Economisire in W

Procesul de economisire a cunoscut un recul in primul trimestru al acestui an si a revenit usor pe crestere in trimestrul al doilea, fara a se contura o tendinta clara de evolutie, se arata in buletinul trimestrial al Fondului de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar. "Spectrul declinului economic si anuntatele schimbari de ordin fiscal au adancit starea de incertitudine din economie. Aflate ele insele sub presiunea reducerii profiturilor, pe fondul deteriorarii calitatii portofoliilor de credite si lipsei de oportunitati pentru creditarea economiei reale, bancile se afla in fata unor optiuni dificile in ceea ce priveste pastrarea bazei de depozite de la populatie. La randul lor, companiile traverseaza o perioada grea datorita reducerii activitatii din economie si scaderii cererii solvabile, in conditiile in care arieratele reprezinta o problema tot mai presanta", se mai arata in document.

    * Majorarea generalizata a preturilor si reducerea locurilor de munca din sectorul public va greva in continuare procesul de economisire

Potrivit autorilor Raportului, atat companiile cat si populatia vor economisi si in perioada urmatoare mai putin decat au reusit pana acum. "O serie de factori cu impact advers asupra economisirii  isi vor face pe deplin simtite efectele si vor amplifica tensiunile din sistemul economic in perioada urmatoare. Sunt de mentionat aici reducerea veniturilor, majorarea generalizata a preturilor si reducerea locurilor de munca din sectorul public, a caror actiune conjugata va greva in continuare procesul de economisire. In actualul context macroeconomic dificil, revenirea inconsistenta a indicatorilor utilizati pentru definirea economisirii din sistemul bancar, inregistrata la finalul primului semestru al acestui an, se afla sub semnul incertitudinii si prezinta perspective reduse de a se manifesta ca tendinta in cea de-a doua jumatate a anului", arata autorii documentului.

Referitor la comportamentul de economisire, evolutia antagonica inregistrata de segmentul agentilor economici si de cel al populatiei poate fi explicata atat prin necesitatile imediate diferite, cat si prin anticipatiile create in ceea ce priveste nevoia viitoare de resurse banesti. In timp ce agentii economici isi epuizeaza disponibilitatile existente si incep sa utilizeze depozitele la termen, populatia incearca sa acumuleze in scop de precautie (in detrimentul consumului) si sa isi restranga disponibilitatile la vedere.

Trebuie subliniat faptul ca, desi intre datele Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar si cele prezentate anterior, furnizate de Banca Nationala a Romaniei, exista diferente de continut, se respecta tendinta generala de evolutie. Diferentele sunt determinate de aria de acoperire a institutiilor cuprinse in rapoartele BNR, respectiv FGDB, de instrumentele raportate si de titularii de depozite ale caror conturi fac obiectul raportarii. Astfel, situatia de la 31 martie 2010 comparata cu cea de la 31 decembrie 2009 releva o scadere a depozitelor constituite la institutiile de credit participante (-4,3%) si, in cadrul acestora, a depozitelor garantate, desi reducerea este mai modesta (-0,2%).

    * Titularii de depozite mici, aflate sub plafonul de garantare al FGDB, ies din sistem

Aceasta dinamica poate fi pusa pe seama iesirii din sistem a titularilor de depozite mici, aflate sub plafonul de garantare al FGDB, cu atat mai mult cu cat rata de descrestere a numarului total al titularilor de depozite si cea a numarului de titulari garantati este aceeasi la fiecare din perioadele de raportare (-1,8% la 31 martie 2010 fata de 31 decembrie 2009, respectiv -1% la 30 iunie fata de 31 martie 2010). In comparatie cu 30 iunie 2009, la finele primului semestru al acestui an, reducerea numarului total de titulari de depozite a fost de 5,3%, iar cea a numarului de titulari garantati a fost de 5%. Cauzele principale ale acestei evolutii sunt
variatiile valorii totale a depozitelor
Variatiile valorii totale a depozitelor
Foto: Hotnews
reducerea venitului disponibil al populatiei, prin actiunea conjugata a somajului si reducerilor salariale si epuizarea disponibilitatilor agentilor economici garantati (IMM-uri) care au iesit, astfel, din raportarile institutiilor participante catre Fond.

    * Bancile sunt reticente sa apeleze la finantarea de urgenta datorita impactului negativ si riscului reputational

Raportul aloca o mare parte aspectelor legate de banci si sistemul bancar. "Largirea bazei de colaterale acceptate, prin includerea unor active de calitate mai redusa creste riscul de credit asumat de banca centrala, chiar daca tempereaza pe termen scurt tensiunile din piata", se arata in document. De cealalta parte, bancile sunt reticente sa apeleze la finantarea de urgenta datorita impactului negativ si riscului reputational la care se expun. Prin caracterul sau exceptional, finantarea în regim de urgenta atrage multa suspiciune, iar banca în cauza poate fi stigmatizata de ceilalti jucatori din piata

Practica la nivel international releva faptul ca plafonul de garantare reprezinta de 2-3 ori nivelul PIB/locuitor. O  comparatie efectuata în cadrul unui grup de noi membri ai UE arata o diferentiere notabila a gradului de protectie determinat ca raport între suma garantata pe deponent si nivelul PIB/ locuitor, în conditiile în care plafonul de garantare era acelasi.

    * Scurta comparatie internationala

Nivelul acestui indicator era de 4,3 în Bulgaria, iar în România de 3,1. Pe locul imediat se plaseaza Polonia cu 2,3, ea fiind urmata de Cehia si Slovacia cu un raport de 1,7, respectiv 1,6. În Slovenia, raportul între suma garantata pe deponent si PIB/ locuitor era de doar 1,134.

Schimbarile operate între timp pentru a atenua efectele crizei – majorarea sumelor garantate sau garantarea integrala a depozitelor – corelate cu situatia precara a finantelor publice au generat probleme bugetare. Acestea au fost, în realitate, rezultatul masurilor ad hoc luate fara a considera criza de lichiditate din piete si au
pus în pericol capacitatea guvernelor de a-si respecta obligatiile de a oferi finantarea sau garantiile la care s-au angajat anterior crizei.Pe de alta parte, protectia micilor deponenti – obiectivul primar al oricarei scheme de
garantare a depozitelor – este realizata confortabil prin fixarea unui nivel adecvat de acoperire. Marea provocare la care trebuie sa raspunda autoritatile vizate este legata tocmai de corecta determinare a acestui nivel. Daca este prea redus, el nu va putea asigura stabilitatea financiara si încrederea în sistem. Invers, daca este nejustificat de mare, va alimenta comportamentul riscant al bancilor si va atenua vigilenta, conchid autorii Raportului.