e predezvoltat, nu alevin, adica are peste 4 cm. Asa a fost?
2. Daca ati cumparat 200.000 de salai predezvoltati de 4 cm+, de la intitutul respectiv, va puteti baza pe o cifra mai reala de 100.000. Nu intru in detalii, credeti-ma pe cuvant. Acolo se sta prost la capitolul numarare...
3. Daca au avut la lansare productivitate naturala bogata adica Tubifex, Chironomide, Daphnia si puiet de caras, crap, etc atunci pina in mai acest an e posibil sa ajunga la 750 gr dar numai daca au consumat si ceva peste mai mare, adica complexul chinezesc vara 1.
4. 1 kg de salau se obtine cu cca 5,5 kg de albitura
5. mai departe avem necunoscute precum: cantitatea totala de salau produsa, pierderile. Sincer mi se pare cam mare greutatea de 700 de grame, dar daca asa este inseamna ca nu prea mai aveti albitura sau chinezesc de vara 1.

1. Erau alevini sigur cu dimensiuni de 1-3 mm , nu predezvoltati . I-am luat pe exact 4 iun 2012 ( am verificat azi )
2. Am amendat deja cu 33 % din ce mi-au zis ei . Mi-au facturat 300.000 , dar eu cred ca nu erau mai mult de 200.000 - asa ca o banuiala
3. Era plin de puiet de caras , ciortanica mica de 30-50 gr etc. , acum nu prea mai este
4. Interesant ... prin oct - noi o sa fac recoltarea salaului si va pot spune atunci ce spor/productivitate a fost si ce a mai ramas in balta din chinezu de vara I
5. Merci mult de raspunsuri

View Postsavantu, on 04 iunie 2013 - 13:35, said:

Eu as zice ca nu mai ai nimic sub 50gr in elesteu. La procent de supravietuire de 10% cu 500-600gr de salau vb de 5t in varianta pesimista si 12t de salau in varianta optimista. Avand in vedere consumul salaului de hrana, sporul natural al unui helesteu de 36ha asigura la limita hrana pt varianta pesimista si insuficient in varianta optimista. Regula de populare pentru rapitor este sa fie cu o vara mai mic decat speciile pasnice. Reversul - nu poti baga specii pasnice de 50gr cand ai salau de 500gr in helesteu. Cel mult ai putea baga specii pasnice de 3 veri, 1,5-2kg/buc.

E , stiu ca nu bagi pesti mici peste rapitori mari ... In noiembrie am vazut cativa strapazani de cca 20 cm morti intr-un golf al baltii , si d`aia am zis ca este ok sa populez cu chinez de 40-50 gr , ca nu are cum sa-l manance pana-n primavara , cu gandul ca chinezul pune pe el mai repede decat salaul , si-l va intrece cat de curand ... dar se pare ca nu-i chiar asa .
O sa mai fac sapt viitoare un pescuit de control sa vad cum mai stau cu dimensiunea la fiecare specie ...merci inca odata de raspunsurile prompte .
Daca-mi permiteti , mai am o intrebare :
Pe ce baza alocati procentul acela de 10 % de supravietuire ? Sau altfel : ce factori influenteaza procentul acesta de supravietuire la populari cu alevini de salau ?
Ceva carasei si ciortanica din asta mica , au mai prins pescarii sportivi ... n-a disparut chiar tot ... dar nici ce era anul trecut nu mai e ... in sensul ca anul trecut se prindeau cca 10-12 kg de caras la o partida de 12 h de catre pescari , si anu asta se prinde undeva la max 2 kg - asta ca o medie ... ce am vazut ca este mai selectat un pic , in sensul ca este mai maricel un pic ... media fiind de 10 buc/kg
inca odata stima multa la toata lumea
didi

Edited by dydysoftpedia, 04 June 2013 - 15:42.


#32
dydysoftpedia

dydysoftpedia

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 26
  • Înscris: 30.07.2010
Maine incepem recoltarea ...
va tin la curent ,
inca odata merci de raspunsuri
stima,
didi

#33
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
cum a fost recolta?

#34
dydysoftpedia

dydysoftpedia

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 26
  • Înscris: 30.07.2010
foarte buna la chinezesc ( sangerul a ajuns la 400 gr si novacul la o medie de 900 gr !! )
consumul a ajuns la o medie de 3 kg
salau - am gasit cateva bucati , dar nimic interesant cantitativ
Mentionez ca acum o luna am avut apa mare si implicit pescuitul a fost oprit . Reluam de luni si revin cu detalii
stima,
didi

#35
dydysoftpedia

dydysoftpedia

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 26
  • Înscris: 30.07.2010
Crestere buna ( chiar f buna ) la chinezi ,
cel mai mare salau , undeva la 2 kg ( probabil vechi al baltii ?! ) , puiet de salau la greu , dar micutz ( 200-400 gr / buc)  , cantitativ sub o tona , implicit inapoi la crescut ... si implicit liber la populat pt anii urmatori
stima,
didi

#36
Viorelsolar

Viorelsolar

    ”Dă sfaturi numai celor ce știu sa le primească”

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,237
  • Înscris: 03.03.2010
Un heleșteu de curte pentru creșterea crapului și hrana unei familii de 3-4 persoane,ce suprafață minimă trebuie să aibă ? Posted Image

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate