Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...

Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM
 Asigurare auto hibrid

Asus B550M - PC-ul nu porneste di...

Tzanca Uraganu - Inconjurat de Fe...

explicatie montaj breadboard
 3 Doors Down - Kryptonite

Semnalizati cand virati pe un dru...

Donez Siofor de 1000mg ( diabet t...

Izolatie intre parter si etaj
 Hranirea pasarilor din orase -pro...

[unde] goarna tramvai

UPGRADE interfon de bloc Electra?

Care-i diferenta intre Geberit De...
 

Biserica Greco-Catolica

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
294 replies to this topic

Poll: Inainte de 1948 (cand Biserica Greco-Catolica a fost scoasa in afara legii) bunicii mei (104 member(s) have cast votes)

Inainte de 1948 (cand Biserica Greco-Catolica a fost scoasa in afara legii) bunicii mei

  1. n-au fost ardeleni (19 votes [18.10%])

    Percentage of vote: 18.10%

  2. au fost ardeleni, si anume ortodoxi (18 votes [17.14%])

    Percentage of vote: 17.14%

  3. au fost greco-catolici, si au ramas greco-catolici (26 votes [24.76%])

    Percentage of vote: 24.76%

  4. au fost greco-catolici, si dupa 1948 au trecut la ortodoxie (14 votes [13.33%])

    Percentage of vote: 13.33%

  5. au fost greco-catolici, si dupa 1948 au trecut la ortodoxie, dar dupa 1989 au revenit la Biserica Greco-Catolica (17 votes [16.19%])

    Percentage of vote: 16.19%

  6. au fost ardeleni, dar s-au tinut de o biserica maghiara (11 votes [10.48%])

    Percentage of vote: 10.48%

Vote Guests cannot vote

#37
data

data

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,114
  • Înscris: 11.06.2004

rakoczy, on Jul 30 2005, 18:51, said:

...
acei greco-catolici de care vorbesti, in satul acela, au o optiunea clara: Romano-Catolicismul.
...

<{POST_SNAPBACK}>


de ce?

greco-catolicii sunt mai apropiati in credinta de romano-catolici decat de ortodocsi?

#38
rakoczy

rakoczy

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,395
  • Înscris: 11.03.2005

data, on Aug 3 2005, 20:25, said:

de ce?

greco-catolicii sunt mai apropiati in credinta de romano-catolici decat de ortodocsi?

<{POST_SNAPBACK}>



credinta este una si aceiasi, nu? doar suntm cu toti crestini indiferent de confesiune.
e vorba de faptul ca pastrand ritualul oriental, greco-catolicii au inteles ca Una Biserica are un singur Cap.
bine, stiu ce obiectiuni poti avea... dar uite si tu, ortodocsii au de la 1920 imi pare, nu sunt sigur, o gramada de Patriarhi. unul singur cel de la Istanbul-Constantinopol ar trebui sa fie Capul, nu degeaba el este Patriarh Ecumenic.

#39
data

data

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,114
  • Înscris: 11.06.2004

rakoczy, on Aug 3 2005, 20:58, said:

credinta este una si aceiasi, nu? doar suntm cu toti crestini indiferent de confesiune.
e vorba de faptul ca pastrand ritualul oriental, greco-catolicii au inteles ca Una Biserica are un singur Cap.
bine, stiu ce obiectiuni poti avea... dar uite si tu, ortodocsii au de la 1920 imi pare, nu sunt sigur, o gramada de Patriarhi. unul singur cel de la Istanbul-Constantinopol ar trebui sa fie Capul, nu degeaba el este Patriarh Ecumenic.

<{POST_SNAPBACK}>


toti romanii transilvaneni au fost ortodocsi din strabuni.

daca este o singura credinta de ce au trebuit convertiti (de multe ori cu forta) de catre austro-ungari la catolicism?

#40
rakoczy

rakoczy

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,395
  • Înscris: 11.03.2005

data, on Aug 3 2005, 21:27, said:

toti romanii transilvaneni au fost ortodocsi din strabuni.

daca este o singura credinta de ce au trebuit convertiti (de multe ori cu forta) de catre austro-ungari la catolicism?

<{POST_SNAPBACK}>



principatul transilvan a aparut pe la anul 1000, da? atunci schisma intre est si vest nu exista. dar, mai devreme, inainte de orice schisma de la anul 1054, romanii si proto-romanii au fost crestini, ca toti crestinii vestici ori estici, asta nu stiai? de episcopia Cumaniei ( catolica) care functioneaza in Moldova inca inainte de anul 1200, ai auzit? dar de cea de la curtea de arges? tot catolica, mai veche de anul 1200 si ea?

uite, data, cuvinte romanesti scrise de intelectuali romani...
nu cadea si tu in plasa protocronismului, ortodoxismului habotnic si rrrromanismului verde.



si uite cum se leaga lucrurile:

altera 19 • Editorial

Lansăm acest număr al alterei cu intenția mărtusită de a ne implica, în continuarea dezbaterilor intelectuale găzduite de noi, în procesul de reformă a statului român.


Nu de puține ori, în studiile pubicate de altera a revenit chestiunea inadecvării structurii statului român, birocratic și supracentralizat, la provocările unei epoci complexe, cînd singurele instituții capabile de funcționare sînt cele flexibile și dinamice. O instituție, în felul său, statul român este responsabil de multe din tarele funcționale ale societății. Omniprezent acolo unde ar trebui să fie absent, sau dimpotrivă, lipsind din domenii pe care ar trebui sa le administreze, ocultat de liota de intermediari, statul român are, în forma sa actuală, o predestinată și periculoasă propensiune pentru corupție, lentoare și costuri operaționale exorbitante.


Ani la rînd, dezbaterea despre reforma structurii statului român a fost ocolită de elita intelectuală și politică, cu rare și lăudabile excepții, ambele fiind incapabile să articuleze un mesaj public coerent apt să disocieze, în fine, din perspectiva unui secol de stat național unitar, mistica națională de patriotismul valorilor. Pentru aproape un secol, România a urmat modelul iacobin, cu un bilanț care, pe lîngă unele avantaje, a antrenat continuu aluviuni mentalitare, ce riscau perpetuu să rupă România de Europa. Unitatea statului național s-a clădit pe instrumentarea obsesivă a unui naționalism primitiv, susținut de o ortodoxie, nu de puține ori primitivă și ea. Că o astfel de arhitectură politică este dezastruoasă o demonstrează România de azi, aflată mereu pe unul din ultimele locuri din Europa ca nivel de trai, dar printre primele ca nivel de corupție, menținerea structurilor și instituțiilor cu mentalitate securist-comunistă și deficit democratic. Este limpede că, după eșecul repetat al oricăror tentative de cosmetizare, pentru a răsturna acest trend, nu mai rămîne decît o ultima încercare, aceea de a transforma statul din rădăcini, a-l reconstrui pe valori, solidaritate în diversitate, subsidiaritate și autonomii.

altera a fost prima dintre publicațiile românești care s-a angajat programatic în susținerea regionalizării, ca instrument de reformă administrativă, de punere în operă a principiului subsidiarității și controlului civic asupra actului administrativ. În ultimul timp, la presiunea organismelor internaționale, dar și în perspectiva surîzătoare a noi fonduri și demnități, guvernul social-democrat lasă să se înțeleagă că este gata să inițieze reforma regională. Totodată, lideri ai respectivei formațiuni nu fac nici un secret din intenția lor de a menține județele, evident pentru a continua controlul etatist și pentru a-și satisface stufoasa clientelă politică. Dinspre opoziția democratică din parlament, reacțiile, adesea oportuniste, nu sînt nici ele mai încurajatoare. Apare clar pericolul unei regionalizări de formă, care nu va atinge centrul de comandă al statului național unitar și, în consecință, va duce la o formulă tot atît de birocratică și coruptă ca și cea actuală, mai mult, va replica modelul centralist la nivele intermediare, creînd o nouă birocrație regională.

Societatea civilă, Liga Pro Europa în primul rînd, apoi Provincia și Institutul pentru Politici Publice au lansat dezbateri și întîlniri menite să contracareze tentația elitei politice de a trata tema regionalizării în mod duplicitar.


Unul din argumentele deseori utilizate pentru amînarea sine die a regionalizării este acela al formelor fără fond, mulți susținînd că regionalizarea este o tendință exclusiv occidentală, care nu s-ar potrivi Europei Centrale și de Est, dominată încă de filozofia unității naționale. Altera publică, tocmai pentru a contracara aceste false prudențe, o serie de articole dedicate fenomenului regionalizării în zonele estice și centrale ale Europei. Cititorul va putea judeca el însuși, în deplină libertate, portanța modelelor prezentate și relevanța lor pentru dezbaterea din România.


altera găzduiește, de asemenea, o remarcabilă suită de recomandări ale Consiliului Europei, ce deschid calea unei reflecții mai largi asupra prezenței rasismului în societatea noastră. Dacă existența discriminării în societatea românescă este cît de cît acceptată, dezbaterea despre rasism este ocolită obsesiv, deși sondajele de opinie semnalează în permanență că acest fenomen, avîndu-i ca țintă în primul rînd pe romi, nu contenește să ia amploare, în ciuda unor politici publice mai clare și a finanțărilor sosite din întreaga lume democratică pentru sprijinirea rezolvării acestei falii endemice a societății românești.

În fine, altera publică în acest număr unul din cele mai importante documente din domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, care este Memorandumul greco-catolic, o mărturie zguduitoare a supraviețuirii injustițiilor comuniste în statul român actual, un document care pune serioase semne de întrebare privind autenticitatea libertății religioase din țara noastră, atragînd atenția opiniei publice asupra deficitului democratic care tinde să se instaleze la noi ca un nou modus vivendi.
Regionalizare, interculturalitate, antirasism, libertate religioasă, iată termeni care riscă să ramînă izolați în universul think tank-urilor și al mediilor intelectuale, fără impact asupra elitei politice sau asupra societății în întregul său. La polul opus, etatismul totalitar și limitarea libertăților se instalează mai rapid decît ar fi prezis cel mai sceptic dintre sceptici. Politicile publice, în special cele educaționale, rămîn să propage poncifele conservatoare pe care le-a moștenit de la două dictaturi ce se văd salvate în secolul XXI.: fascismul și comunismul.



Editorii

#41
data

data

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,114
  • Înscris: 11.06.2004

rakoczy, on Aug 3 2005, 21:35, said:

principatul transilvan a aparut pe la anul 1000, da? atunci schisma intre est si vest nu exista. dar, mai devreme, inainte de orice schisma de la anul 1054, romanii si proto-romanii au fost crestini, ca toti crestinii vestici ori estici, asta nu stiai? de episcopia Cumaniei ( catolica) care functioneaza in Moldova inca inainte de anul 1200, ai auzit? dar de cea de la curtea de arges? tot catolica, mai veche de anul 1200 si ea?

uite, data, cuvinte romanesti scrise de intelectuali romani...
nu cadea si tu in plasa protocronismului, ortodoxismului habotnic si rrrromanismului verde.
si uite cum se leaga lucrurile:

altera 19 • Editorial

...

<{POST_SNAPBACK}>


ce legatura are episcopia Cumaniei cu credinta romanilor transilvaneni?

spui ca romanii transilvaneni de dinainte de 1200 au fost catolici?

si ce treaba au citatele din altermedia despre comunisti si nazisti cu romanii din 1200?

daca romanii erau catolici, de ce a fost nevoie sa se semneze un act prin care acestia acceptau primatul papal si restul riturilor catolice?

asta ma face sa va resping; cand lucrurile sunt clare voi tot incercati sa le prezentati intr-o lumina favorabila voua.

cand austro-ungarii daramau bisericile ortodoxe cu tunurile unde era obiectivismul tau? (si daca nu erau ortodoxe de ce le daramau?)

#42
balalau

balalau

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 156
  • Înscris: 14.04.2005
ce spuneam, Rakoczy? omul pur si simplu nu vede legatura de ansamblu.
citeste superficial textul si trage concluzii pripite. nu intelege pentru ca e inchistat intr-un tipar de gandire asa cum e descris in textul mesajului postat de dumneata. asta e.

Edited by balalau, 03 August 2005 - 22:04.


#43
sosok

sosok

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 600
  • Înscris: 02.06.2005

rakoczy, on Aug 3 2005, 21:35, said:

principatul transilvan a aparut pe la anul 1000, da? atunci schisma intre est si vest nu exista. dar, mai devreme, inainte de orice schisma de la anul 1054, romanii si proto-romanii au fost crestini, ca toti crestinii vestici ori estici, asta nu stiai? de episcopia Cumaniei ( catolica) care functioneaza in Moldova inca inainte de anul 1200, ai auzit? dar de cea de la curtea de arges? tot catolica, mai veche de anul 1200 si ea?

uite, data, cuvinte romanesti scrise de intelectuali romani...
nu cadea si tu in plasa protocronismului, ortodoxismului habotnic si rrrromanismului verde.
si uite cum se leaga lucrurile:

altera 19 • Editorial

Lansăm acest număr al alterei cu intenția mărtusită de a ne implica, în continuarea dezbaterilor intelectuale găzduite de noi, în procesul de reformă a statului român.
Nu de puține ori, în studiile pubicate de altera a revenit chestiunea inadecvării structurii statului român, birocratic și supracentralizat, la provocările unei epoci complexe, cînd singurele instituții capabile de funcționare sînt cele flexibile și dinamice. O instituție, în felul său, statul român este responsabil de multe din tarele funcționale ale societății. Omniprezent acolo unde ar trebui să fie absent, sau dimpotrivă, lipsind din domenii pe care ar trebui sa le administreze, ocultat de liota de intermediari, statul român are, în forma sa actuală, o predestinată și periculoasă propensiune pentru corupție, lentoare și costuri operaționale exorbitante.
Ani la rînd, dezbaterea despre reforma structurii statului român a fost ocolită de elita intelectuală și politică, cu rare și lăudabile excepții, ambele fiind incapabile să articuleze un mesaj public coerent apt să disocieze, în fine, din perspectiva unui secol de stat național unitar, mistica națională de patriotismul valorilor. Pentru aproape un secol, România a urmat modelul iacobin, cu un bilanț care, pe lîngă unele avantaje, a antrenat continuu aluviuni mentalitare, ce riscau perpetuu să rupă România de Europa. Unitatea statului național s-a clădit pe instrumentarea obsesivă a unui naționalism primitiv, susținut de o ortodoxie, nu de puține ori primitivă și ea. Că o astfel de arhitectură politică este dezastruoasă o demonstrează România de azi, aflată mereu pe unul din ultimele locuri din Europa ca nivel de trai, dar printre primele ca nivel de corupție, menținerea structurilor și instituțiilor cu mentalitate securist-comunistă și deficit democratic. Este limpede că, după eșecul repetat al oricăror tentative de cosmetizare, pentru a răsturna acest trend, nu mai rămîne decît o ultima încercare, aceea de a transforma statul din rădăcini, a-l reconstrui pe valori, solidaritate în diversitate, subsidiaritate și autonomii.

altera a fost prima dintre publicațiile românești care s-a angajat programatic în susținerea regionalizării, ca instrument de reformă administrativă, de punere în operă a principiului subsidiarității și controlului civic asupra actului administrativ. În ultimul timp, la presiunea organismelor internaționale, dar și în perspectiva surîzătoare a noi fonduri și demnități, guvernul social-democrat lasă să se înțeleagă că este gata să inițieze reforma regională. Totodată, lideri ai respectivei formațiuni nu fac nici un secret din intenția lor de a menține județele, evident pentru a continua controlul etatist și pentru a-și satisface stufoasa clientelă politică. Dinspre opoziția democratică din parlament, reacțiile, adesea oportuniste, nu sînt nici ele mai încurajatoare. Apare clar pericolul unei regionalizări de formă, care nu va atinge centrul de comandă al statului național unitar și, în consecință, va duce la o formulă tot atît de birocratică și coruptă ca și cea actuală, mai mult, va replica modelul centralist la nivele intermediare, creînd o nouă birocrație regională.

Societatea civilă, Liga Pro Europa în primul rînd, apoi Provincia și Institutul pentru Politici Publice au lansat dezbateri și întîlniri menite să contracareze tentația elitei politice de a trata tema regionalizării în mod duplicitar.
Unul din argumentele deseori utilizate pentru amînarea sine die a regionalizării este acela al formelor fără fond, mulți susținînd că regionalizarea este o tendință exclusiv occidentală, care nu s-ar potrivi Europei Centrale și de Est, dominată încă de filozofia unității naționale. Altera publică, tocmai pentru a contracara aceste false prudențe, o serie de articole dedicate fenomenului regionalizării în zonele estice și centrale ale Europei. Cititorul va putea judeca el însuși, în deplină libertate, portanța modelelor prezentate și relevanța lor pentru dezbaterea din România.
altera găzduiește, de asemenea, o remarcabilă suită de recomandări ale Consiliului Europei, ce deschid calea unei reflecții mai largi asupra prezenței rasismului în societatea noastră. Dacă existența discriminării în societatea românescă este cît de cît acceptată, dezbaterea despre rasism este ocolită obsesiv, deși sondajele de opinie semnalează în permanență că acest fenomen, avîndu-i ca țintă în primul rînd pe romi, nu contenește să ia amploare, în ciuda unor politici publice mai clare și a finanțărilor sosite din întreaga lume democratică pentru sprijinirea rezolvării acestei falii endemice a societății românești.

În fine, altera publică în acest număr unul din cele mai importante documente din domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, care este Memorandumul greco-catolic, o mărturie zguduitoare a supraviețuirii injustițiilor comuniste în statul român actual, un document care pune serioase semne de întrebare privind autenticitatea libertății religioase din țara noastră, atragînd atenția opiniei publice asupra deficitului democratic care tinde să se instaleze la noi ca un nou modus vivendi.
Regionalizare, interculturalitate, antirasism, libertate religioasă, iată termeni care riscă să ramînă izolați în universul think tank-urilor și al mediilor intelectuale, fără impact asupra elitei politice sau asupra societății în întregul său. La polul opus, etatismul totalitar și limitarea libertăților se instalează mai rapid decît ar fi prezis cel mai sceptic dintre sceptici. Politicile publice, în special cele educaționale, rămîn să propage poncifele conservatoare pe care le-a moștenit de la două dictaturi ce se văd salvate în secolul XXI.: fascismul și comunismul.
Editorii

<{POST_SNAPBACK}>



eu ca si greco-catolic, sustin demersurile acestei biserici mult incercate.
vad ca ai postat acelasi text si la homo balcanicus si la rromii un popor discriminat. inteleg mesajul comun si legatura cu mentalitatea nostra paguboasa si retrograda.
si mai inteleg un lucru: nimic nu se va schimba de la sine aici. trebuie mereu presiuni de la occidentali. toate reformele, chiar si cele superficiale semnalate in textul acelei fundatii, au fost facute la presiunea vestului.
suntem condamnati la stagnare. numai socurile ne mai misca putin.
viitorul pare sumbru pentru ro. :confuzzled:

#44
data

data

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,114
  • Înscris: 11.06.2004
sunt unii care se fac ca nu stiu ca au fost ortodocsi;

si arunca priviri "de ansamblu" si nu vad padurea din cauza copacilor.

vorbiti de romanii de la 1200

dogmele catolice acceptate de greco-catolici au fost stabilite de catolici in 1439:

"Punctele dogmatice care vor trebui să fie respectate vor fi cele fixate la 1439 prin sinodul de la Florența: primatul papal, purcederea Spiritului Sfânt și de la Fiul-Filioque, existența Purgatoriului și valabilitatea pâinii nedospite, a azimei, ca materie a Euharistiei."

spuneti ca in anul 1000 schisma nu exista. asa este!

asta pentru ca atunci toti crestinii acceptau adevarurile unei singure Biserici.

catolicii au aparut ulterior prin modificarea dogmelor:
ce vreti mai clar, este citat din sursele voastre:
"primatul papal, purcederea Spiritului Sfânt și de la Fiul-Filioque, existența Purgatoriului și valabilitatea pâinii nedospite, a azimei, ca materie a Euharistiei" au fost fixate in 1439 prin sinodul de la Florenta.
asta este.

#45
sosok

sosok

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 600
  • Înscris: 02.06.2005
Nikolai Afanasiev, teolog ordodox releva contradictiile si schimbarile produse in dogma ortodoxa de azi, fata de cea Bizantina:



Existenta lui jus humanum era necunoscut&atilde; si scoliastilor bizantini ai veacului al doisprezcelea. Cu toate acestea, în vremea sinoadelor ecumenice, ca si mai înainte ori mai târziu, hotrârile canonice au fost anulate si schimbate de ca;tre Biserica, în cea mai deplina forma a vietuirii sale si prin puterea ei cea mai înalta, sinoadele - ele însele schimbând hotarârile sinoadelor de mai înainte. Sinodul Trulan, dupa ce proclamase neschimbabilitatea canoanelor, scrie în vestitul Canon al Doisprezecelea ce introducea celibatul pentru episcopat: "Deoarece noi ne straduim mult ca totul s& se faca spre folosul turmei de sub mâna noastra, am hotarât ca în viitor nicidecum sa nu se mai întâmple una ca aceasta. Iar aceasta nu o zicem spre desfiintarea sau rasturnarea celor legiferate apostoliceste, ci pentru ca purtam grija de mântuirea si de propasirea spre mai bine a poporului, si ca starii ieraticesti sa nu i se faca vreo prihana" (5).

Jus humanum nu exista în Biserica; toate hota;rârile sunt dumnezeieste-insuflate ("fiind cu toatele luminate de unul si acelasi Duh") si trebuie sa ramâna nepieritoare si de neclintit. Înseamna oare ca Biserica Ortodoxa  tagaduind jus humanum, în contrast cu protestantismul, recunoaste doar jus divinum? Atunci cum se poate sustine despre canoane ca sunt nepieritoare si de neclintit, când ele se preschimba, chiar daca schimbarea nu înseamna totodata pervertirea ori anularea deciziilor anterioare? Intrebarea tinteste catre un paradox !"
:confuzzled:
pe langa aceste sofisme, ce sa vedem? gargara!
data, las-o moale ca nu te pricepi la dogmatica.

Edited by sosok, 03 August 2005 - 22:58.


#46
data

data

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,114
  • Înscris: 11.06.2004

sosok, on Aug 3 2005, 22:46, said:

Nikolai Afanasiev, teolog ordodox releva contradictiile si schimbarile produse in dogma ortodoxa de azi, fata de cea Bizantina:
Existenta lui jus humanum era necunoscut&atilde; si scoliastilor bizantini ai veacului al doisprezcelea. Cu toate acestea, în vremea sinoadelor ecumenice, ca si mai înainte ori mai târziu, hotrârile canonice au fost anulate si schimbate de ca;tre Biserica, în cea mai deplina forma a vietuirii sale si prin puterea ei cea mai înalta, sinoadele - ele însele schimbând hotarârile sinoadelor de mai înainte. Sinodul Trulan, dupa ce proclamase neschimbabilitatea canoanelor, scrie în vestitul Canon al Doisprezecelea ce introducea celibatul pentru episcopat: "Deoarece noi ne straduim mult ca totul s& se faca spre folosul turmei de sub mâna noastra, am hotarât ca în viitor nicidecum sa nu se mai întâmple una ca aceasta. Iar aceasta nu o zicem spre desfiintarea sau rasturnarea celor legiferate apostoliceste, ci pentru ca purtam grija de mântuirea si de propasirea spre mai bine a poporului, si ca starii ieraticesti sa nu i se faca vreo prihana" (5).

Jus humanum nu exista în Biserica; toate hota;rârile sunt dumnezeieste-insuflate ("fiind cu toatele luminate de unul si acelasi Duh") si trebuie sa ramâna nepieritoare si de neclintit. Înseamna oare ca Biserica Ortodoxa  tagaduind jus humanum, în contrast cu protestantismul, recunoaste doar jus divinum? Atunci cum se poate sustine despre canoane ca sunt nepieritoare si de neclintit, când ele se preschimba, chiar daca schimbarea nu înseamna totodata pervertirea ori anularea deciziilor anterioare? Intrebarea tinteste catre un paradox !"
:confuzzled:
pe langa aceste sofisme, ce sa vedem? gargara!
data, las-o moale ca nu te pricepi la dogmatica.

<{POST_SNAPBACK}>


daca primele Sinoade au avut loc cu participarea tuturor crestinilor la cel de la Florenta au participat doar catolicii; una este ca toata Biserica sa ajunga la o solutie alta este ca o parte a ei sa decida ceva si sa incarce sa impuna tuturor parerile ei.



dai copy&paste si la sfarsit ii acuzi pe ceilalti de "gargara"

dar nu am inteles din raspunsul tau, daca bisericile din Transilvania erau catolice de ce le-au daramat ungurii cu tunurile?

#47
Milan

Milan

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 442
  • Înscris: 23.12.2004
Astept voturi, nu shit.

#48
Gheorghe Dracu

Gheorghe Dracu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,974
  • Înscris: 02.11.2004

data, on Aug 4 2005, 23:33, said:

daca primele Sinoade au avut loc cu participarea tuturor crestinilor la cel de la Florenta au participat doar catolicii; una este ca toata Biserica sa ajunga la o solutie alta este ca o parte a ei sa decida ceva si sa incarce sa impuna tuturor parerile ei.
dai copy&paste si la sfarsit ii acuzi pe ceilalti de "gargara"

dar nu am inteles din raspunsul tau, daca bisericile din Transilvania erau catolice de ce le-au daramat ungurii cu tunurile?

<{POST_SNAPBACK}>


Nu le-au daramat ungurii, ci austriecii. Bukow il chema pe generalul care a condus actiunea.

#49
rakoczy

rakoczy

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,395
  • Înscris: 11.03.2005

Gheorghe Dracu, on Aug 5 2005, 08:53, said:

Nu le-au daramat ungurii, ci austriecii. Bukow il chema pe generalul care a condus actiunea.

<{POST_SNAPBACK}>


da, gheorghe. nu avem ce face cu userul acesta, el zice ce vrea ca doar e pornit impotriva ungurilor si a catolicilor, stim asta de mult. daca il intrebi ce miscari erau in Ardeal pe vremea aia, nu stie ca maghiarii+ romanii luptau coalizati impotriva autoritatii austriece imperiale, era un adevarat razboi civil acolo.... lasa sa zica si el ce poate.

#50
data

data

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,114
  • Înscris: 11.06.2004

rakoczy, on Aug 5 2005, 10:57, said:

da, gheorghe. nu avem ce face cu userul acesta, el zice ce vrea ca doar e pornit impotriva ungurilor si a catolicilor, stim asta de mult. daca il intrebi ce miscari erau in Ardeal pe vremea aia, nu stie ca maghiarii+ romanii luptau coalizati impotriva autoritatii austriece imperiale, era un adevarat razboi civil acolo.... lasa sa zica si el ce poate.

<{POST_SNAPBACK}>


"Din păcate, sub acoperirea uniaților, generalul Adolf von Bukow a tratat „ diplomatic ” problema dreptei credințe în Ardeal, arzând toate mănăstirile și schiturile de lemn, în afară de patru, și punând tunurile să dărâme mănăstirile ortodoxe clădite în piatră, uneori milenară. Părinții și monahii ortodocși au fost siliți să se refugieze în Muntenia și în Moldova, unde au întemeiat de altfel noi mănăstiri. Cei rămași în Ardeal au fost siliți prin forță și sistematic să jure credință uniaților, suferind delațiuni, deportare, și privațiuni grave, care i au obligat să se ascundă prin munți ca să rămână în viață. Nu de puține ori, cei care au mărturisit dreapta credință au ajuns mucenici ca Preotul Mărturisitor Ioan din Galeș, Oprea Miclăuș, sau ca preotul Moise Măcinic din Sibiel, sat așezat în „ Mărginimea ” Sibiului."

http://ro.wikipedia....i..._la_romĂąni

#51
Gheorghe Dracu

Gheorghe Dracu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,974
  • Înscris: 02.11.2004

rakoczy, on Aug 5 2005, 10:57, said:

da, gheorghe. nu avem ce face cu userul acesta, el zice ce vrea ca doar e pornit impotriva ungurilor si a catolicilor, stim asta de mult. daca il intrebi ce miscari erau in Ardeal pe vremea aia, nu stie ca maghiarii+ romanii luptau coalizati impotriva autoritatii austriece imperiale, era un adevarat razboi civil acolo.... lasa sa zica si el ce poate.

<{POST_SNAPBACK}>


Mda. Nu poti sa iti dau dreptate 100%. Stim doar ca 100 de ani mai tarziu datorita neintelegerii dintre Iancu si Kossuth s-a dus dracului toata potentiala alianta. Chestii de neinteles pentru mine... Dar asta nu are legatura cu Biserica greco-catolica. Nu prea stiu ce sa cred si cum sa decid pentru mine insumi, daca trecerea aceea cu forta la grecocatolicism a fost sau nu benefica pt. romani. Ma gandesc la situatia din Chile unde Pinochet a distrus prin forta comunismul. Le-a fost oamenilor mai bine cu o dictatura de alt fel. Sau daca tot am dat ex. sudamerican, cam la fel a facut si Fujimori. Cu alte cuvinte impui ceva cu forta ca sa obtii ceva bun. Intrebarea e cu ce pret?

#52
cineva

cineva

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 209
  • Înscris: 16.03.2005

rakoczy, on Aug 3 2005, 21:35, said:

principatul transilvan a aparut pe la anul 1000, da? atunci schisma intre est si vest nu exista.

<{POST_SNAPBACK}>


1176 voievodul Leustachiu
secolele XII-XIV voievozii Roland Borsa, Ladislau Kan
1366 regele Ludovic I al Ungariei emite "Diplomele regale ale regelui Ludovic" in care se conditioneaza calitatea de nobil cu apartenenta la catolicism...

#53
rakoczy

rakoczy

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,395
  • Înscris: 11.03.2005

cineva, on Aug 5 2005, 19:33, said:

1176 voievodul Leustachiu
secolele XII-XIV voievozii Roland Borsa, Ladislau Kan
1366 regele Ludovic I al Ungariei emite "Diplomele regale ale regelui Ludovic" in care se conditioneaza calitatea de nobil cu apartenenta la catolicism...

<{POST_SNAPBACK}>



mda, si? pana la urma ai pus ceva fara legatura cu subiectul.... insistenta ta ( de a demonstra, ce?) e obositoare.
fa si tu un topic cu " binefacerile ortodoxiei" si gata.
esti un om credincios? daca da, te felicit. practicant? meri duminica mereu la liturghia?
nu cumva esti " gica contra " la catolicism, din cauza ... politica? hm!

Edited by rakoczy, 08 August 2005 - 06:26.


#54
cineva

cineva

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 209
  • Înscris: 16.03.2005

rakoczy, on Aug 8 2005, 06:25, said:

mda, si? pana la urma ai pus ceva fara legatura cu subiectul.... insistenta ta ( de a demonstra, ce?) e obositoare.
fa si tu un topic cu " binefacerile ortodoxiei" si gata.
esti un om credincios? daca da, te felicit. practicant? meri duminica mereu la liturghia?
nu cumva esti " gica contra " la catolicism, din cauza ... politica? hm!

<{POST_SNAPBACK}>


Cred ca am mai zis ca am un bunic care este greco-catolic.
Am vrut sa subliniez faptul ca pentru cateva sute de ani (nu stiu exact una, doua, trei) Transilvania nu a fost numai Principat.
Unde am zis ca ortodoxia a facut numai bine? Si hai sa nu transformam topicul intr-o cearta ca sincer si tu ma obosesti cateodata.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate