singuratate

esy72bj, on 27th August 2010, 23:00, said:

Am sa va rog sa va duelati in pm sau avem un H2H, nu aici. Foloseste te rog doar culoarea neagra cand scrii.

Multumesc.

Edited by roua, 27 August 2010 - 22:13.

remus_c, on 26th August 2010, 23:09, said:

Pai ce se intampla?

esy72bj, on 27th August 2010, 23:00, said:

Varianta a doua

esy72bj, on 27th August 2010, 00:21, said:

Daca ramai cu laba, ramai si cu frustrarile care ii urmeaza.
In schimb, daca intelegi si accepti ce ai zis mai sus, ai asteptari reale si iei ceea ce este, fara sa iti suprimi dorintele in semn de revolta.

roua, on 27th August 2010, 22:09, said:

Total corecta interventia ta.
Insa n-am inteles partea in privinta culorii.

Scuze , dar atunci de ce mai avem optiunea de a folosi si alte culori daca de fapt ne este interzis ?

Oricum o facusem doar pentru a delimita mai bine citatul in sine de restul raspunsului.

caroline_hi, on 27th August 2010, 22:45, said:

Incerca sa o mai gandesti o data si sa o formulezi cumva incat sa aibe un sens, ca sa sa inteleg si eu ce doamne iarta-ma ai vrut sa spui . Nu inteleg in primul rand nici cui te adresezi de fapt.

eps, on 27th August 2010, 22:44, said:

Atunci felicitari si tot respectul !

Edited by esy72bj, 28 August 2010 - 03:44.

Vlad_Andreescu, on 27th August 2010, 20:08, said:

domnu' doctor, dacă vreți să ajutați, dați să explicațiile necesare, de preferință într-un limbaj pe care să-l înțeleagă. Dacă vreți, vorba vulgului, să vă lăudați cu diploma, țin să vă informez că aici, pe forum, hârtia nu e valabilă. Aici apreciem cunoștințele și explicațiile.
Mulțumiri.
Și respect.

esy72bj, on 28th August 2010, 04:47, said:

pe această arie, scrisul colorat este rezervat moderatorilor, ca să se vadă, să nu sară userii peste postul colorat, asta e explicația. Există și alte modalități de a sublinia ceva, iar opțiunile de culoare și mărime a fontului se pot folosi chiar și aici, dar numai dacă e neapărată nevoie.

esy72bj, on 28th August 2010, 03:47, said:

Scurt: doar pentru ca lumea nu e asa cum vrei tu, nu trebuie sa te superi pe ea si sa faci laba asa cum sfatuiesti tu.

adadoi, on 28th August 2010, 07:42, said:

Multumesc mult pentru explicatie !
Este foarte corect rationamentul.
Am inteles.

caroline_hi, on 28th August 2010, 09:54, said:

      Ai inteles gresit. Incearca sa mai citesti o data.
      L-am sfatuit sa nu se streseze atata sa-si cumpere "toata vaca" , dar i-am recomandat "sa bea cate un pahar de lapte" cand simte nevoia.

      Exista si acea reclama inteligenta care spune:"Fetele te simt cand esti disperat" cam asta este si cu el actualmente.

      Sfatul meu este ca pentru a-si castiga increderea trebuie mai inainte de toate sa nu mai fie atat de macinat de faptul ca nu are o prietena. Cu cat se preaocupa mai mult  doar de ideea in sine, cu atat nici nu o sa aibe. Pentru ca se aplica bine  principiul " cea mai mare sansa de a pierde un lucru este sa ti-l doresti prea mult".

       In plus mai exista doua amanunte foarte importante.
       Imi pare rau ca trebuie sa le abordez, nu este intotdeauna prea comod de discutat pe aceste teme, dar conteaza in relatiile interumane cu atat mai mult in cele ce presupun atractia fizica. Si anume atitudinea si aspectul. Modul in care arati, constitutia fizica, modul in care te imbraci, siguranta de sine.

       Am avut mai de mult un coleg de munca care era foarte slab, mereu singur, mereu pesimist si lipsit de incredere.
       La un moment dat a inceput sa devina pasionat de culturism si box.
       Din leafa pe care o avea, si-a  facut abonament la sala si a inceput sa ia lectii de box .
       In continuare nu avea vreo prietena. Dar deja intr-un an  de sala de forta si de box, capatand si alt aspect dar si alta atitudine si siguranta de sine, a inceput fara sa isi dea vreun interes special, sa atraga privirile domnisoarelor.
       Ulterior nu a mai avut nici o problema in privinta relatiilor.
       Insa mai inainte de toate (aspect, constitutie etc) conteaza atitudinea.

Edited by esy72bj, 28 August 2010 - 17:04.

eps, on 27th August 2010, 20:39, said:

Desi a durat cam mult sa raspund, acesta e un raspuns cat se pote de bun.

Doar ca ... incerc sa ma explic in continuare:
  
  Imi plac fetele (asa, ca si aspect exterior ), numai ca m-am obisnuit atat de mult de unul singur (si fizic si cu PC-ul) incat nu sunt sigur ca m-as obisnui cu cineva (sau cu tot ce implica o relatie: plimbari, tandreturi, flori si orice altele ). Probabil e doar o frica ca toate celelalte, dar ... o fi adanc inradacinata pe plan mental.

  Stiu ca pare aiurea, dar de multe ori ma gandesc ca nu e obligatoriu sa ai o familie (fiind mai mult o conventie sociala), ca poate unii nu suntem facuti pentru asta (socializare) caci chiar daca nu am abordat eu pe cineva, daca as fi fost suficient de atractiv (vorbaret/ etc) ar fi sarit una pe mine ,  dar ... eu stiu??

Edited by vydy, 05 September 2010 - 10:38.

Quote

Gandeste-te ca la batranete n-o sa ai pe nimeni  

esy72bj, on 27th August 2010, 01:35, said:

Vezi ca-i unu pe aria de religie care zicea ca scopu vietii e sa-l slavim pe Dumnezeu.  

Mai bine singur decat un copil alcoolic si o matraguna langa tine ,adica sotia. Evident, exista si cealalta experienta, copil implinit ,nevasta cumpatata,implinit cu visurile tale,dar cam greu.

Edited by pg-soare, 05 September 2010 - 11:11.

Gh3r0m, on 5th September 2010, 11:56, said:

Nu e neaparat ceva eronat sau ridicol in ce spune respectivul.
Dar acum, mai conteaza si ce intelege prin asta.

Si mujahedini il slavesc pe Dumnezeu decapitand ostateci .
Ceea ce deja tine mai mult de fanatism si de boli psihice decat de religie si divinitate.

Cred ca scopul vietii ar trebui sa si-l aleaga fiecare in functie de cum percepe el viata.
Nu toti avem acelasi rost pe lumea asta.

vydy, on 5th September 2010, 11:32, said:

Este foarte corect ce spui ! Nu toti trebuie sa aibe acelasi comportament social.Este chiar firesc.
Nu trebuie sa traim toti in serie clasificati in stereotipuri .

Dar atunci de ce te mai macina subiectul ? Doar pentru faptul ca altii , cu alt fel de a fi , fac asta si tu nu?

Ar trebui sa fi multumit cu viata pe care o ai.
Iar per total oricum viata traita in genul tau te fereste de multe belele pe care acum nu le intuiesti ca si efecte .

esy72bj, on 5th September 2010, 22:52, said:

  Da.

esy72bj, on 5th September 2010, 22:52, said:

   Daca esti multumit cu ce ai, nu poti evolua. Apare o plafonare (asa este si la locul de munca, scoala, etc).  

   Sunt destul de singuratic, de multe ori ma simt foarte bine asa.
   Dar ... cum sa ma explic??
   Uneori simt o ”lipsa”, eu banuiesc ca mai mult de afectiune si de interaciune.

sa ma bag si eu asa in discutie venind de nicaieri? hai ca ma bag si asta pentru ca am o problema similara.
Eu am 23 de ani,am terminat o facultate cu profil economic,urmeaza sa intru la masterat,absolut toata lumea ma catalogheaza ca fiind o persoana inteligenta,amuzanta si la locul ei. BTW,eu sunt fata
Eh,chestia asta cu singuratatea ma apasa si pe mine iar de 2 ani ma apasa asa de tare incat nu am reusit vara trecuta sa-mi termin amarata de lucrare de licenta asa ca a trebuit sa o aman pana anul acesta. Total dezamagita si furioasa pe mine si pe depresia si singuratatea mea am zis ca eu ma duc la terapie si inca fac terapie,chiar astazi am o sedinta.
Concluzia : nu suntem nebuni si nu avem boli neurologice dar exista probleme emotionale.
Nu am citit si pagina a 2a a thread-ului deci daca ai spus nu stiu dar in caz ca in adolescenta,copilarie,etc ai avut ceva intamplari in familie sau in viata personala,ceva gen decesul unei rude apropiate sau prieten apropiat,nedreptati,abuzuri fie verbale si de alta natura,daca te-ai simtit neglijat de parinti ,daca se certau mult,etc,etc atunci e foarte posibil ca asta sa te fi influentat. E la fel de posibil sa ai pur si simplu niste dficiente in ceea ce priveste modul de a interactiona in societate ,niste chestii de caracter care pot sa vina dintr-o lipsa de incredere in tine si in ce "sanse"ai la capitolul asta,lipsa de incredere si speranta care a crescut si a crescut si ,ca intr-un cerc vicios,creste si mai mult pe masura ce esti mai singur si mai izolat,creste chiar si fara sa-ti dai tu seama.

Eu de ex,fire prietenoasa,urata chiar nu sunt,nu am intalnit pe cineva pana acum care sa zica ceva rau de mine insa fara sa-mi dau seama datorita unor chestii din copilarie (tata a plecat cand eram mica dar nu a fost nici macar o chestie asa tragica sau violenta,pur si simplu nu a mai stat cu noi in casa da' nu m-a parasit insa cand aveam 14 ani a murit ; am avut o perioada cand am fost mai plinuta - nu grasa - si fiind si foarte baietoasa de felul meu evident ca mai faceau copii misto din cand in cand ca asa-s copii)am ajuns sa nu am incredere in mine pe plan social si sentimental,sa cred ca nu am eu sanse sa fiu cu cineva si sa am prieteni adevarati. Intr-un fel,zic eu, izolarea asta e putin auto impusa,fara sa vrei tu constient ajungi sa stai in casa,nu cauti cu adevarat probabil oportunitatile pt ca nu crezi ca exista pt tine(din nou,nu constient),la fel fac si eu. Mi-am dorit tot timpul o relatie adevarata,nu ceva trecator sau fara semnificatie,am nevoie sa fiu parte din ceva, sa fie stabil si sa-mi ofere satisfactie emotionala,fizica si fizico-emotionala dar si eu gandeam ca daca nu pot sa dau eu de la mine,daca sunt incapabila sa-mi joc rolul intr-o asemenea relatie,nu pot eu sa fiu cu cineva asa nici daca teoretic vreau,nu am astfel de instincte bla bla bla. Eh,pana la urma,din pacate pt mine mi s-a intamplat ceva care mi-a dovedit mie ca cel putin la capitolul dat eu chiar sunt de o relatie si sunt capabila : m-am indragostit de cineva. Din pacate toata dragostea mea este imposibila din varii motive,o alegere buna teoretic dar am obstacole multe pe care nu cred sa le pot depasi. Singurul lucru bun din toata chestia asta e ca mi-am dat seama ca daca tin la cineva cu adevarat restul vin de la sine, sunt convinsa ca as fi nemaipomenita intr-o relatie,totul se invata,nu e automatism ci sentiment,faci ce simti,asta e o relatie adevarata asa ca eu nu mi-as face griji in privinta asta.
Mie mi s-a spus ca nu prea dau sanse oamenilor cu adevarat,inconstient ma astept sa nu mearga interactiunea si cred ca asta e si problema la tine din ce spui . A merge la terapie,a avea probleme emotionale nu este egal cu a avea o boala iar terapeutul este in principal un fel de prieten care are toate sfaturile potrivite si te ajuta sa te scoti singur din materia maronie in care ai intrat.
Eu inteleg si faza cu sa iesi in lume si sa faci,sa dregi. Nu o sa-ti spun asta pt ca stiu ca e greu de facut dar trebuie zic eu sa incerci sa gasesti in tine calea sa armonizezi constientul cu subconstientul,sa rezolvi ce probleme ai si asa sa ajungi sa fructifici iesirile,interactiunile,etc.

Foarte bine spus.

Mersi.

(totusi, gandurile si ideile fixe raman)

bogdan_boss, on 27th August 2010, 00:47, said:

tu stii mai bine  

vydy, on 7th September 2010, 20:17, said:

la naiba,scrisesem un reply frumos da' nu l-am salvat corect din greseala, o sa revin maine ca nu am timp acum

Edited by entity22, 07 September 2010 - 19:50.