Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Cutia cu greșeli
#4411
Posted 14 October 2013 - 16:44
#4412
Posted 05 November 2013 - 16:23
Eu stiam ca pluralul cuvantului seminar este seminarii. Pana aseara cand un profesor de la Facultatea de litere a spus seminare. Am crezut ca nu am inteles bine, dar l-a repetat.
Deci? |
#4413
Posted 05 November 2013 - 16:42
Deci, ambele forme sînt la fel de valabile. Mulţumit?
Seminare e un plural mai vechi, dar la fel de actual precum seminarii. Acum vine şi AdiJapan cu adăugirile de rigoare. |
#4414
Posted 05 November 2013 - 16:44
Eu da. Insa nu stiu cat de multumita va fi profesoara noastra de romana care astazi a sustinut ca doar varianta seminarii este cea valabila.
|
#4415
Posted 05 November 2013 - 16:46
my_dreams_prisoner, on 05 noiembrie 2013 - 16:44, said:
Eu da. Insa nu stiu cat de multumita va fi profesoara noastra de romana care astazi a sustinut ca doar varianta seminarii este cea valabila. |
#4416
Posted 05 November 2013 - 17:12
Nu știu care e mai vechi sau mai nou. Mie seminarii îmi sună învechit, ca și cum ar corespunde singularului seminariu, probabil ieșit de mult din uz. E vorba de două modele de flexionare distincte, unul ca acvariu / acvarii, planetariu / planetarii, iar celălalt ca chestionar / chestionare, calendar / calendare. Declinarea seminar / seminarii mi se pare hibridă.
Dicționarele sînt amestecate, semn că uzul nu e clar. Iată în ordine cronologică ce spun dicționarele de la dexonline: - doar seminare (Scriban, 1939) - seminarii, dar și seminare (DEX, 1998) - seminarii / seminare (Ortografic, 2002) - seminare, dar și seminarii (NODEX, 2002) - doar seminare (DOOM, 2005) La dicționarele moderne observăm deci o tendință de eliminare a pluralului seminarii. Dar, ca și cu alte ocazii, eu zic că n-are rost să vă faceți griji. Spuneți cum vă sună bine. Corectitudinea nu este (n-ar trebui să fie) un scop în sine. Rostul limbii e comunicarea, deci dacă vă exprimați îngrijit în limite rezonabile e mai mult decît bine. |
#4417
Posted 05 November 2013 - 17:32
Dacă Scriban 1939 dă doar varianta seminare, pare logic să spunem că pe atunci seminarii ori nu exista, ori nu era folosit suficient încît să fie consemnat în dicționare și a intrat doar mai tîrziu cu drepturi depline.
Nu e singura declinare hibridă existentă, așa că eu nu văd problema. Varianta seminare în limba vorbită eu nu am remarcat-o încă, dar asta nu înseamnă că nu e folosită, dovadă profesorul acela de la Litere, de care pomenea mai sus my dreams prisoner și de la care a auzit-o. |
#4418
Posted 05 November 2013 - 17:36
AdiJapan, on 05 noiembrie 2013 - 17:12, said:
Dar, ca și cu alte ocazii, eu zic că n-are rost să vă faceți griji. Spuneți cum vă sună bine. Corectitudinea nu este (n-ar trebui să fie) un scop în sine. Rostul limbii e comunicarea, deci dacă vă exprimați îngrijit în limite rezonabile e mai mult decît bine. Si inca ceva. De ce verbul a avea, la persoana a III-a, singular si plural, conjunctiv, sufera transformarea -el/ea sa aiba/e, ei/ele sa aiba/e, asa cum il tot intalnesc. Mie imi gadila urechea in mod placut ambele variante, adica el/ea sa aiva/e. Sa nu-mi fac griji? Si, el sa aibe/a? Edited by my_dreams_prisoner, 05 November 2013 - 17:40. |
#4419
Posted 05 November 2013 - 17:52
AdiJapan, on 05 noiembrie 2013 - 17:12, said:
Dar, ca și cu alte ocazii, eu zic că n-are rost să vă faceți griji. Spuneți cum vă sună bine. Corectitudinea nu este (n-ar trebui să fie) un scop în sine. Rostul limbii e comunicarea, deci dacă vă exprimați îngrijit în limite rezonabile e mai mult decît bine. Cu excepția Doom2 (2005), dicționarele consemnează doar forma de singular tumoare, pe cînd în domeniul medical să o folosești în detrimentul formei tumoră e o dovadă de diletantism inacceptabil. my_dreams_prisoner, on 05 noiembrie 2013 - 17:36, said:
Ce bine ar fi sa stie asta si cei cu stilou si catalog! Si inca ceva. De ce verbul a avea, la persoana a III-a, singular si plural, conjunctiv, sufera transformarea -el/ea sa aiba/e, ei/ele sa aiba/e, asa cum il tot intalnesc. Mie imi gadila urechea in mod placut ambele variante, adica el/ea sa aiva/e. Sa nu-mi fac griji? Si, el sa aibe/a? |
#4420
Posted 07 November 2013 - 06:56
cleopatra00, on 05 noiembrie 2013 - 17:32, said:
Dacă Scriban 1939 dă doar varianta seminare, pare logic să spunem că pe atunci seminarii ori nu exista, ori nu era folosit suficient încît să fie consemnat în dicţionare şi a intrat doar mai tîrziu cu drepturi depline. Scuze pentru ocol. Ce vreau să spun e că foarte probabil pe vremea lui Scriban exista varianta seminarii și poate era chiar cea mai răspîndită, dar lui nu-i plăcea și ca atare n-a consemnat-o, pentru că ținea să „cîștige” varianta seminare. Probabil avea și o justificare pentru asta: regularitatea flexiunii (adică evitarea unei declinări hibride). cleopatra00, on 05 noiembrie 2013 - 17:32, said:
Nu e singura declinare hibridă existentă, aşa că eu nu văd problema. Chiar, mai cunoașteți și alte substantive neutre terminate în consoană la singular și cu -ii la plural? Tot caut și nu găsesc. De fapt am găsit unul, solar / solarii (așa spun unii), dar în dicționare e trecut solar / solare (așa îl folosesc și eu). cleopatra00, on 05 noiembrie 2013 - 17:32, said:
Varianta seminare în limba vorbită eu nu am remarcat-o încă, dar asta nu înseamnă că nu e folosită, dovadă profesorul acela de la Litere, de care pomenea mai sus my dreams prisoner şi de la care a auzit-o. my_dreams_prisoner, on 05 noiembrie 2013 - 17:36, said:
De ce verbul a avea, la persoana a III-a, singular si plural, conjunctiv, sufera transformarea -el/ea sa aiba/e, ei/ele sa aiba/e, asa cum il tot intalnesc. Mie imi gadila urechea in mod placut ambele variante, adica el/ea sa aiva/e. Sa nu-mi fac griji? Si, el sa aibe/a? Și eu mă aflu în aceeași dilemă cu unele cuvinte. De exemplu eu pronunț așează și înșeală, și le scriu ca atare, dar norma îmi cere să le pronunț și să le scriu așază și înșală. Eu nu vreau să mă supun normei, pentru că nu așa e idiolectul meu, așa că de cîte ori le scriu cum le pronunț îmi asum riscul că se va trezi un deștept să mă critice. La fel cu sînt / sunt și alte cuvinte, pe care refuz să le pronunț și să le scriu potrivit normei. cleopatra00, on 05 noiembrie 2013 - 17:52, said:
Deviind de la subiectul de mai sus, şi fără nici o legătură cu declinările hibride, aş aduce în discuţie variantele tumoare/tumoră cu pluralul unic tumori, din fr. tumeur, lat. tumor, -oris. Cu excepţia Doom2 (2005), dicţionarele consemnează doar forma de singular tumoare, pe cînd în domeniul medical să o foloseşti în detrimentul formei tumoră e o dovadă de diletantism inacceptabil. Probabil tumoare a trecut prin același fenomen de remodernizare ca omoloagă, devenit mai nou omologă. Varianta tumoră e trecută și în alte dicționare, nu doar în DOOM2. O văd și în DEX 1998 (și probabil apare și în alte ediții), și în DN 1986, asta numai din ce găsesc la dexonline. |
|
#4421
Posted 09 November 2013 - 14:05
Adrian Nastase azi:
[...]din acest motiv sunt nevoie concesii, compromisuri.. [...] Cum pana mea frate, ca asta avea scoala multa si lucrari publicate. |
#4422
Posted 10 November 2013 - 16:29
izometric, on 09 noiembrie 2013 - 14:05, said:
Adrian Nastase azi: [...]din acest motiv sunt nevoie concesii, compromisuri.. [...] Cum pana mea frate, ca asta avea scoala multa si lucrari publicate. Concret, a început fraza ca și cum ar fi avut de gînd să spună așa: - ... din acest motiv sînt necesare concesii, compromisuri... Dar pe la mijloc s-a răzgîndit și a continuat fraza ca și cum ar fi avut de gînd să spună așa: - ... din acest motiv este nevoie de concesii, compromisuri... Anacolutul, deși reprezintă un defect al structurii sintactice, e foarte obișnuit în exprimarea liberă. Se produce pentru că atunci cînd vorbim avem uneori în minte mai multe variante de formulare și se întîmplă să le amestecăm. Probabil tuturor ne scapă cîte un anacolut de cîteva ori pe zi, în funcție și de cît de mult vorbim. Nu are importanță cîtă școală ai și cîte lucrări ai publicat (tot așa cum dacă cineva spune „cum pana mea” și uită să încadreze vocativele cu virgule nu înseamnă că e neșcolit). Evident, în presă formularea defectuoasă a lui Năstase a fost corectată tacit: „motiv pentru care e nevoie de concesii şi compromisuri duse până la o limită rezonabilă”. Întrebarea interesantă e de ce anume s-a răzgîndit pe parcursul frazei. A avut intenția să spună necesare, dar ceva nu i-a plăcut la cuvîntul ăsta. I s-o fi părut prea formal? O altă întrebare interesantă ar fi de ce a uitat să spună de după nevoie. Poate a crezut că a spus necesare? |
#4424
Posted 10 November 2013 - 18:58
1. Esti of topic.
2. Esti incredibil de puturos. Exista dexonline pentru intrebari de genul asta. Ia da un search pe google "orgasm dex" si zi-ne de curiozitate care-i primul rezultat. Edited by izometric, 10 November 2013 - 19:03. |
#4425
Posted 10 November 2013 - 19:25
1. off*
2. Precis tu nu ai catadicsit sa faci ce m-ai sfatuit. Pluralul e "orgasme". Sunt bune si sfaturile rautacioase, se pare. Mersi ! |
|
#4426
Posted 22 December 2013 - 13:26
izometric, on 09 noiembrie 2013 - 14:05, said:
Adrian Nastase azi: [...]din acest motiv sunt nevoie concesii, compromisuri.. [...] Cum pana mea frate, ca asta avea scoala multa si lucrari publicate. AdiJapan, on 10 noiembrie 2013 - 16:29, said:
Se numește anacolut: fraza începe într-un fel care sugerează o anumită continuare, dar apoi continuă ca și cum ar fi început altfel. Sintaxa începutului nu se potrivește cu a sfîrșitului. Anacolutul, deși reprezintă un defect al structurii sintactice, e foarte obișnuit în exprimarea liberă. Se produce pentru că atunci cînd vorbim avem uneori în minte mai multe variante de formulare și se întîmplă să le amestecăm. Probabil tuturor ne scapă cîte un anacolut de cîteva ori pe zi, în funcție și de cît de mult vorbim. Nu are importanță cîtă școală ai și cîte lucrări ai publicat (tot așa cum dacă cineva spune „cum pana mea” și uită să încadreze vocativele cu virgule nu înseamnă că e neșcolit). Evident, în presă formularea defectuoasă a lui Năstase a fost corectată tacit: „motiv pentru care e nevoie de concesii și compromisuri duse până la o limită rezonabilă”. Întrebarea interesantă e de ce anume s-a răzgîndit pe parcursul frazei. A avut intenția să spună necesare, dar ceva nu i-a plăcut la cuvîntul ăsta. I s-o fi părut prea formal? O altă întrebare interesantă ar fi de ce a uitat să spună de după nevoie. Poate a crezut că a spus necesare? 2) Anacolutul este o greșeală de exprimare. 3) dacă „a fost corectată tacit” înseamnă că exprimarea lui Năstase a fost greșită. Nu mi se pare prea grav ce a făcut Năstase. Nu face asta în mod normal. ANACOLÚT s.n. Greșeală de gramatică constând în întreruperea construcției sintactice începute și continuarea frazei cu altă construcție. [Pl. -te, (rar) -turi. / < fr. anacoluthe, cf. gr. anakolouthos – incoerent]. Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink ANACOLÚT s. n. greșeală de gramatică constând în întreruperea construcției sintactice, în frază, cauzată de neconcordanța dintre planul logic și cel gramatical al enunțului. (< fr. anacoluthe) Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink ANACOLÚT, anacolute, s. n. (Greșeală de gramatică constând în) întreruperea construcției sintactice începute și continuarea frazei cu altă construcție. – Fr. anacoluthe (lat. lit. anacoluthon). |
#4427
Posted 22 December 2013 - 18:04
florincroitoru, on 22 decembrie 2013 - 13:26, said:
1) Nu e foarte obișnuit în vorbire. Iar asta se poate demonstra ușor, de exemplu cu înregistrări de pe YouTube. În afară de cazurile cînd oamenii citesc ceva scris dinainte și în afară de înregistrările foarte scurte, e foarte greu să găsești un om care să formeze din prima și sistematic fraze perfecte gramatical. Ce-i drept, școala ne dresează să detectăm instantaneu pleonasme, dezacorduri și cacofonii, dar la anacolute nu avem cine știe ce antrenament. De-asta oamenii nu prea le observă și li se par rare. |
#4428
Posted 25 December 2013 - 00:21
Am si eu o nelamurire provocata de un enunt dintr-o problema de matematica:
"Identificati numarul de submultimi ale multimii X" sau "Identificati numarul de submultimi al multimii X"? Cu cine se face acordul in cazul asta: cu "numarul" sau cu "submultimi"? Din ce am reusit eu sa-mi dau seama, prima varianta ar fi cea corecta, dar m-ar interesa care este explicatia, temeiul: de ce? Daca are cineva timp sa-mi explice. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users