Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Un nou tanc romanesc

- - - - -
  • Please log in to reply
84 replies to this topic

#73
fredy2007

fredy2007

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,644
  • Înscris: 09.09.2007

View Postfloryyn, on 9th June 2011, 18:42, said:

N-aș pune accentul pe vina poporului român. Om fi noi neam de țărani, mitici, mămăligari sau cum le mai place neprietenilor să ne catalogheze dar la o adică, am luptat mult mai bine ca ei, în războaie.  :naughty:

Cât despre un nou tanc românesc eu cred că eram avantajați și dacă la începutul anilor 90 s-ar fi cumpărat licența și produs în țară chiar și Leopard 1.

Chiar, facem un Leopard 1 versus T-84 Oplot? O confruntare virtuală între cele două mașini de luptă? Care pe care? fredy, ești mai activ pe aici, te bagi?

Leopard 1:
[ http://www.inetres.com/gp/military/cv/tank/Leopard1/LeopardAS1_AU.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

T-84 Oplot ucrainean:
[ http://htka.hu/wp-content/uploads/2009/06/oplot_m.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Castiga ucrainianul.Leopard 1 este inferior lui T84. :)

#74
floryyn

floryyn

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,663
  • Înscris: 30.07.2005
Leopard 1 e unul din preferatele mele. Cred totuși că în mâinile unor echipaje foarte bine instruite ar fi pus probleme Oploturilor pofticioșiolor de la est.

[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1e/Norwegian_leopard_1_front_in_the_snow.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#75
kidd2go

kidd2go

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 18.03.2010

View Postfredy2007, on 9th June 2011, 20:55, said:

Castiga ucrainianul.Leopard 1 este inferior lui T84. :)

Aceeasi parere o am si eu ,T84 castiga , asta pana cand Leo1 isi cheama fratele mai mare sa il bata,glumeam.T84 este mai nou,are un tun mai mare,125mm,blindaj mai bun,este unul din cele mai rapide tancuri din lume,etc.etc. nu e o comparatie prea buna.Iar cu licentele,parerea mea este ca noi trebuia sa tinem relatii bune cu rusii,cateva licente nu ar fi stricat,un Sukhoi 27/MiG 29 2-3 crucisatoare Kirov, un Kamov sau un Mil si asa mai departe,cert este ca noi am cam dat peste cap tot ceea ce ne aducea bani in tara si peste asta am stricat si relatiile cu multe tari,asa ca noi trebuie sa speram ca va rasari soarele si pe strada noastra.

#76
baal_ro

baal_ro

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 235
  • Înscris: 07.01.2009

View Postkidd2go, on 9th June 2011, 21:11, said:

Aceeasi parere o am si eu ,T84 castiga , asta pana cand Leo1 isi cheama fratele mai mare sa il bata,glumeam.T84 este mai nou,are un tun mai mare,125mm,blindaj mai bun,este unul din cele mai rapide tancuri din lume,etc.etc. nu e o comparatie prea buna.Iar cu licentele,parerea mea este ca noi trebuia sa tinem relatii bune cu rusii,cateva licente nu ar fi stricat,un Sukhoi 27/MiG 29 2-3 crucisatoare Kirov, un Kamov sau un Mil si asa mai departe,cert este ca noi am cam dat peste cap tot ceea ce ne aducea bani in tara si peste asta am stricat si relatiile cu multe tari,asa ca noi trebuie sa speram ca va rasari soarele si pe strada noastra.

Desigur. Numai unul singur din ele are deplasamentul mai mare decat toata flota noastra militara.

[ http://luizcore.files.wordpress.com/2008/09/rfs-pyotr-velikiy-tapk-183-in-1997.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by baal_ro, 09 June 2011 - 21:23.


#77
kidd2go

kidd2go

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 18.03.2010

View Postbaal_ro, on 9th June 2011, 22:15, said:

Desigur. Numai unul singur din ele are deplasamentul mai mare decat toata flota noastra militara.

[ http://luizcore.files.wordpress.com/2008/09/rfs-pyotr-velikiy-tapk-183-in-1997.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


repet,daca noi mentineam relatii bune de "pretini" cu rusii si veneam cu o oferta buna stimabilii ne ofereau kirov,Mig,orice chiar si o licenta doua daca pretul era bun...insa zis iz Romenia

#78
fredy2007

fredy2007

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,644
  • Înscris: 09.09.2007

View Postkidd2go, on 9th June 2011, 22:27, said:

repet,daca noi mentineam relatii bune de "pretini" cu rusii si veneam cu o oferta buna stimabilii ne ofereau kirov,Mig,orice chiar si o licenta doua daca pretul era bun...insa zis iz Romenia

Personal prefer 4 submarine Type 212 in locul crucisatoarelor.Pentru nevoile noastre cele 4 submarine ar fi mai ok decat crucisatoarele. :)

http://en.wikipedia....e_212_submarine

#79
floryyn

floryyn

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,663
  • Înscris: 30.07.2005

View Postkidd2go, on 9th June 2011, 21:11, said:

Aceeasi parere o am si eu ,T84 castiga , asta pana cand Leo1 isi cheama fratele mai mare sa il bata,glumeam.T84 este mai nou,are un tun mai mare,125mm,blindaj mai bun,este unul din cele mai rapide tancuri din lume,etc.etc. nu e o comparatie prea buna....

Depinde ce versiune de Leopard 1 luam în calcul. Leopard 1A5 avea o turelă modificată pe care se putea monta tunul de 120 mm de pe Leo 2. A existat chiar un prototip Leopard 1A6 cu tun de 120 mm și blindaj suplimentar:

[ http://img151.imageshack.us/img151/3362/leopard1a6be03gd4.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Oplotul o fi el bun, nu zic nu, dar cred că și bătrânul nostru TR-85M1 i-ar da o găurică acolo cu muniția săgeată de proveniență israeliană... :naughty: În fapt, cam cine trage primul câștigă.

Un articol interesant, intitulat PROTECTIA PRIN BLINDAJ - AMENINTARI SI SOLUTII - aici: http://www.actrus.ro...2000/art14.html

Citez de acolo:

Quote

Principala forta de izbire a trupelor terestre o constituie in continuare blindatele datorita puterii de foc, mobilitatii si protectiei oferita de blindaj. Protectia echipajelor este asigurata suplimentar prin instalatia de protectie impotriva A.N.M. (Arme de Nimicire in Masa), instalatia de stins incendiu iar a autovehiculului in ansamblu prin aparatura de fumizare si prin camuflaj vizual, termic si la localizare laser.
Cercetatorii in domeniul tehnologiilor autovehiculelor blindate urmaresc cu prioritate solutionarea urmatoarelor probleme: blindatul sa nu fie vazut, sa nu fie lovit, sa nu fie distrus. Deoarece blindajul reprezinta principalul mijloc de protectie si perforarea sau deteriorarea acestuia poate duce la neutralizarea echipajului si/sau a masinii de lupta, vom acorda atentie in continuare acestui element.
Perforarea sau deteriorarea blindajului se poate realiza, in principal, prin urmatoarele moduri:

  • prin impactul cu un proiectil dur – proiectile perforante sau tip sageata;
  • cu jet cumulativ cu viteza mare – proiectil sau grenada cumulativa, componenta cu incarcatura cumulativa a rachetelor antitanc;
  • cu unde de soc – proiectil perforant fugas cu exploziv plastic.

Proiectilele perforante patrund in blindaj datorita energiei lor cinetice. Puterea de perforare este dependenta de diametrul proiectilului d, grosimea blindajului e, masa proiectilului mp si un factor k factor ce exprima proprietatile proiectilului si blindajului. Aceasta putere este bine aproximata de legea lui de Marre care ne da viteza ramasa a proiectilului [4]:

