Dacii, obiceiuri si traditii
#3115
Posted 22 April 2011 - 10:03
Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 10:40, said: Nu e vorba de nicio minciuna si nesimtire decat din partea unora ca Lupu care vede vedenii [cetati de 600ha cu infrastructuri imaginate] si din partea ta care nici macar n-ai rabdarea sa citesti despre ce-i vorba in propozitie. Chestia asta s-a mai discutat dar probabil tu lipseai. Daca ar exista o cetate dacica in Muntii Orastiei, dacomaniacii ar fi putut sa documenteze macar un plan al asezarii. Asa ceva nu exista. In Muntii Orastiei sunt niste fortificatii cu rol sacru si militar si atat. Erau drumuri care nu duceau nicaieri si aductiuni de apa de niciunde catre nicaieri. De fapt nimeni nu poate discerne intre ruinele de la Regia intre 1) structuri dacice pre romane; 2) structuri romane ridicate ca parte a acordului de pace din timpul lui Domitian si 3) structuri romane post-razboi. Sunt niste gramezi de pietre pe care niste binevoitori le-au ordonat dupa ureche ca sa iasa la socoteala "calendare dacice" si alte aiureli ca sa cada d-alde Lupu in contemplare extatica. Te-am mai invitat sa-ti dai lumina singur, si iti repet invitatia. Casca bine ochii icea, astea nu le scriu eu, le scrie Institutul de Memorie Culturala - CIMEC: http://www.cimec.ro/...aliu.asp?k=3665 Quote Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai Piciorului Muncelului. Capitala regatului dac are doua cartiere civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. Continuarea cercetărilor din anii 2004 și 2005 era imposibilă câta vreme diferendul între Ministerul Culturii și Cultelor, pe de o parte și Ministerul Mediului, recte Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina, pe de altă parte, nu a fost soluționat. Mai mult, copacii doborâți de vânt în primăvara anului 2005 erau acolo și, pentru a nu încălca aprobarea de extindere a săpăturilor dată de Administrația amintitului Parc Natural, s-a optat pentru cercetarea prin săpături arheologice a unei porțiuni din sectorul de N al terasei dacice. ... În sfârșit, grație înțelegerii MCC, s-au făcut măsurătorile necesare și s-a întocmit planul topografic la scara 1:500 a întregului cartier civil de V al sitului (240 ha de teren accidentat și împădurit). 240 hectare doar un singur cartier civil (1km x 2.4km). Hai, e momentul sa-ti dai lumina singur: self_immolate.gif 35.56K 1 downloads |
#3116
Posted 22 April 2011 - 10:06
#3117
Posted 22 April 2011 - 10:23
leogoto, on 22nd April 2011, 11:03, said: Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 10:50, said: "Anul 2006 Epoca Latene; Categorie Apărare (construcții defensive); Religios, ritual și funerar; Tip sit Judet Hunedoara Localitate Grădiștea de Munte Comuna Orăștioara de Sus Punct Dealul Grădiștii" Leogoto, tu folosesti cu atata neindemanare tesla ca risti ca in curand sa falsezi pe voce de alto soprano. [ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/134343f_12196549538m_faedd3f.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]leogoto |
#3118
Posted 22 April 2011 - 10:46
Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 11:23, said: .... "Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai Piciorului Muncelului. Capitala regatului dac are doua cartiere civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. S-au făcut măsurătorile necesare și s-a întocmit planul topografic la scara 1:500 a întregului cartier CIVIL de V al sitului (240 ha de teren)" Care litera din cuvantul CIVIL nu stii cum se pronunta? |
#3119
Posted 22 April 2011 - 11:23
leogoto, on 22nd April 2011, 11:46, said: Ai niste pixeli arsi pesemne, permite-mi sa te ajut: "Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai Piciorului Muncelului. Capitala regatului dac are doua cartiere civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. S-au făcut măsurătorile necesare și s-a întocmit planul topografic la scara 1:500 a întregului cartier CIVIL de V al sitului (240 ha de teren)" Care litera din cuvantul CIVIL nu stii cum se pronunta? "Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km, pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai Piciorului Muncelului. Capitala regatului dac are două „cartiere” civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. " Esti un masluitor de surse. Ai ratat convenabil ghilimelele care incadreaza "cartierele" iar ultima fraza ai lipit-o din alt text. CIVIL - poate insemna orice altceva ce n ueste MILITAR sau SACRU fara sa implice LOCUIREA. Intelegi, leogoto? [ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/eatagun.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#3120
Posted 22 April 2011 - 11:33
Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 12:23, said: "Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km, pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai Piciorului Muncelului. Capitala regatului dac are două „cartiere” civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. " Esti un masluitor de surse. Ai ratat convenabil ghilimelele care incadreaza "cartierele" iar ultima fraza ai lipit-o din alt text. CIVIL - poate insemna orice altceva ce n ueste MILITAR sau SACRU fara sa implice LOCUIREA. Intelegi, leogoto? Nu am ratat nimic, si nu am lipit nimic din alt text. Asemenea iesiri extreme nu apar decat daca esti pastilat puternic, sau ai probleme la didibau. Mie pagina cimec nu mi se vede bine, imi apar romburi in loc de ghilimele, asa ca am sters romburile care se reproduc cand iau cu copy-paste - iar ultima fraza, in care cuvantul cartier nu mai apare cu ghilimele, este fix din textul pe care ti l-am indicat. cimec_sarmizegetusa.JPG 327.47K 13 downloads EDIT: si daca tot am atasat un screenshot cu materialul asa cum e prezentat de CIMEC, iti/va atrag atentia ca din el reiese ca, in tot anul 2006, din intreg situl de 6 kmp, lucrarile arheologice facute pe sistemul pile-cunostinte-relatii au constat in decopertarea si investigarea a numai trei fasii de teren, prima de 22x2 m, a doua de 8x2 m, si a treia de 12x3 (adica 96 mp din 6.000.000 mp), din care se poate trage o singura concluzie: citadela cu tot ce era in ea a fost distrusa sistematic de romani, bucatele-bucatele, si apoi facuta una cu pamantul. Planurile topografice exista, si e foarte bine ca sunt secrete, fiindca baetzii dastepti cu detectoare nu cred ca asteapta sa primeasca aprobari de la Mediu ca sa treaca la vitejii. Ne mai auzim dupa vacanta. Edited by leogoto, 22 April 2011 - 11:57. |
#3121
Posted 22 April 2011 - 12:55
Leogoto, tu esti precum claponii, hapai tot ce ti se azvarle fara discerni, fara sa treci prin filtrul critic.
Pe de-o parte: http://www.cimec.ro/...aliu.asp?k=3665 Anul 2006 Epoca Latene; Categorie Apărare (construcții defensive); Religios, ritual și funerar; Tip sit Judet Hunedoara Localitate Grădiștea de Munte Comuna Orăștioara de Sus Punct Dealul Grădiștii Sector Toponim Sarmizegetusa Regia Colectiv Ioan Glodariu, Liliana Suciu, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză, Corina Toma, Darius Sima (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu (MNIT), Cristina Bodó (MCDR Deva) Colectiv sector Cod RAN 90397.01 Raport Sarmizegetusa Regia se află la S de Orăștie, satul Grădiștea de Munte, pe o ramificație a Muncelului intrată în literatura arheologică cu numele de �Dealul Grădiștii�. Ruinele antice s-au semnalat încă din secolul al XVI-lea. De-atunci probabil au început și răscolirile celor vizibile la suprafață. Cele mai mari s-au făcut în sec. XVIII-XIX pentru ca în ultimul deceniu al sec. XX și la începutul veacului nostru să fie călcate de căutătorii de comori înzestrați cu aparatură de detectare modernă. Primele cercetări sistematice s-au făcut în 1924 și au fost reluate cu întreruperi variabile ca întinderi, din 1950. Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai �Piciorului Muncelului�. Capitala regatului dac are doua �cartiere� civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. Cercetările arheologice din anul 2006 au vizat doar zona sacră, anume terasele a X-a și a XI-a. Cercetările arheologice efectuate în anul 2006 s-au efectuat după mai vechile principii ale colectivului de cercetare: continuarea săpăturilor la obiectivele anterioare abordate și verificări unde se impun. În această situație toată activitatea s-a concentrat în zona sacră pe terasele a X-a și a XI-a. În subsidiar s-a �periat� din nou �Piciorul Muncelului� pentru a verifica dacă el a fost din nou afectat de căutătorii de comori și eventual pentru recuperarea materialelor arheologice aruncate de ei. Situația existentă înainte de începerea lucrărilor Terasa a X-a.Continuarea cercetărilor din anii 2004 și 2005 era imposibilă câta vreme diferendul între Ministerul Culturii și Cultelor, pe de o parte și Ministerul Mediului, recte Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina, pe de altă parte, nu a fost soluționat. Mai mult, copacii doborâți de vânt în primăvara anului 2005 erau acolo și, pentru a nu încălca �aprobarea� de extindere a săpăturilor dată de Administrația amintitului Parc Natural, s-a optat pentru cercetarea prin săpături arheologice a unei porțiuni din sectorul de N al terasei dacice. Prin săpăturile arheologice din anii 50 ai sec. trecut, cercetările anterioare s-au oprit, în adâncime, la partea superioară a umpluturii dacice a terasei în porțiunea dintre sanctuarul mare de andezit și cele trei încăperi cu ziduri din blocuri fasonate situate la N de sanctuar. Tot acolo în iarna anilor 1979 - 1980 s-a făcut o nivelare a terenului pentru accesul utilajelor necesare conservării din anul 1980. În acest sector al terasei s-a trasat Secțiunea I/2006, de 22 x 2 m, orientată SV-NE. Stratigrafia (de sus în jos):1 strat provenit de la nivelarea făcută în anii 1979 - 1980; 2 sub nivelarea de cca 0,25 m ad. humus-ul format până anul 1979; 3 pământ din umplutura dacică a terasei; 4 stâncă nativă, care cobora domol dinspre SV spre NE. Pe traseul secțiunii, în m. 4,5-6 era o groapă superficială, alta, patrulateră, în suprafața secțiunii în m. 14-17 și ultima în m. 20 -22. �Materialul� arheologic constă din material de construcție din fier (piroane, o scoabă) în groapa din m. 4,5-6, fragmente ceramice dacice, sfărâmături de țigle, două sfărâmături de paviment roman în partea superioară a secțiunii, blocuri de calcar în m. 17 și 18, sfărâmături de calcar și fragmente mici de la un chiup dacic. Interes deosebit prezintă groapa patrulateră din m 14-17. Ea era cvasidreptunghiulară cu latura lungă de 2,90 m, iar cea scurtă de 1,10 m și a fost săpată în stânca nativă până la ad. de 2,10 m îngustându-se spre partea inferioară. În umplutura gropii, în partea superioară erau fragmente din blocuri de calcar, piatră de micașist, bucăți de andezit (una cu două profilaturi), iar în groapa propriu-zisă, un pilastru de andezit așchiat și un fragment de colonetă cu caneluri. Fragmentul de andezit provine de la o colonetă care se afla în partea superioară a pilastrului și făcea corp comun cu el. Pilastrul de andezit, înalt de 1,55 m și cu o gr. de 0,50-0,51 m, este așezat acum lângă al patrulea șir de plinte din sanctuarul mare de andezit. Secțiunea IA/2006, de 8 x 2 m, s-a trasat perpendicular pe S I/2006 în m. 18 -19. Stratigrafia este aproape pe aceeași ca și în S I/2006: nivelarea din anii 1979-1980, umplutura terasei. În partea superioară a umpluturii s-au găsit sfărâmături de micașist, sfărâmături mici de blocuri de calcar și fragmente ceramice dacice. Terasa a XI-a,sectorul de SV. În continuarea S IV/2005 s-a trasat Secțiunea II/2006, de 12 x 3 m, orientată ESE-VSV, în sanctuarul mic de calcar inițial considerat ca având trei șiruri a câte cinci plinte fiecare șir. În campania din 2005 pe șirul de V s-a descoperit a șasea plintă, dar săpătura nu a apucat să fie adâncită îndeajuns. În aceste condiții 2,50 x 3 m din S II/2006 se suprapun pe capătul de VNV al S IV/2005. Acolo s-a adâncit săpătura până la conturarea clară a părții superioare a semicalotei de lut și piatră de micașist, care este �fundația� în umplutura terasei a plintei a șasea din șirul dinspre deal. Pe șirurile 2 și 3 ai sanctuarului s-a găsit a șasea plintă a fiecăruia dintre ele. Fiecare plintă, cu diametrele de 1,25-1,50 m, era așezată pe o semicalotă umplută cu lut bătut și piatră de micașist, care avea în partea superioară diametrele de la 2,15 la 2,50 m. În m. 7-10 este un șir întrerupt de lespezi de calcar și de micașist, care traversează oblic secțiunea. Ici - colo în secțiune s-a descoperit câte un fragment ceramic dacic. Cu toate că înfățișarea de acum a sanctuarului se încadrează în constantele celor patrulatere, în privința numărului de coloane este necesară verificarea sa în continuare spre SV. Concomitent cu săpătura sistematică s-a �periat� din nou întregul sit pentru a se verifica dacă sunt urme noi ale activității căutătorilor de comori. Rezultatul a fost descoperirea unui depozit de obiecte de fier dacice format din 27 de piese. Din altele gropi mai vechi s-au recuperat zgură de fier, un topor, o daltă, un compas de fier și un pond de plumb. În sfârșit, grație înțelegerii MCC, s-au făcut măsurătorile necesare și s-a întocmit planul topografic la scara 1:500 a întregului cartier civil de V al sitului (240 ha de teren accidentat și împădurit). Pe de alta: http://www.cimec.ro/...poarte/072.html 72. Grădiștea de Munte, com. Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara [Sarmizegetusa Regia] Punct: Dealul Grădiștii Cod sit: 90937.01 Autorizația de cercetare sistematică nr. 26/2007 Colectiv: Ioan Glodariu - responsabil, Darius Sima (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză (MNIT), Cristina Bodó (MCDR Deva) Sarmizegetusa Regia se află la S de Orăștie, satul Grădiștea de Munte, pe o ramificație a Muncelului intrată în literatura arheologică cu numele de Dealul Grădiștii. Ruinele antice s-au semnalat încă din sec. al XVI-lea. De-atunci probabil au început și răscolirile celor vizibile la suprafață. Cele mai mari s-au făcut în sec. XVIII-XIX pentru că în ultimul deceniu al sec. XX și la începutul veacului nostru să fie călcate de căutătorii de comori înzestrați cu aparatură de detectare modernă. Primele cercetări sistematice s-au făcut în 1924 și au fost reluate cu întreruperi variabile ca întinderi, din 1950. Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km, pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai Piciorului Muncelului. Capitala regatului dac are două „cartiere” civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. Cercetările arheologice din anul 2007 au vizat zona sacră și anume terasa a X-a și zona Căprăreața. Cercetările arheologice în anul 2007 s-au efectuat dupăvechile principii ale colectivului de cercetare, anume continuarea săpăturilor la obiectivele anterioare abordate pentru terminarea pe sectoare a cercetării generale și verificări acolo unde ele se impun. Activitatea s-a masat mai ales în zona sacră pe terasa a X-a și s-au facut verificări mai ales la NE de zona sacră, în punctul Căprăreața. În subsidiar s-a „periat” din nou Piciorul Muncelului pentru a verifica dacă el a fost din nou „căutat” de către căutătorii de comori și, eventual, pentru recuperarea materialelor arheologice aruncate de braconierii siturilor arheologice. Terasa a X-a Continuarea cercetărilor din anii 2004 și 2005 era imposibilă din moment ce încă nu a fost soluționat diferendul între MCC (care susține cercetarea arheologică), pe de o parte și Ministerul Mediului, recte Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina (care protejează câțiva copaci), pe de altă parte. Ca urmare s-a preferat continuarea cercetării sectorului de N al terasei. Acolo nu era cercetată integral porțiunea dintre sanctuarul mare de andezit și cele trei încăperi cu ziduri din blocuri fasonate situate la N de sanctuar și tot acolo nivelarea terenului pentru accesul utilajelor necesare conservării din anul 1980 a acoperit cele trei încăperi amintite. Se impunea continuarea SI/2006 și redecopertarea feței de S a zidului celor trei încăperi. Ca urmare, SI/2006, de 22 x 2 m a fost prelungită spre N cu încă 8 m și a devenit SI/2006-2007 având în total dimensiunile de 30 x 2 m. Ea a dovedit că la amenajarea terasei de către daci, după tăierea și nivelarea stâncii native din buza terasei, spărturile nedorite ale ei au fost nivelate cu pământul de umplutură al terasei. Ici-colo era câte un fragment ceramic. Secțiunea IB, de 7,50 x 2 m s-a trasat perpendicular pe SI 2006/2007 în m. 22 -23 ai ei și cu orientarea SV–NE. Ea a fost paralelă cu SII/2006 și la distanță de 4 m. Stratigrafia (de sus în jos): - strat subțire provenit de la nivelarea făcută în anii 1979-1980, numai la joncțiunea cu SI 2006/2007; humus format până în anul 1979; pământ din umplutura terasei; stânca nativă tăiată aproape orizontal și doar în fața paramentului exterior (dinspre S) era tăiată în unghi. În m. 6-7,50 din peretele de SV, la 1 m adâncime au apărut blocuri de calcar, unele cu obișnuitele jgheaburi pentru tiranții de bârnă și mergând oblic în secțiune, intrau în peretele de NE al secțiunii. În prima asiză erau patru blocuri, iar în asiza a doua s-au păstrat doar două. Alte trei blocuri erau căzute la distanțe variabile departe în fața paramentului. Materialul arheologic consta din câteva fragmente ceramice, fragmente de țigle dacice, unul dintr-un olan, dar și două fragmente de cărămizi triunghiulare; la cele din urmă, cu toate că trădează intervenția romană, pasta este identică cu acelora dacice („sursa” de lut conținea nelipsitele particule de mică). Desigur paramentul protejat a fost acoperit, la fel ca și secțiunile. Oricum se impune dezvelirea încăperilor chiar dacă mici alunecări de pământ o fac destul de anevoioasă, întreprindere posibilă numai după ce Administrația Parcului va fi convinsă că expunerea unor încăperi cu ziduri din blocuri de calcar, vechi de două milenii, este mai importantă decât păstrarea în picioare a patru –cinci fagi de 20–30 de ani. Verificărileau vizat doar parțial porțiunea din Piciorul Muncelului cunoscută cu numele Căprăreața. Acolo în anii 70 ai secolului trecut s-au cercetat două terase, unde s-a descoperit un mare atelier de făurărie. Tot acolo căutătorii de comori au găsit primul lot de brățări dacice de aur. Groapa cu primul lot a fost identificată, curățată de pământul scurs în ea și desenată. Ea a fost săpată în stâncă, în pantă abruptă și avea un colț de stâncă drept reper pentru cei ce le-au ascuns. Cum desenele gropii au fost făcute la aproape 7 ani de la golirea ei de către braconieri, planul și profilele ei au fost parțial „ajustate” de cei care au găsit cele 10 brățări de teamă să nu scape vreun alt obiect. Importantă este săparea ei în vechime în stânca nativă într-un loc unde panta naturală era de 700 și în apropierea unui reper natural trainic (colțul de stâncă). Desigur cel care a ales locul a pierit în războiul daco-roman din 105-106 p.Chr., iar cei ce au săpat groapa probabil imediat după ascunderea brățărilor, protejate de-a lungul timpului de alunecările terenului, precum și de lespezile de micașist aruncate de braconierii sitului arheologic în apropierea gropii. Chiar în această împrejurare se impun trei observații: - romanii nu au găsit după căderea Sarmizegetusei întreg tezaurul regal, tezaurul nu a fost îngropat într-un singur loc, ceea ce este firesc (vezi de pildă monedele de aur) și la daci, ca și la alte popoare (celți, germani, romani) aurul era rezervat „suveranului” și familiei sale și numai ei aveau dreptul să poarte obiecte de podoabă din acest metal. Ultima constatare explică absența aurului în mulțimea de tezaure cu piese de argint găsite până acum în Dacia preromană. Nu departe se află alte două colțuri de stâncă lângă care nu sunt nici un fel de amenajări. Perieghezele sistematice la Căprăreața au dus la descoperirea de materiale arheologice abandonate de braconieri sau scoase la iveală de torenții iscați după tăierea pădurii. Menționăm o fibulă disc cu balama fragmentară, un capac de fier, o caserolă fragmentară cu toartă, un bol de fier fragmentar, un drug de poartă, două lupe de fier, un fragment de tub de canal din lut și fragmente ceramice. Perierea Piciorului Muncelului de la Căprăreața până La Porți, adică pe toată lungimea anticei Sarmizegetusei Regia nu a depistat existența unor gropi recente ale căutătorilor de comori, semn foarte probabil că zona a fost „epuizată” din punctul lor de vedere. În schimb au mai fost recuperate câteva piese izolate din fier. Mulțumită aceleiași înțelegeri a MCC, menționată și în anul 2006, a continuat și s-a încheiat ridicarea topo a întregului sit. Concret s-au executat: ridicarea topografică a cartierului civil de la E (Căprăreața) în proiecție stereografică 1970, sistem de referință - Marea Neagră 1975, planul topografic al zonei Căprăreața cu specială privire asupra teraselor antropogene (realizat în premieră prin validarea pe ortofotoplanuri) în aceeași proiecție și baza de date de tip GIS.1 Citeste tot, baga la cap, descopera inadvertentele, explica-ti grafic o locuire intinsa pe "6km" [liniari, banuiesc lol], mai holbeaza-te in poza de mai jos, vezi ce si cat este roman in ceea ce tu prezinti ca fiind dacic si lasa-te de baut. [ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/Sarmisegetusa.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Mai ia d-aci, leogoto, continuarea excavarilor din zona de "locuire" din 2008 http://www.cimec.ro/...poarte/033.html 33. Grădiștea de Munte, com. Orăștioara de Sus. jud. Hunedoara [Sarmizegetusa Regia] Punct: Dealul Grădiștii (Piciorul Muncelului) Cod sit: 90397.01 Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 73/2008 Colectiv: Ioan Glodariu, Gelu Florea, Liliana Suciu (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză (MNIT), Cristina Bodó (MCDR Deva) Scopul proiectului și al cercetării arheologice a vizat o verificare în zona sacră și reluarea săpăturilor în cartierul de est de la Sarmizegetusa Regia. În zona sacră s-a abordat absida marelui sanctuar circular de pe terasa a XI-a. Acolo „răscoliri” s-au făcut încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea. Ele au continuat cu cercetările arheologice din sec. XX, când s-a stabilit numărul pilaștrilor din lemn la 34 și că ei erau, aparent, prinși într-un perete de lut ars, cu două intrări la E și la V marcate de două praguri din calcar față în față. Trebuia verificat dacă în absida marcată de cei 34 de pilaștri se poate vorbi de un postament capabil să susțină statuia unei divinități. În absidă s-a trasat o suprafață de 6 x 5 m cu un martor pe lungime de 0,50 m și o prelungire de 0,70 x 2,65 m, cu un martor de 0,20 m, în „vârful” absidei. Adâncimea săpăturii a fost de 1 m. Stratigrafia (de sus în jos): 1. strat vegetal gros de 0,10 m urmat de 2. umplutura terasei din pământ brun-gălbui amestecat cu mult lut cu o grosime de 0, 90 m. Pe alocuri erau vizibile urmele vechilor săpături. Nu s-a descoperit nici un fel de inventar arheologic. Concluzia este că nu există vreun indiciu pentru postament. Săpătura s-a oprit la 1 m adâncime. Cartierul de E (situat la NE de zona sacră), convențional Căprăreața II, pentru că pe terasa Căprăreața I este săpătura din 1971, când s-a cercetat marele atelier metalurgic1. Pe terasa Căprăreața II se observă trei „movile”, două mari – 10 m diametru, 0,50 m înălțime – și una, în mijloc, mai mică – 6 m diametru, 0,30 m înălțime. A fost secționată parțial doar „movila” din zona de V a terasei. Au fost trasate patru secțiuni, dispuse în „cruce”, două dintre ele de 10 x 2 m, celelalte două de 5 x 2 m. Stratigrafia generală se prezenta astfel (de sus în jos): pământ vegetal, gros de 0, 10 m; nivel de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune în care sporadic au apărut materiale arheologice, cu o grosime de 0,20/0,30 m; urma, până la adâncimea de 0,8/0,9 m, un strat de lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă; între 0,90 -1,10 m, un strat de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune; următorul strat, până la adâncimea de 1,50 m, consta în lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă. Se pare că terasa a fost amenajată/locuită în două etape, după cum indică prezența a două straturi de nivelare (lut galben amestecat cu pietre). Prima etapă este atestată prin aflarea unor fragmente ceramice, între care un fund și o buză de chiup, și prin pigmentația de cărbune. Pentru a doua fază de locuire urmele arheologice sunt mult mai consistente. Astfel, a fost descoperită o construcție, cercetată parțial (doar un colț și o parte din latura de S), evidențiată prin scânduri de brad carbonizate, pereți prăbușiți și podină din lut. În imediata apropiere au fost găsite numeroase obiecte din fier, vase ceramice de diferite dimensiuni – unele reîntregibile – și o masă compactă de semințe carbonizate (mei). Dacă sfârșitul construcției poate fi pus pe seama unui incendiu, funcționalitatea ei rămâne de stabilit după ce va fi cercetată în întregime. Probabil tot ultimei faze de locuire îi aparțin trei gropi dispuse în linie care aveau pe fund câte o lespede de micașist. Rolul lor este incert, dar modul de dispunere și umplutura par a le lega de existența construcției. În vederea valorificării informațiilor arheologice, pe lângă studiile de specialitate ce vor fi elaborate în următoarea perioadă, au fost realizate două baze de date: bază de date arheologice de tip GIS (Geographic Information System) și bază de date pentru materialele arheologice din siturile dacice (zona capitalei regatului dac). Materialele arheologice descoperite în campania din 2008 au intrat în patrimoniul MCDR Deva. Obiectivele cercetării viitoare constau în cercetarea integrală a terasei Căprăreața II și abordarea altor terase din zonă, necercetate până în prezent. Edited by Mount_Yermom, 22 April 2011 - 13:01. |
#3122
Posted 22 April 2011 - 13:35
ain, on 21st April 2011, 23:27, said: Ghinion. Curat ghinion. Chiar nu mai gasesc linkul ala, si nici n-am chef sa caut de nebun pe net doar pentru a convinge pe cineva. Daca vrei sa crezi bine, daca nu, nu, mi-e indiferent. Ma bucur insa ca te-ai dumirit ce e cu casele izolate sau nu, si cu conductele ingropate ale dacilor, despre care erai convins ca nu exista |
#3123
Posted 22 April 2011 - 13:50
lupu2, on 22nd April 2011, 14:35, said: Chiar nu mai gasesc linkul ala, si nici n-am chef sa caut de nebun pe net doar pentru a convinge pe cineva. Daca vrei sa crezi bine, daca nu, nu, mi-e indiferent. Ma bucur insa ca te-ai dumirit ce e cu casele izolate sau nu, si cu conductele ingropate ale dacilor, despre care erai convins ca nu exista Nu exista Lupule. Uite mai jos: sapa astia intr-o veselie de ani de zile si nu gasesc in plina zona rezidentiala decat: pământ vegetal, gros de 0, 10 m; nivel de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune în care sporadic au apărut materiale arheologice, cu o grosime de 0,20/0,30 m; urma, până la adâncimea de 0,8/0,9 m, un strat de lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă; între 0,90 -1,10 m, un strat de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune; următorul strat, până la adâncimea de 1,50 m, consta în lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă. Se pare că terasa a fost amenajată/locuită în două etape, după cum indică prezența a două straturi de nivelare (lut galben amestecat cu pietre). Prima etapă este atestată prin aflarea unor fragmente ceramice, între care un fund și o buză de chiup, și prin pigmentația de cărbune. Pentru a doua fază de locuire urmele arheologice sunt mult mai consistente. Astfel, a fost descoperită o construcție, cercetată parțial (doar un colț și o parte din latura de S), evidențiată prin scânduri de brad carbonizate, pereți prăbușiți și podină din lut. În imediata apropiere au fost găsite numeroase obiecte din fier, vase ceramice de diferite dimensiuni – unele reîntregibile – și o masă compactă de semințe carbonizate (mei). Dacă sfârșitul construcției poate fi pus pe seama unui incendiu, funcționalitatea ei rămâne de stabilit după ce va fi cercetată în întregime. Cum vezi, Lupule, pamant, lut, cioburi, sfaramaturi de piatra si urme de carbune. Unde vezi tu conducte, hipocausturi, etc? Dar macar case??? |
#3124
Posted 22 April 2011 - 14:04
Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 11:23, said: "Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km, pe terase amenajate de daci mai ales pe coama și pe versanții de S ai Piciorului Muncelului. Capitala regatului dac are două „cartiere” civile la V și la E între care se află cetatea și zona sacră. " Esti un masluitor de surse. Ai ratat convenabil ghilimelele care incadreaza "cartierele" iar ultima fraza ai lipit-o din alt text. CIVIL - poate insemna orice altceva ce n ueste MILITAR sau SACRU fara sa implice LOCUIREA. Cartierele apar si cu si fara ghilimele in mai multe randuri, comica e insa interpretarea ta cu privire la zona "civila". Adica, dupa tine, nu tinea de ceva militar, nici religios, si nici nu erau locuinte acolo. Erau doar asa, niste terase facute de daci, cu niste constructii unde nu statea nimeni, si asta deoarece.....? Uite ce spun cei de la Hunedoara http://heritage.geom...heo/sarmiro.htm <<Asezarea de la Sarmizegetusa era formata din trei parti distincte: cetatea, zona sacra si “cartierele” cu constructii civile, acestea din urma fiind situate la est si la vest de primele doua.>> <<Constructiile civile constau din locuinte, hambare, ateliere, conducte de apa, canale de drenaj, drumuri pavate, scari. Planul locuintelor era diferit: rectangular (cu doua - trei incaperi grupate sau in sir), poligonal sau circular.>> <<In zona civila a asezarii functionau, de asemenea, un mare atelier metalurgic si alte doua mari de faurarie........Ele contineau lupe de fier – langa al doilea s-a gasit aproape o tona de astfel de lupe, zeci de unelte de faurarie, piese aflate in curs de prelucrare si piese finite.>> <<Cu toate ca inca nu s-au descoperit urmele unui atelier, se stie cu certitudine ca la Sarmizegetusa Regia s-a produs sticla.>> <<Atat cartierele civile, cat si zona sacra erau inzestrate cu instalatii de captare si transportare prin conducte de lut ars a apei potabile si cu instalatii de drenare a apei provenite din precipitatii.>> Dupa cum vezi aici "cartierele civile" nu au ghilimele, iar acolo erau si locuinte, spre mirarea ta presupun. Iar ce spunea cineva mai sus, cu acele canale descoperite, alea sunt acele instalatii de drenare a apei provenite din precipitatii (apa de ploaie e buna de baut de ex.), si care erau descoperite evident. Conductele in schimb erau ingropate desigur, si erau mult mai sanatoase decat cele romane din plumb. Intinderea asezarii pe 6 km patrati precum si constructiile de acolo, cetatea, sanctuarele, atelierele si locuintele, toate construite la acea altitudine de peste 1000m, o fac cea mai importanta asezare din Europa, in afara imperiului roman, rivalizand cu unele asezari romane si chiar depasindu-i pe romani in anumite privinte Vezi aici (calupurile de marimea aia s-au gasit la Sarmizegetusa din cate stiu eu, sau cu certitudine si la Sarmizegetusa) http://www.rupea-coh...lt_ro_Racos.pdf <<S-au mai gasit si niste calupuri de fier dacic de peste 40 de kg, cu toate ca la acea vreme, romanii nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25 kg.>> Iar aici e vorba de cuiele dacice gasite la Racos: <<In sanctuarul dacic de la Racos s-au gasit cuie dacice de fier care nu ruginesc. Testate cu raze X, s-a descoperit ca, intr-adevar, cuiele au 2000 de ani. In componenta lor intra fier pur (99,97 % ), magnetita, oxid de fier si alumino-silicati. Cuiul nu rugineste. In lume mai sint doua exemple de astfel de fier inoxidabil: stilpul de fier de la Delhi si discul din Mongolia, cercetate de NASA.>> |
|
#3125
Posted 22 April 2011 - 14:10
lupu2, on 22nd April 2011, 15:04, said: bull shit Astea-s vorbe. Arheologia zice altceva. Ai vazut mai sus rapoartele arheologilor. Nici vorba de aiurelile pe care le insiri tu cu dezinvoltura. Ce sa mai zic de sursa... Unind punctul unde se afla cele 9 piramide de la Sona cu punctul sanctuarului de la Racos si virful Omul obtinem un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 si 60 de grade. Pe linia Sona-Omul se afla templul dacic de la Sinca Veche, adapostit intr-o pestera. |
#3126
Posted 22 April 2011 - 14:18
Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 13:50, said: Nu exista Lupule. Uite mai jos: sapa astia intr-o veselie de ani de zile si nu gasesc in plina zona rezidentiala decat: pământ vegetal, gros de 0, 10 m; nivel de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune în care sporadic au apărut materiale arheologice, cu o grosime de 0,20/0,30 m; urma, până la adâncimea de 0,8/0,9 m, un strat de lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă; între 0,90 -1,10 m, un strat de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune; următorul strat, până la adâncimea de 1,50 m, consta în lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă. Se pare că terasa a fost amenajată/locuită în două etape, după cum indică prezența a două straturi de nivelare (lut galben amestecat cu pietre). Prima etapă este atestată prin aflarea unor fragmente ceramice, între care un fund și o buză de chiup, și prin pigmentația de cărbune. Pentru a doua fază de locuire urmele arheologice sunt mult mai consistente. Astfel, a fost descoperită o construcție, cercetată parțial (doar un colț și o parte din latura de S), evidențiată prin scânduri de brad carbonizate, pereți prăbușiți și podină din lut. În imediata apropiere au fost găsite numeroase obiecte din fier, vase ceramice de diferite dimensiuni – unele reîntregibile – și o masă compactă de semințe carbonizate (mei). Dacă sfârșitul construcției poate fi pus pe seama unui incendiu, funcționalitatea ei rămâne de stabilit după ce va fi cercetată în întregime. Cum vezi, Lupule, pamant, lut, cioburi, sfaramaturi de piatra si urme de carbune. Unde vezi tu conducte, hipocausturi, etc? Dar macar case??? Din textul tau: <<Se pare că terasa a fost amenajată/locuită în două etape......Pentru a doua fază de locuire urmele arheologice sunt mult mai consistente>> Vezi si ce am postat mai sus. Locuintele de lemn in general, nu au rezistat trecerii timpului, plus ca cetatea a fost in mare parte distrusa in timpul ultimului razboi, chiar dacii apar pe Columna cum o incendiaza pentru a nu cadea intacta in mainile romanilor, romanii darama sau reconstruiesc niste ziduri, iar apoi se retrag si ei si totul cade in paragina incet incet. Mare parte din asezare e de fapt acoperita de padure, si e foarte greu de cercetata, Leogoto a postat cam cat s-a decopertat, o portiune foarte mica Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 14:10, said: Astea-s vorbe. Arheologia zice altceva. Ai vazut mai sus rapoartele arheologilor. Nici vorba de aiurelile pe care le insiri tu cu dezinvoltura. Ce sa mai zic de sursa... Unind punctul unde se afla cele 9 piramide de la Sona cu punctul sanctuarului de la Racos si virful Omul obtinem un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 si 60 de grade. Pe linia Sona-Omul se afla templul dacic de la Sinca Veche, adapostit intr-o pestera. Ce aiureli ma, toate sursele alea spun ce am zis si eu, de acolo m-am inspirat. Cimec, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane de la Hunedoara, etc. Faptul ca sunt lucruri necunoscute sau surprinzatoare pentru tine, aia e altceva. |
#3127
Posted 22 April 2011 - 14:53
lupu2, on 22nd April 2011, 15:18, said: <<Se pare că terasa a fost amenajată/locuită în două etape......Pentru a doua fază de locuire urmele arheologice sunt mult mai consistente>> Alea sunt fraze goale. A doua faza de "locuire" este probata de existenta unei [adica una bucata] constructie cu functiune neprecizata. Nici aia excavata in totalitate. Asta zic arheologii. Tot ei vorbesc de locuire. Gandire deziderativa. Tu, in schimb, la fel ca leogoto claponul, inghiti pe nemestecate si selectiv. Unde sunt conductele de aductiune, casele cu incalzire in pardoseala? Unde este "orasul" dacic? Repet: pamant vegetal, lut, sfaramaturi de roca, fragmente ceramice. +++ Tu arde-o-n continuare cu "triunghiurile sacre" si "cuiele inoxidabile"... |
#3128
Posted 22 April 2011 - 15:10
lupu2, on 22nd April 2011, 14:35, said: Chiar nu mai gasesc linkul ala, si nici n-am chef sa caut de nebun pe net doar pentru a convinge pe cineva. Poate am dat impresia ca sunt malitios. Nu asta a fost intentia. Chiar as fi fost curios sa vad linkul, dar cred ca pot sa supravietuiesc si fara. lupu2, on 22nd April 2011, 14:35, said: Ma bucur insa ca te-ai dumirit ce e cu casele izolate sau nu, si cu conductele ingropate ale dacilor, despre care erai convins ca nu exista Nu vreau sub nicio forma sa subapreciez civilizatia dacilor. Dar nici sa-i fac pionierii retelelor wireless. Numai bine. |
#3129
Posted 22 April 2011 - 21:34
lucifer76, on 22nd April 2011, 10:06, said: Papirus . E mult mai usor de desenat detalii pe el decat pe piei de animale . lupu2, on 22nd April 2011, 13:35, said: Chiar nu mai gasesc linkul ala, si nici n-am chef sa caut de nebun pe net doar pentru a convinge pe cineva. Daca vrei sa crezi bine, daca nu, nu, mi-e indiferent. Ma bucur insa ca te-ai dumirit ce e cu casele izolate sau nu, si cu conductele ingropate ale dacilor, despre care erai convins ca nu exista Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 13:50, said: Nu exista Lupule. Uite mai jos: sapa astia intr-o veselie de ani de zile si nu gasesc in plina zona rezidentiala decat: pământ vegetal, gros de 0, 10 m; nivel de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune în care sporadic au apărut materiale arheologice, cu o grosime de 0,20/0,30 m; urma, până la adâncimea de 0,8/0,9 m, un strat de lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă; între 0,90 -1,10 m, un strat de pământ brun-gălbui cu pigmenți de cărbune; următorul strat, până la adâncimea de 1,50 m, consta în lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă. Se pare că terasa a fost amenajată/locuită în două etape, după cum indică prezența a două straturi de nivelare (lut galben amestecat cu pietre). Prima etapă este atestată prin aflarea unor fragmente ceramice, între care un fund și o buză de chiup, și prin pigmentația de cărbune. Pentru a doua fază de locuire urmele arheologice sunt mult mai consistente. Astfel, a fost descoperită o construcție, cercetată parțial (doar un colț și o parte din latura de S), evidențiată prin scânduri de brad carbonizate, pereți prăbușiți și podină din lut. În imediata apropiere au fost găsite numeroase obiecte din fier, vase ceramice de diferite dimensiuni – unele reîntregibile – și o masă compactă de semințe carbonizate (mei). Dacă sfârșitul construcției poate fi pus pe seama unui incendiu, funcționalitatea ei rămâne de stabilit după ce va fi cercetată în întregime. Cum vezi, Lupule, pamant, lut, cioburi, sfaramaturi de piatra si urme de carbune. Unde vezi tu conducte, hipocausturi, etc? Dar macar case??? Mount_Yermom, on 22nd April 2011, 14:10, said: Astea-s vorbe. Arheologia zice altceva. Ai vazut mai sus rapoartele arheologilor. Nici vorba de aiurelile pe care le insiri tu cu dezinvoltura. Ce sa mai zic de sursa... Unind punctul unde se afla cele 9 piramide de la Sona cu punctul sanctuarului de la Racos si virful Omul obtinem un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 si 60 de grade. Pe linia Sona-Omul se afla templul dacic de la Sinca Veche, adapostit intr-o pestera. Care rapoarte? Le ai pe toate?Cei care au vorbit de conducte de ceramică or fi visat?Așa ai spus tu că dacii nici cetăți nu aveau și ți-am pus poze cu cetăți dacice și ți-am zis ce sa bați pe Google ca să vezi cîte pagini apar despre asta. Dacă te chinui să dovedești că erau dacii înapoiați să știi că te chinui degeaba.Citește într-o cioclopedie că tot îți place să umbli pe acolo. Mai scrii și într-un stil de parcă ești absolvent de Rahova (pușcăria). ain, on 22nd April 2011, 15:10, said: Nu vreau sub nicio forma sa subapreciez civilizatia dacilor. Dar nici sa-i fac pionierii retelelor wireless. Numai bine. Le-am cerut să nu mai scrie minciuni sfruntate. Ei desigur nu au încetat.Li se vede înalta "inteligență". |
|
#3130
Posted 23 April 2011 - 06:20
#3131
Posted 23 April 2011 - 06:51
lucifer76, on 22nd April 2011, 01:53, said: Nu ai inteles , e vorba de schite complexe . Una e sa desenezi cateva litere , alta sa desenezi schita unei cladiri sau chiar a unei asezari . http://hartacomorii....andibulele.html |
#3132
Posted 23 April 2011 - 07:41
lucifer76, on 23rd April 2011, 06:20, said: Zi tare si raspicat : Romanii nu foloseau papirus !!! Papirusul crește în Egipt. De construit s-a construit și în America de Sud și în China.Zici că chinezii au inventat hîrtia ca să facă planuri. Dar aztecii pe ce le-au făcut? Așa și dacii; le-au făcut ei pe ceva. Poate le-au făcut pe pergament sau pe table de lemn date cu ceară.Poate unele au fost făcute pe table de lemn vopsite negru, cu creta, ca la școală. Berber, on 23rd April 2011, 06:51, said:
afară de bășcălie de clasa a 7-a ai ceva de zis?
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users