Fuziunea rece

Fuziunea rece, în prim plan. Doi italieni promit energie la 1 cent kilowattul
evz.ro

Doi cercetători italieni susțin că au realizat un „catalizator de energie” care funcționează cu nichel și hidrogen, cu un factor de câștig între energia produsă și cea consumată de circa 30. Adică transformă 400 W în circa 12.000 W.


În ciuda fapului că detaliile procesului fizic nu se cunosc, se presupune că mecanismul ce ar sta la baza acestei descoperiri ar putea fi fuziunea rece. În ciuda faptului că oamenii de știință sunt încă sceptici, inventatorii au depus actele pentru brevetarea metodei și susțin că, în viitor, vor fi construite centrale care vor produce energie electrică prin noua metodă, cu costuri mult mai mici decât cele care utilizează alte surse de energie.

În acest articol, vă prezentam pe scurt descoperirea cercetătorilor italieni, cu o scurtă introducere a fuziunii nucleare pe care o vom aborda pe larg în viitor, împreună cu prezentarea altor surse de energie.

Telegrafic despre Fuziunea Nucleară

Fuziunea nucleară înseamnă unirea a două nuclee atomice cu formarea unui al treilea nucleu mai greu și cu eliberarea altor particule mai ușoare (cum ar fi, de exemplu, netronii). Este procesul care are loc în stele și în urma căruia se produc, din hidrogenul inițial, elementele mai grele. Fuziunea nucleară a elementelor ușoare are loc cu producerea unei cantități enorme de energie, fiind tocmai această energie cea care alimentează stelele sau cea care este distructivă în bombele termonucleare.

Energia produsă rezultă din transformarea unei părți din masa inițială a nucleelor ce vor fuziona în energie cinetică a particulelor rezultate. Aceste particule pot încălzi mediul pe care-l străbat, generând căldura ce poate fi transformată în energie electrică. Față de energia rezultată în procesele chimice, cea obținută în urma fuziunii nucleare este de milioane de ori mai mare pe unitatea de masă, motiv pentru care oamenii de știință, dar și industria, sunt în căutarea realizării unei fuziuni nucleare controlate, care să genereze cantități enorme de energie și să rezolve problema spinoasă a energiei în viitor.

Principala problema este dată de faptul că, pentru a se reuși fuziunea a două nuclee, este necesar ca acestea să se apropie suficient de mult astfel încât fuziunea să aibă loc. Însă nucleele se resping, deoarece au sarcina electrică pozitivă; trebuie găsită deci o modalitate pentru a învinge această respingere generată de sarcinile eletrice ale celor două nuclee.

În stele, acest proces are loc relativ ușor, deoarece la temperaturile extrem de ridicate din stele energia cinetică a nucleelor este suficientă pentru depășirea barierei de potențial datorată sarcinilor eletrice și a fuziona.Însă, în laboratoarele terestre, lucrurile sunt mult mai complicate și, cel puțin până astăzi, nu s-a reușit realizarea unei centrale de fuziune nucleară controlată, care să genereze energie electrică. Proiectul cel mai complex la ora actuală este ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), care nu reprezintă o adevărată centrală nucleară, ci un prototip care ar trebui să dea informații extrem de utile asupra metodei și care ar conduce la construirea în viitor (vorbim de circa 50 de ani) a unor centrale nucleare „adevărate”, care să producă energie electrică. Vom reveni cu un articol dedicat.

Fuziunea rece

In acest context, în care realizarea fuziunii nucleare prin metode gen ITER este costisitoare și complicată, la sfârșitul anilor ’80, doi cercetători, Fleischmann și Pons, au realizat un experiment relativ simplu, în care au susținut că au obținut fuziunea nucleară la temperatura camerei, așa-numita „fuziune rece”. Practic, cei doi susțineau că o celulă de sticlă plină cu apă grea (ce conține un izotop al hidrogenului care are un proton și un neutron în nucleu), dotată cu un catod de paladiu, producea, la trecerea unui curent electric slab, multă energie calorică, generând încălzirea apei.

Reacția de bază, spuneau cei doi, trebuie să fie una de natură nucleară, similară celei ce are loc în stele, obținută însă la tempereaturi extrem de joase. De aici numele de „fuziune rece”. La ora actuală nu există un mecanism clar, acceptat de toți oamenii de știință, care să explice cum ar putea să se realizeze fuziunea rece. Motiv pentru care majoritatea cercetătorilor sunt relativ sceptici. Sunt însă și cercetători care au continuat și continuă activitatea în acest domeniu, cu rezultate mai mult sau mai putin satisfăcătoare. Ultimul dintre aceste rezultate este cel obținut de doi cercetători italieni.

Catalizatorul de energie italian

La 14 ianuarie 2011, într-o conferință de presă organizată la Bologna, a fost prezentat un rezultat aparent uimitor: un aparat în stare să genereze mai bine de 10 kW, folosing ca alimentare circa 400 W. Andrea Rossi și Sergio Focardi, numele celor doi oameni de știință de la Universitatea din Bologna, au demonstrat că prin folosirea unui aparat (Rossi Energy Amplifier) care conține o pudră foarte fină de nichel într-un tub metalic în care se găsește hidrogen presurizat și un rezistor prin care circulă curent electric, se produce o cantitate de energie corespunzîtoare unui factor de câștig de circa 30.

Adică, atunci când se consumă circa 400 W, se produc circa 12,000 W (12 kW). Cum au măsurat cei doi cercetători acest factor? Prin observarea faptului că, în urma acestui proces, în fiecare minut, o cantitate de apă de 292 grame, aflată inițial la 20 de grade Celsius, se transformă în vapori (corespunzător unei temperaturi de circa 101 C). De aici au calculat căldura totală generată și au găsit factorul 30 raportat anterior.

Care ar putea fi procesul ce produce acestă energie? Rossi și Focardi susțin că nucleele de nichel și cele de hidrogen ar putea suferi un proces de fuziune în aparatul pe care l-au produs, generând nuclee de cupru și....energie. Ba, mai mult, cei doi susțin că au reușit să obțină în laborator factori de câștig până la 400, însă procesul în această situație ar deveni periculos, deoarece se pot produce explozii.

Detaliile sunt foarte neclare și există doar speculații legate de procesul care ar putea fi responsabil. Majoritatea oamenilor de știință sunt sceptici.

Planurile lui Rossi si Focardi

Rossi și Focardi, care lucrează de mulți ani în acest domeniu, au aplicat pentru obținerea unui brevet de invenție a metodei în octombrie 2009, motiv pentru care nu au dat, în conferința de presă, toate detaliile, pe care le vor ține secrete, cel puțin până la obținerea brevetului.


Cei doi susțin că, prin folosirea acestei metrode, s-ar putea produce energie electrică la un cost sub 1 cent/kWh, cost ce este de câteva ori mai mic decât cel al metodelor folosite în prezent pentru producerea energiei electrice. Evident, aceasta ar fi o adevărată revoluție, atât pentru faptul că procesul este simplu și nu necesită sisteme extrem de complicate, cât și pentru costul redus al materialelor (nichel și hidrogen, ca materiale de bază).
Planul celor doi este construirea unei prime centrale de 1 MW, compusă din 125 module, în următoarele luni. Ulterior, se dorește construirea și comercializarea unor astfel de generatoare de energie pe scară largă. Evident, interesele diverselor firme și industrii producătoare de energie este mare.

Nouă nu ne rămâne decât să vedem dacă această aventură va avea succes sau dacă totul este un bluf. Desigur, dacă metoda se va dovedi într-adevăr utilă pentru producerea energiei electrice, așa cum susțin cei doi italieni, va trebui înteleasă în detaliu fizica ce stă la baza acestei descoperiri.

Informații suplimentrare:

Fuziunea rece (în limba română):
www.stiintasitehnica.ro

Detalii despre descoperirea celor doi italieni (în engleză):
www.physorg.com

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare și al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) și colaborator al StiintaAzi.ro.

si cat costa 1kw acum ? (daca ei promit sa fie la 1 cent)

Tare aș vrea să cred, dar din păcate, cei doi trebuie să convingă comunitatea științifică, nu publicul.

Dacă voiau să fie crezuți, trebuiau să înregistreze în prealabil procedeul la oficiul lor de invenții și mărci și pe urmă să iasă public cu toate detaliile. Așa, să cotcodăcești înainte să faci oul mi se pare puțin credibil.

Și Coandă al nostru a crezut că, dacă a imaginat el un motor de avion fără elice (care a și luat foc, la prima încercare „de zbor”, atunci a inventat avionul cu reacție (și românii mai cred și azi asta).

-Prin toamna o sa avem un raspuns, pana la finalizarea unitati de 1 MW mai este putin.  -Binenteles ca este sceptic acest fel de obtinere al energiei, ce pot sa spun urmarind intrebarile publicului si raspunsurile inventatorilor, oamenii stiu ca ar putea fi redusi la tacere (omorati) si spun ca si-au luat masuri de siguranta, in sensul ca: daca nu pot sa ajunga in viata pana in momentul prezentari oficiale v-a apare pe multe saituri descrierea inventiei in amanunt, la liber.  -Deocamdata oamenii au depus la OSIM-ul lor niste brevete,mai multe adica, acum cat este fictiune cat adevar se poate spune la sfarsitul acestui an.

Edited by sandy76, 16 February 2011 - 12:21.

stormwatch, on 16th February 2011, 11:31, said:

primul motor pe gaze a fost descris:

For the first time this term in the printing publication, apparently, has been used by B.S.Stechkinym(russian leader in avionics theory) in magazine "Technics of Air Fleet" where its article "Theory of the air jet engine" (has been placed 1929)

primul brevet pe motorul cu gaze a fost dat lui John Barber in 1791, al doilea cu modificari in circuitul de gaze lui Rene Loren in 1913. ambele fiind teorii

primul brevet pe 'motorul cu reactie' in 1930 cel mai degraba copiat din aceeas publicatie 1929

cei ce si-au adus contributia:
englez - Sir Frank Whittle
francez - René Leduc
german -Hans Joachim Pabst von Ohain

rusi:
Friedrich Zander
Jurij Aleksadrovich Pobedonostsev
Stechkin Boris Sergeevich
Liulka Arhip Mihajlovich


primul zbor 27.08.1939 construit de Hans Joachim Pabst von Ohain

din toate aceste rezulta ca Coanda a fost un "nimeni"

p.s. scuze daca am gresit numele de mai sus

Edited by starpom, 16 February 2011 - 12:32.

in ceea ce priveste descoperirea
marime — 0,5 х 0,5 х 1,0 m.
putere consum -  400 kWh/h.
putere emisa - 15.000 kWh/h.
consumabile 0,1 gr nikel si 0,01 gr hidrogen la 10 kWh/h
1kg de nikel ajunge pentru productia a 10 kW pe zi timp de 14 luni

Kilu' de nichel e in jur de $28500. Adica vreo $2.85/0.1 grame - aprox 10 lei. Din asta (si alte consumabile, la care nu mai socotim pretul) obtinem 10kWh. Adica un leu + alte consumabile / kWh. Unde-i smecheria?

Edited by Alice, 16 February 2011 - 13:37.

-Ceva cules acum de pe net,tradus cu Google ← Rossi and Focardi LENR Device: Celani Report ← Rossi și Focardi LENR Device: Raport Celani
Rossi and Focardi LENR Device: The Melich and Macy Reports → Rossi și Focardi LENR Device: Melich si Macy Rapoarte →
Rossi and Focardi LENR Device: Probably Real, With Credit to Piantelli Rossi și Focardi LENR Device: Probabil Real, cu credit la Piantelli
Posted on January 19, 2011 by Steven B. Krivit Postat pe 19 ianuarie 2011 de Steven Krivit B.

The report I received on Jan. 17 from Francesco Celani , a physicist with the Instituto Nazionale di Fisica Nucleare in Frascati, Italy (National Institute of Nuclear Physics), gives me new confidence about the Rossi-Focardi device. Raportul am primit pe 17 ianuarie de la Francesco Celani , un fizician cu Instituto Nazionale di fisica Nucleare din Frascati, Italia (Institutul National de Fizica Nucleara), îmi dă o nouă încredere despre-Focardi dispozitiv Rossi. If the data provided to Celani is correct and complete, the device is real and is demonstrating some excess heat – on demand, no less. În cazul în care datele furnizate la Celani este corecte și complete, dispozitivul este real și este de a demonstra unele excesul de căldură - la cerere, nu mai puțin.

In the last year or so, Andrea Rossi created a Web site with a deceptive name, Journal of Nuclear Physics. În ultimul an sau cam asa ceva, Andrea Rossi a creat un site Web cu un nume înșelător, Jurnalul de Fizica Nucleara. In fact, the Web site appears to be exclusively about his work. De fapt, site-ul Web pare a fi exclusiv despre munca lui. He also told me the editor was a “team of scientists,' but he acts on behalf of this team. De asemenea, el mi-a spus editorul a fost o echipa "de oameni de știință", dar el acționează în numele acestei echipe.

If confirmed, the Rossi-Focardi development would be a significant practical development for the LENR field. Dacă se confirmă, de dezvoltare Rossi-Focardi ar fi o dezvoltare practice semnificative pentru domeniul LENR. Despite my earlier misgivings about Rossi's Web site promotion, I am upgrading my skepticism about the Rossi-Focardi device to cautious optimism. În ciuda îndoielile mele mai devreme despre promovarea Rossi site-ul Web, am modernizarea scepticismul meu despre dispozitiv Rossi-Focardi la optimism prudent.

What Is The Process? Ce este procesul?
Whatever the LENRs that are responsible for the device's heat output, nickel-hydrogen reactions are not fusion , so this has nothing to do with the idea of “cold fusion.” Indiferent de LENRs care sunt responsabile pentru caldura dispozitivului de ieșire, nichel-hidrogen reactii nu sunt de fuziune , astfel încât aceasta nu are nimic de-a face cu ideea de "fuziune la rece."

Researcher Jacques Dufour, retired from Shell and now a contractor with the French Laboratoire Des Sciences Nucléaires (CNAM), has speculated on neutron or proton capture on nickel to explain the mechanism. Cercetător Jacques Dufour, sa retras de la Shell si acum un contractant cu francez Laboratoire Des Științe Nucléaires (CNAM), a speculat pe proton sau neutron captura pe nichel pentru a explica mecanismul. Unfortunately, proton capture requires astronomical forces to overcome the Coulomb barrier and is effectively invoking “cold fusion.” Din păcate, de captare de protoni cere forțelor astronomice pentru a depăși bariera Coulomb și este efectiv invocarea "fuziunea la rece."

Neutron capture, on the other hand, is different and theoretically feasible. captura de neutroni, pe de altă parte, este diferit și teoretic posibil. In his conclusion, Dufour has cited the Widom-Larsen theory, published in the mainstream press by the European Physics Journal C, Pramana, and the American Chemical Society. În concluzia sa, Dufour a citat-Larsen teoria Widom, publicate in presa mainstream de Fizică European Journal C, Pramana, si American Chemical Society. The theory has also been cited by NASA, Johns Hopkins University and the Institute of Science in Society. Teoria a fost de asemenea citat de NASA, Universitatea Johns Hopkins și Institutul de știința în societate. (See New Energy Times Widom-Larsen Theory Portal for papers and references.) (A se vedea Noua Energie Times Widom-Larsen Teoria Portal pentru lucrări și referințe.)

“Strong nuclear signatures are expected from the Rossi energy amplifier,” Dufour writes. "Semnături nucleară tare sunt de așteptat de la amplificator de energie Rossi," Dufour scrie. “It is of interest to note that in [Widom Larsen 'Theoretical Standard Model Rates of Proton to Neutron Conversions Near Metallic Hydride Surfaces'] a mechanism is proposed that strongly suppresses the gamma emission during the run (it is the same mechanism that creates very low energy neutrons, subsequently captured by the nickel).” "Este de interes să rețineți că, în [Widom Larsen" teoretică Modelul Standard Rata de protoni la Neutron conversii Aproape metalice NiMH Suprafetele '] se propune un mecanism care suprima puternic în timpul emisiei gamma a alerga (este același mecanism care creează foarte neutroni consum redus de energie, ulterior capturat de nichel). "

Despite the fact that the Widom-Larsen theory provides a viable explanation for the Rossi-Focardi work, a few cold fusion believers like radiochemist Edmund Storms (KivaLabs) and theorist Scott Chubb ( Infinite Energy magazine) have suggested, in e-mails to their colleagues, that the Rossi-Focardi development validates “cold fusion.” The bad blood between Storms and Larsen goes back several years; Storms is a disgruntled ex-employee from Larsen's company, Lattice Energy. În ciuda faptului că-Larsen teoria Widom oferă o explicație viabilă pentru-Focardi munca Rossi, o fuziune la rece câțiva credincioși ca radiochemist Edmund Storms (KivaLabs) și teoretician Chubb Scott (Infinit Energiei revista) au sugerat, în e-mail-uri lor colegi, că dezvoltarea Rossi-Focardi validează "fuziune la rece." sânge rău dintre Furtunile și Larsen datează de mai mulți ani; Storms este un ex-angajat nemultumit de la compania lui Larsen, zăbrele de energie.

“The bottom line is that Rossi is initiating cold fusion and the reactions have all the characteristics observed when deuterium is used,” Storms wrote. "Linia de jos este că Rossi este inițierea fuziunea la rece și reacțiile au toate caracteristicile observate atunci când deuteriu este utilizat," a scris Storms. “Nature has only one song but with different words.” "Natura are o singură melodie, dar cu cuvinte diferite."

As a convenience to readers, the New Energy Times analysis of the characteristics of LENR is here. Ca un avantaj pentru cititori, Energie Times nouă analiză a caracteristicilor de LENR este aici.
The Storms analysis of the characteristics of “cold fusion” is here. Analiza Storms a caracteristicilor de "fuziune la rece" este aici.

Chubb, knowing the improbability of proton-proton fusion at low energies, wrote that trace amounts of undetected deuterium in the hydrogen gas could explain the reaction as “cold fusion.” This assumes he can explain how DD fusion occurs at low energies in the first place. Chubb, știind improbabilitate de fuziune proton-proton la energii joase, a scris că urme de deuteriu nedetectate în gazul de hidrogen ar putea explica reactia Aceasta presupune ca el poate explica modul în care fuziunea DD are loc la energii joase, în primul "fuziune la rece." loc.

“How pure was the H2 gas?” Chubb wrote. "Cum a fost pur H2?" Chubb scris. “Magnetic effects and even a small amount of D2 could initiate the effect. "Efectele magnetice și chiar și o cantitate mică de D2 ar putea iniția efectul. The failure to monitor D2 in these experiments continues to be a question that has to be resolved.” Eșecul de a monitoriza D2 în aceste experimente continuă să fie o întrebare care trebuie să fie rezolvate. "

Chubb appears to be the only person who believes that not checking for trace quantities of D2 in the H2 is considered a failure and is a question that must be resolved. Chubb pare a fi singura persoană care crede că nu de verificare pentru urme de cantitati de D2 în H2 este considerată un eșec și este o întrebare care trebuie rezolvate.

Celani, who attended the demonstration, admonished his colleagues. Celani, care a participat la demonstrație, admonestat colegii săi.

“Rossi-Focardi NEVER USED the words COLD FUSION energy/experiment,” Celani wrote. "Rossi-Focardi nu a folosit niciodată cuvinte de energie COLD FUSION / experiment," Celani scris. “They used the words “Energy Catalizer.” "Ei au folosit cuvintele" Energie Catalizer. " cine vrea tot articolul: http://translate.goo...o...G&prmd=ivns

Alice, on 16th February 2011, 13:36, said:

  Ala-i pretul/ tona

Offff... da, mama lui de punct . Greseala mea.

Fuziunea la rece s-a discutat si rasdiscutat la nivel de 1997-2003. Au fost mai multe laboratoare ce au incercat sa duplice experimentele de atunci. Treaba e foarte veche, si s-a cam dovedit matematic ca nu e fezabila.

http://en.wikipedia....iki/Cold_fusion

Nimeni nu a reusit, cel putin nu suficient pt a convinge comisia.

Ideea de baza era sa fie o "inghesuire" de deuteriu intr-o matrice metalica (Palladium, in experimentul mai vechi) care sa apropie nucleele pana cand apare fuziunea.

Din ce scriu fizicienii, singura fuziune la rece care e fezabila e cea catalizata cu muoni, care insa cer mai multa energie decat elibereaza reactia.

Personal, cred ca evz nu e o sursa credibila. Logic e greu de sustinut motivul pt care se investesc miliarde in fuziunea la cald, iar experimentele de fuziune la rece se fac de obicei in laboratoare obscure, cu bugete mici.

BTW: Fuziunea la rece e perfect posibila (cu accelerare electromagnetica)... se poate face chiar  in conditii de amator (mai bogat, cu cca $10000). Problema e ca necesita mult mai multa energie decat elibereaza...

http://www.bbc.co.uk/news/10385853

Alice, on 16th February 2011, 13:36, said:

Ala e pret pe tona

Quote

Nu-i exclus sa fie o smecherie, rezultatele pretinse nu cred ca au fost replicate si de altii.

sandy76, on 16th February 2011, 11:05, said:

un italian si un evreu , 2 tepari. interesati-va de ei.

Prima unitate va fi vanduta publicului in noiembrie anul asta ,cel putin asta afirma Rossi,dupa ce vor fi montate cele 125 de unitati pentru centrala de 1 MW din Grecia,desi initial inventatorii au dorit sa monteze aceste module la o centrala din SUA,acolo unde de fapt se si fabrica aceste module (Miami-Florida) si unde inventatorii mai au o fabrica si un laborator in New Hampshire.Americanii nu au permis deocamdata montarea acestora pe teritoriul lor datorita motivelor de siguranta ,astfel ca inventatorii au gasit o oportunitate in Grecia care a aprobat construirea acestei centrale .Acum inventatorii lucreaza la universitatea din Bologna impreuna cu cateva firme specializate pentru a eficientiza si automatiza sistemul pentru a fi scos la vanzare publicului larg.Ultimele experiente arata ca sau obtinut 15 kw ,timp de 18 ore cu un consum stabilizat in jurul a 80 w!!!


PS. Citesc adesea pagini de ziare din Italia ,tocmai de aceea am spicuit cate ceva pentru cei interesati de fuziunea la rece.

Edited by Viorelsolar, 08 March 2011 - 22:38.

Viorelsolar, on 8th March 2011, 22:29, said:

- Vezi ca aia trebuie amendati, produc mai mult decat consuma. -Noi consumam mai mult decat producem, ca-sai in Romania.

Probabil peste vreun an doi vom uita de toate modalitatile de incalzire pe care le folosim ,si vom achizitiona o centrala de tip Rossi,eu cred ca sa ajuns deja in faza finala a convalidarii acestei inventii revolutionare .Inventatorul asta reuseste sa convinga pana si pe cei mai sceptici oameni de stiinta din Suedia,ca sistemul acesta are un COP 15,si poate fi redus la o marime de zeci de ori mai mica decat sistemul conceput initial. Nici un sistem construit pana in prezent nu poate concura cu acest tip de reactor centrala,eu zic dupa parerea mea ca este total nepericulos,din ceea ce afirma Rossi,iar cantitatea de nichel consumata este derizorie,si poate fi recuperata ulterior in proportie de peste 90%,din deseurile rezultate    "Scepticii aproba sistemul"

1 eurocent per kw??      Bah, voi sunteti nebuni??  Si baietii destepti ce vor face?  Vor ajunge pe drumuri???      Sau isi vor da cu ...tesla in cap     si vor pleca la capsuni in Spania?!  

Alice, on 16th February 2011, 14:36, said:

Daca aceasta inventie ajunge pe piata si eficienta ei se dovedeste a fi reala pun pariu ca in 2-3 ani acesta va fi pretul pentru 1 tona

M-ati facut curios; Am citit cateva articole din linkuri, inclusiv FAQ-ul si, ca sa fiu sincer, nu inteleg:

Premisa I: Reactia nu "porneste" decat la temperatura peste ambiant (o sursa specifica 450-500C, dar in testul cu suedezii se pomeneste de 60-70C!)

Premisa II: Reactia e exotermica (adica produce propria caldura) - si de fapt acesta este principalul "motor"

Premisa III: Rezistenta electrica de 300W (modelul nou) sau 1KW (modelul vechi) este necesara la pornire (logic) INSA este folosita si in timpul functionarii, la putere redusa (80W pt modelul nou).

Nelamurire: De ce e necesara rezistenta??? Pai daca reactia genereaza caldura in exces, atunci problema e sa o extragem, nu sa mai adaugam noi alta caldura! Chiar se mentioneaza ca pt oprirea reactorului, se opreste rezistenta

Pai daca e asa, si reactorul produce cca 4KW, ce mai conteaza cei 80W???

Mie sincer mi se pare tot dubioasa treaba... si se pare ca cei ce se pricep nu prea sar in sus:

http://www.physorg.c...sion-video.html

"Rossi and Focardi have applied for a patent that has been partially rejected in a preliminary report. According to the report, “As the invention seems, at least at first, to offend against the generally accepted laws of physics and established theories, the disclosure should be detailed enough to prove to a skilled person conversant with mainstream science and technology that the invention is indeed feasible. … In the present case, the invention does not provide experimental evidence (nor any firm theoretical basis) which would enable the skilled person to assess the viability of the invention. The description is essentially based on general statement and speculations which are not apt to provide a clear and exhaustive technical teaching.” The report also noted that not all of the patent claims were novel."