np = kd0,75e 0,7mp- 0,5

O crestere a puterii de perforare se obtine prin cresterea vitezei proiectilului (a energiei sale cinetice), deci prin cresterea vitezei initiale (la gura tevii). Acest lucru se poate face prin marirea cantitatii sau a calitatii pulberii incarcaturii de azvarlire, dar numai in limitele rezistentei mecanice a tevii gurii de foc. O alta cale pentru cresterea puterii de perforare o reprezinta redesenarea proiectilului cu micsorarea diametrului si pastrarea masei ceea ce a dus la crearea proiectilului tip sageata, proiectil cu elemente de ghidare pe teava (lisa) detasabile la parasirea tevii si eventual stabilizare pe traiectorie.
Proiectilele cumulative, dupa initiere, formeaza o unda de detonatie care se deplaseaza cu viteza constanta pe directia axei proiectilului, de la varful palniei catre baza sa. La colapsul acesteia se formeaza un jet cumulativ cu masa de cca 5 – 10% din masa palniei si cu viteza de 5 – 10 km/s, jet care actioneaza asupra blindajului cu o presiune de cca 1011 Pa (106 kgf/cm2) [1]. Deci, proiectilul cumulativ perforeaza blindajul ca urmare a presiunii dezvoltate si nu a topirii. Puterea de perforare este dependenta de marimea incarcaturii, tipul de substanta exploziva folosit, materialul, grosimea peretelui, unghiul de deschidere si distanta focala ale palniei loviturii cumulative precum si de materialul blindajului.
Proiectilele perforant fugase exercita o actiune de spargere a blindajului. Aceste proiectile distrug blindajul prin efectul pe care il produc in spatele acestuia fara ca blindajul sa fie perforat (utilizand efectul Hopkins). Principiul de functionare al unui astfel de proiectil este urmatorul : la detonarea incarcaturii explozive a proiectilului la contactul acestuia cu blindajul se produce o unda de soc care se propaga prin blindaj cu o viteza aproximativ egala cu viteza sunetului (5100 m/s). Ajunsa in partea cealalta a blindajului unda se reflecta. Aceste unde se comporta ca niste forte de intindere si compresiune. Atunci cand prin compunerea undelor reflectate de catre fetele blindajului se obtine o tensiune care depaseste rezistenta materialului blindajului o parte din acesta se disloca de pe fata interioara cu viteza mare si sub forma de schije mari.
Capacitatea unui autovehicul blindat de a face fata unor astfel de agresiuni mai sus amintite este data in principal de caracteristicile blindajului. Blindajele utilizate in prezent in constructia autovehiculelor blindate pot fi grupate in doua categorii: blindaje pasive si blindaje active.
Pana in anii 80 la tehnica armatelor occidentale s-a optat, la tancuri in special, pentru blindaje compozite de grosimi mari in partea frontala a carcasei si turelei, blindaje care asigura o buna protectie echipajului la loviturile frontale, statistic predominante. Aceasta optiune lasa insa flancurile, spatele, planseul, plafonul turelei si trenul de rulare expuse eventualelor lovituri. Blindajele compozite au avantajul unei bune rezistente la lovituri cumulative de calibru 90 – 100 mm. Nu acelasi lucru se poate spune despre rezistenta la loviturile cumulative de calibru mai mare, la loviturile cumulative „in tandem" chiar de calibre mai mici sau la noile proiectile tip sageata fabricate din uraniu saracit sau tungsten, proiectile superioare celor din carburi de wolfram. Cresterea insa a grosimii partii frontale a cutiei blindate la peste 100 mm si a celei a turelei la peste 200 mm a dus la cresterea greutatii blindatului , deci la necesitatea unui motor mai puternic (pentru pastrarea mobilitatii) deci mai mare, cu consecinte asupra dimensiunilor de gabarit si avand ca rezultat micsorarea capacitatilor de trecere. Aceasta spirala a impus redesenarea cutiei blindate si a turelei, cresterea procentului de mase plastice si aliaje usoare folosite la fabricarea diverselor repere si imbunatatirea retetelor de fabricatie a otelurilor (aliere cu nichel, crom, wolfram, molibden, mangan, beriliu) si a proceselor tehnologice de prelucrare si tratare termica a acestora. Apar de asemenea blindaje tip „sandwich" cu stratul exterior din otel de mare duritate, cel interior din aliaje de titan, aluminiu, vanadiu si crom, intre ele existand materiale ceramice sau materiale plastice armate cu fibra de sticla sau de carbon (fig. 1).

Figura 1: Attached File  image710.gif   20.15K   25 downloads

Variante constructive de blindaj: a ) blindaj stratificat; b ) blindaj ecranat; c ) blindaj exploziv

unde:

1 – placa de baza;
2 – invelis din aluminiu sau material plastic;
3 – elemente ceramice;
4 – adeziv;
5 – placa suplimentara;
6 – captuseala;
7 – obstacole suplimentare (placa de blindaj);
8 – cavitate sau adaosuri de polimeri;
9 – suprafata frontala a cutiei blindate;
10 – invelis metalic;
11 – incarcatura exploziva;
12 – elemente suplimentare de protectie si sustinere.

