Dacii, obiceiuri si traditii

paradigmatic, on 28 mai 2013 - 20:41, said:

Nu se pot traduce mot la mot: in Italiana te trimit direct "a fare in culo", adica in anus.
Totusi, exista ceva asemanator in limba sarda "Torrarinci su cunnu" care inseamna exact acelasi lucru ca-n limba romana.

ego_zenovius, on 28 mai 2013 - 19:57, said:

e bun forumul, pt ca te provoaca.
uite de ex. cautand dupa etimologia cuvantului 'casa', vad radacina PIE *kat-  si imediat imi vine in cap cuvantul catun (cf.alb.)

Adica, daca te uiti nitel la vocabularul limbii romane, vezi cum cuvintele din limba franceza (apartament, vila), inlocuiesc cuvintele din latina (casa) si maghiara (locuinta) care au inlocuit cuvintele din turca (hogeac, conac) care au inlocuit cuvintele din slava (chilie, coliba) si maghiara (salas, lacas) care au inlocuit cuvinte cu et. nec. (bordei, cosmelie).

Adica, limba romana trece printr-un continuu proces de sofisticare, cuvinte ca 'vizuina' si 'barlog' avand sensul de adapost al omului, sa zicem la 1000ad, ca treptat, sa se specializeze cu sensul de adapost al animalului.
Si ca sa intelegi cum e posibil asa ceva, ia exemplul cuvantului 'buca', care azi desemneaza strict curul omului, desi mai auzi batrani zicand 'bucile obrazului', si ai cuvinte ca 'bucate', 'a imbuca', din latinescul cica bucca (obraz).

Altfel, compara 'a locui' (magh.) cu 'loc' (lat.)

mojo-jojo, on 28 mai 2013 - 21:27, said:

jojo, ideea e ca la 1800 s-au apucat unii sa boteze lunile anului, si a ramas in carti doar ce s-o scris pe hartie.
Daca taranii  aveau propriile nume ale lunilor, n-au sscris documente, n-a ramas nici o informatie de cum le-or fi zis.

Edited by criztu, 28 May 2013 - 22:13.

Din enumararea ta nu se intelege cum clasifici limba romana.
De unde vine dupa parerea ta? Carei familii de limbi apartine?

criztu, on 28 mai 2013 - 21:56, said:

Apoi sa lasam deocamdata cuvintele ce tin strict de vucabular sa trecem la examinarea structurii gramaticale a limbii romane.
Arata-mi daca, in curs de mai multe secole, s-a schimbat ceva semnificativ in forma adverbelor, a adjectivelor, a conjunctiilor etc.

criztu, on 28 mai 2013 - 21:56, said:

Ideea este ca denumirile lunilor anului n-au avut viata lunga nici macar in Franta iar aceste evenimente au avut loc cu MULT inainte ca boierii romani sa-si trimita fii la scoli in Franta.

Prin ce miracol s-au transmis aceste denumiri in popor?

Unde sunt corespondentele dintre denumirile revolutionare franceze si cele populare romanesti?

criztu, on 28 mai 2013 - 21:56, said:

Deja fantazezi. Unde ai tu atestate transformarile astea?

criztu, on 28 mai 2013 - 21:56, said:

Wait a minute... Cum adica cuvintele din latina (casa) au inlocuit cuvintele din turca (hogeac, conac)?
Vrei sa spui ca virgula "casa" e un imprumut tarziu, venit in limba romana dupa "conac" si "hogeac".

Și cum au purces cu dânsul a doua dzi la Poartă să îmbrace căftan, ș-au intrat în casă la viziriul. - asta e din Neculce.

...au făcutŭ și nunta fiicăi sale Vasilie-vodă, cei mai mari, doamnei Măriei, după cneadzul Ragivil, om de casă mare - asta e din Costin, dar probabil ca ai sa zici ca nu se pune pentru ca Miron Costin a invatat la scoala latineasca, la iezuiti, in Polonia si l-a adus de acolo pe casă, imprumut ce a avut un succes formidabil, raspandindu-se in tot spatiul romanesc si inlocuindu-le pe turcestile hogeac si conac.

De care lucru, daca s-au întorsu ai noștri acasă, mare mulțămită au avut Alexandru vodă de la craiul. - asta e din Ureche. Na, ca si asta stia ceva latineasca, se pare.

Nasol, se pare ca n-am cum sa te conving, asa ca vei ramane pe veci cu ideea ca virgula "casa" le-a inlocuit pe "conac" si "hogeac".

criztu, on 28 mai 2013 - 21:56, said:

Hai ca esti simpatic. Deci la anul 1000 romanul spunea "Gigele, treci imediat in vizuina ca e tarziu!" Mai apoi, pe la 1400, dupa ce a intrat in contact cu tiristii turci, romanasul nostru ii spunea nevestii: "Mimisor, hai sa ne inscriem si noi in programul "Primul conac". Pentru ca pe la 1700 dupa ce vine dumnealui Miron Costin cu "casa" de la iezuitii polonezi sa apara si versurile "nice casa, nice masa, nice mandra jupaneasa".
Corect.

ego_zenovius, on 28 mai 2013 - 23:03, said:

sincer sincer, taranul zicea bordei. Casa e un fel de 'apartament' in limba romana, din punctul meu de vedere.

ego_zenovius, on 28 mai 2013 - 23:03, said:

Sa fiu mai clar: vila, apartament, conac, locuinta, casa, chilie, coliba, sunt snobisme, adica folosite de elite, ca sa nu zica bordei, cocioaba, cosmelie.
Ca sa intelegi, azi cuvantul 'taran' are sens depreciativ, desi acu 1000 de ani 'taran'  insemna ceva jmeker. Ai avut cuvantul 'rumun' care era depreciativ, desi la 200ad insemna ceva jmeker.

Deci da, la 1000ad, vizuina sau salas insemnau cu totul altceva decat azi. Salas azi inseamna si locuinta de om, si vizuina de animal. Peste 100 de ani cred c-o sa fie strict vizuina
Pentru ca intr-o societate, ai doua curente - elita care produce limbi moarte gen latina clasica, si cuvantul 'ridicul', si poporul care produce limbi vii, in care ai cuvntul 'haios'.

Edited by criztu, 28 May 2013 - 23:19.

criztu, on 28 mai 2013 - 23:15, said:

Cel care statea in bordei zicea "bordei". Cel care statea in casa zicea "casa". Cel care statea in conac (boierul) zicea "conac". Dar toata lumea zicea "acasa".

PS
Cel care statea in vizuina nu zicea nimic. sau zicea ceva de genul "chitz, chitz", "groh, groh", "guitz, guitz" - chestii d'astea.

ego_zenovius, on 29 mai 2013 - 00:08, said:

Daca-i asa atunci "eu plec acasa la bordei"!!!

Din cate stiu batranii nu spuneau niciodata "sa merem acasa" ci mai degraba "sa ne intoarcem /sa ne intoarcem la ai nostrii /... la mosie / la vatra ... la nevasta si copii /... la coliba noasta, ...

PS: Influenta latina ne-a parvenit chiar si inainte de 1848, poate chiar din perioada de inceput a Poloniei catolice (cca. 900-1000), apoi prin Regatul ungar (cca. 1200), apoi prin coloniile genoveze de pe cursul Dunarii (San Giorgio, Calafate, Vidin, Galata, Delta Dunarii -unele orase si Cetatea Alba in limanul Nistrului-> Crimeea.
Influenta slavona desi a fost mai puternica prin intindere, nici influenta latina-italieneasca nu trebuie sa fi fost deloc de neglijat.

marcuzzzo, on 28 mai 2013 - 10:39, said:

http://spokensanskri...te&direction=ES

Kati = Cati
Vrsti /varsa = varsta

kiM varSINo si ?  =How old are you ?

Etymology [edit]
From Middle English yeer, yere, from Old English ġēr, ġēar (“year”), from Proto-Germanic *jērą (“year”), from Proto-Indo-European *yōro-, *yeh₁ro- (“year, spring”), *yeh₁r-. Cognate with West Frisian jier (“year”), Dutch jaar (“year”), German Jahr (“year”), Swedish år (“year”), Icelandic ári (“year”), Serbo-Croatian jār (“spring”), Ancient Greek ὥρα (hōra, “year, season”), Avestan  (yārə, “year”) and perhaps Albanian verë (“summer”).

Etymology [edit]
From Proto-Indo-European *h₂et-nos-, from *h₂et- (“to go”). Cognate with Gothic ������ (aþn, “year”), Sanskrit अटति (aṭati, “he goes”)


In SANSCRITA avem "AN" = a merge, miscare, pornire, respiratie.

Edited by Endinion, 29 May 2013 - 07:53.

florincroitoru, on 28 mai 2013 - 16:54, said:

Tuesday nu vine de la Tuisto?
Thursday nu vine de la Thor?
Friday nu vine de la Freya?
Nu e similar si la nemti?

searcher-star, on 29 mai 2013 - 08:33, said:

Si ungurii spun dupa ... Pentek = Vineri (adica penta / a cincea zi), Szombat = Sambata, Vasar-nap = ...zi, ...???!!!

E clar ca unele lucruri sau denumiri au fost adaugate pe parcurs, daca te uiti la calendarul popular si sarbatorile de acolo lucrurile sunt diferite de cel oficial sau civil si chiar si de cel religios (care se suprapune pe alocuri)

Acolo apar zilele "babelor", "mosii", rituri, sarbatori si personaje precum Baba Dochia, Mărţişorul, Măcinicii, Pornirea plugului, Tânjaua, Plugarul, Alexiile, Dragobetele, Blagoveştenia, Alesul, Mânecătoarea, Sângiorzul, Sângiorzul Vacilor, Sâmbra Oilor, Marcul Boilor, Harmaşul viermilor, Armindenul, Alimori, Ispas, Paştele Cailor etc. La acestea se adaugă sărbătorile mobile, care sunt majoritare: Lăsatul Secului (Postul Mare), Săptămâna Nebunilor, Lunea Curată, Înăcrirea borşului, Cucii, Tărbacul câinilor, Marţea Încuiată, Miercurea Strâmbă, Joia Iepelor, Sântoaderii, Încuratul cailor, Miezul Păresimilor, Sâmbăta Ursului, Vinerile Scumpe, Lunea Albă, Marţile Oprite, Nunata Şoarecilor, Joile Domneşti, Fântâniţa, Paştele Blajinilor, Marţea Dracului, Ropotinii, Caloianul, Joia Mânioasă, Mătcălăul, Paparudele etc.
Mai avem Sanzienele, Filipii etc.
Filipii de Toamnă sunt în relaţie directă cu începerea ciclului de reproducţie al lupilor şi cu începerea iernii. După aprecierea aceluiaşi reputat etnolog, Sântandrei ar fi o mare divinitate geto-dacă peste care creştinii au suprapus pe Sf. Apostol Andrei. Ziua lui este însoţită de mai multe obiceiuri (Bocetul Andreiului) şi rituri (Noaptea Strigoilor sau Păzitul Usturoiului, Covaşa – bătură rituală), de practici magice şi matrimoniale (Turtuca lui Andrei), de observaţii astronomice şi meteorologice precum şi acte de divinaţie (ghicire a ursitei).

http://www.agoracres...ile-anului.html

Majoritatea sarbatorilor si riturilor astea provin din perioada precrestina si chiar preromana

Sa nu uitam si de traditii de genul asta ("Ursu") si faptul ca autori antici au spus ca Zalmoxis a fost acoperit cu o blana de urs la nastere (de unde si numele lui, conform cu interpretarea aia)

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/WBPa11H_KKs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EpQ8_k0AP08?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

marcuzzzo, on 28 mai 2013 - 10:39, said:

kiM varSINo si ?  =How old are you ?

Kati ayus asty? = Cati ani ai? / de Cati ani esti?

asti = a avea

http://spokensanskri...te&direction=ES
Kati = Cati
Vrsti /varsa = varsta
kiM varSINo si ?  =How old are you ?
Etymology [edit]
From Middle English yeer, yere, from Old English ġēr, ġēar (“year”), from Proto-Germanic *jērą (“year”), from Proto-Indo-European *yōro-, *yeh₁ro- (“year, spring”), *yeh₁r-. Cognate with West Frisian jier (“year”), Dutch jaar (“year”), German Jahr (“year”), Swedish år (“year”), Icelandic ári (“year”), Serbo-Croatian jār (“spring”), Ancient Greek ὥρα (hōra, “year, season”), Avestan  (yārə, “year”) and perhaps Albanian verë (“summer”).
Etymology [edit]
From Proto-Indo-European *h₂et-nos-, from *h₂et- (“to go”). Cognate with Gothic ������ (aþn, “year”), Sanskrit अटति (aṭati, “he goes”)

In SANSCRITA avem "AN" = a merge, miscare, pornire, respiratie.

Ayus m. mankind  edit
आयुस् Ayus m. man  edit
आयुस् Ayus n. duration of life  edit
आयुस् Ayus n. life  edit
आयुस् Ayus n. active power  edit
आयुस् Ayus n. health  edit
आयुस् Ayus n. buoyancy  edit
आयुस् Ayus n. efficacy  edit
आयुस् Ayus n. long life  edit
आयुस् Ayus n. vigour  edit
आयुस् Ayus n. totality of living beings  [ food ]  edit
आयुस् Ayus n. health  edit
आयुस् Ayus n. age  [ period ]  edit
आयुस् Ayus n. food  edit
आयुस् Ayus n. vital power

lupu2, on 29 mai 2013 - 09:25, said:

Stii care-i treaba?

In latina ursului i se spune urs[us] - a nu se confunda cu regele berii

In limba aia a dacilor de unde - chipurile - am fi pastrat traditia plimbatului ursului [de unde si vorba "hai, plimba ursul!"], nu stim cum se spunea.

Tu sugerezi ca "ursul" dac se ascunde in "zalmoxis".

E posibil sa ai dreptate numai ca singura limba moderna in care "zalmoxis" are vreo sonoritate este limba lituaniana.

searcher-star, on 29 mai 2013 - 08:33, said:

E vorba de sistemul cu 7 zile, saptamina. Denumirile germane sint facute dupa model strain de catre invatati.Nu a ramas in popor! La fel si la englezi.

florincroitoru, on 29 mai 2013 - 14:52, said:

Asta asa o fi, dar invatatii aia au ales totusi zei locali pentru zile.
Deci, daca noi suntem asa de daci-verzi, de ce nu au ales invatatii nostri nume dupa zeii nostri?

marcuzzzo, on 28 mai 2013 - 10:39, said:

OK cum este deci ?!

searcher-star, on 30 mai 2013 - 08:16, said:

Luna- zeitate autohtona
Soare - idem

Marti -Marte

Etymology[edit]
From older Latin (older than 75 BC) Māvors. Mamers was his Oscan name. He was also known as Marmor, Marmar and Maris, the latter from the Etruscan deity Maris.


VEZI pt. MARTI in sanscrita: http://spokensanskri...te&direction=SE
... si aceasta pe cand in latina apare abia dupa 70 BC !!!


MIERCURI:

http://spokensanskri...te&direction=AU
http://spokensanskri...te&direction=AU

JOI:

VINERI:
http://spokensanskri...te&direction=SE

DUMINICA:
http://spokensanskri...ion=SE&link=yes
http://spokensanskri...te&direction=SE
http://spokensanskri...te&direction=AU

LUNA / LUNI

Etymology[edit]
From Middle English mone, from Old English mōna (“moon”), from Proto-Germanic *mēnô (“moon”), from Proto-Indo-European *mḗh₁n̥s (“moon, month”), from *mē-² (“to measure”). Cognate with Scots mone, mune (“moone”), North Frisian muun (“moon”), West Frisian moanne (“moon”), Dutch maan (“moon”), German Mond (“moon”), Swedish måne (“moon”), Icelandic máni (“moon”), Latin mēnsis (“month”). See also month, a related term within Indo-European.

Proto-Slavic[edit]
Etymology[edit]
From Proto-Indo-European *lowksneh₂, from *lewk-.
Noun[edit]
*lunà f
moon
Declension[edit]
[show ▼]Declension of *luna (hard a-stem)
Synonyms[edit]
*měsęcь
Descendants[edit]
East Slavic:
Belarusian: луна (luna)
Russian: луна (luna)
Ukrainian: луна (luna)
South Slavic:
Old Church Slavonic: лѹна (luna)
Bulgarian: луна (luna)
Slovene: luna
West Slavic:
Czech: luna
Polish: łuna
Slovak: luna

MUNA vs. LUNA

German: Monat [  L-ona (-T)?]

Edited by Endinion, 30 May 2013 - 08:29.

mojo-jojo, on 29 mai 2013 - 11:09, said:

Nu eu sugerez, ci un autor antic, "zalmos" insemnand cica "blana", poate similar sau legat de "lațos" (cuvant cu et. nec.), cine stie. Grecii oricum preluau si modificau cuvintele straine dupa ureche si le scriau adaptate la scrierea si pronuntia lor.

Ideea e ca avem istoria lui Zalmoxis care e acoperit cu o blana de urs la nastere si avem un obicei pastrat si astazi la rom^ni, in care oamenii se acopera cu o blana de urs in timpul unei anumite sarbatori (de Anul Nou, poate inainte se sarbatorea nasterea lui Zalmoxis atunci, cine stie).
Numai vorbesc de multitudinea de sarbatori sau zile speciale din calendarul popular si care destul de multe nu au legatura nici cu cele romane (antice) nici cu cele crestine (desi unele sarbatori crestine se suprapun sau apar si in calendarul popular)

searcher-star, on 30 mai 2013 - 08:16, said:

Nu se stie daca dacii au avut mai multi zei, destui istorici considera ca erau monoteisti, altii ca aveau sau credeau in existenta si a unor alti zei dar aia nu erau importanti.
Cu toate astea in calendarul popular s-au pastrat multe elemente dacice probabil, mai mult decat au pastrat altii elemente antice in cultura lor de mai tarziu.
Pana si "solomonarii" nostri (asta e un nume dat mai tarziu sub influenta crestina/biblica, inainte erau numiti altfel, sau mai exista nume precum "hultani" sau "zgrimtiesi") care spun etnologii ca erau ramasitele unei caste preotesti dacice, au supravietuit mai mult fata de "druizii" din vest (nu ma refer la astia moderni aparuti de curand si care se cred urmasii alora din antichitate)

Edited by lupu2, 30 May 2013 - 09:59.

lupu2, on 30 mai 2013 - 09:58, said:

Tu ai inteles ce-am spus eu?

In romana se zice "urs". in latina se zicea "ursus"

Cum se zicea in limba dacilor? Nu stim. Tu sugerezi ca blanii ursului i se zicea "zalmos". Foarte tare!

Si mai pretinzi ca obiceiul a fost "pastrat" de romani. Dat dracului obiceiul, daca pana si numele ursului a fost dislocuit...

Edited by mojo-jojo, 30 May 2013 - 16:33.