Quote

Blindajele tip sandwich au fost completate cu ecrane laterale din otel si cauciuc pentru protectia elementelor de rulare si au fost montate peste blindajul de baza. Astfel, putem discuta despre blindajul omogen, de baza, pasiv si blindajul amovibil, modular, usor de inlocuit si care poate fi pasiv (inert) sau reactiv.
Blindajele omogene sunt alcatuite dintr-un singur strat de material, performantele de protectie fiind dependente de rezistenta mecanica a materialului si de grosimea lui. In incercarea de a evita strapungerea blindajelor omogene de catre proiectilele perforante subcalibru cu elemente detasabile (APDS), de cele perforante subcalibru cu elemente detasabile si stabilizare aerodinamica (APFSDS) s-a ajuns la grosimi de blindaj din ce in ce mai mari, cateva valori fiind prezentate in tabelul 1 [1].


Tabel 1: Attached File  tabel_1.gif   9K   16 downloads

Quote

Performantele blindajelor stratificate, blindaje alcatuite din mai multe straturi de material de duritate si densitate diferita, sunt date de modul in care se succed straturile dinspre exterior spre interior si de numarul si natura suprafetelor de separatie, toate acestea producand destabilizari ale mijlocului perforant. Aceste blindaje sunt eficace impotriva loviturilor cumulative reducand puterea de perforare a jeturilor. Sunt insa voluminoase datorita grosimii straturilor, a numarului lor si a spatiului de aer dintre acestea (blindaj stratificat in pachet omogen – cu placi in/fara contact sau combinat; blindaj stratificat in pachet neomogen – cu placi in contact, combinate sau compozite). Materialele compozite care se folosesc la blindajele stratificate sunt:

  • compozite structurale, cu matricea formata din rasini epoxidice, poliesteri, armata cu fibre de sticla sau de carbon (aceste materiale sunt cu 30-50% mai usoare decat otelurile);
  • compozite carbon-carbon, cu matricea formata din carbon sub forma de grafit si fibre de carbon structurate in tesaturi. Au o densitate de 1,5 - 2 t/m3 si o buna comportare la temperaturi inalte;
  • compozite ceramica-ceramica, cu matricea executata din materiale refractare pure (siliciu, alumina) amestecuri de carburi, nitruri, boruri si fibre refractare de carbon. Rezistenta la incovoiere atinge valori de 7 Ž 104 N/m2.

Blindajele reactive declanseaza a contraactiune, de regula o explozie, in momentul impactului penetratorului, explozie care are drept scop perturbarea fenomenului de penetrare pana la reducerea totala a eficientei loviturii. Acest lucru este posibil prin modificarea axei de incidenta, pozitiei de incidenta, prin modificarea simetriei axiale de detonatie a incarcaturii cumulative sau prin distrugerea sau initierea prematura a exploziei unor componente ale penetratorului. Prima utilizare a blindajelor reactive explozive a avut loc in 1982 de catre armata israeliana, pe tancurile Centurion si M-60A1. In prezent acest tip de blindaj a fost adoptat de numerosi fabricanti de tehnica blindata.


#80
pro-civilizatie

pro-civilizatie

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,012
  • Înscris: 19.02.2011
as propune un multi-tracked tank

Attached Files



#81
max_01

max_01

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,234
  • Înscris: 07.02.2017
Noul tanc romanesc se lasă asteptat. Din motive financiare. La ce buget are Armata, aceasta are alte priorități pt achiziții militare.Nici nu cred ca România va produce singura, doar pt armata sa, un anumit tanc, realizat 100% la noi în tara. Pentru ca nu este fezabil asa ceva.

Edited by max_01, 05 July 2020 - 15:39.


#82
CovertTwo

CovertTwo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,057
  • Înscris: 16.09.2019
Tanc ???
Până una alta ar fi bine să producem muniția pt ce avem, nu să o importam, vai de capul nostru.

#83
max_01

max_01

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,234
  • Înscris: 07.02.2017

View PostCovertTwo, on 05 iulie 2020 - 15:44, said:

Tanc ???
Până una alta ar fi bine să producem muniția pt ce avem, nu să o importam, vai de capul nostru.
Proiectile de tun, calibru 100mm, încă mai putem produce.

#84
CovertTwo

CovertTwo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,057
  • Înscris: 16.09.2019
Se pare că praf de pușcă nu mai putem produce, importăm din Serbia...

#85
max_01

max_01

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,234
  • Înscris: 07.02.2017

View PostCovertTwo, on 05 iulie 2020 - 23:51, said:

Se pare că praf de pușcă nu mai putem produce, importăm din Serbia...
Așa este. Corupția este de vina.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate