Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...
 Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...

Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...
 Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit

Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei
 

Bere facuta acasa?

  • Please log in to reply
1967 replies to this topic

#37
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

Daca era nevoie de conditii de laborator de microbiologie nu cred ca se mai practica pe scara asa mare. E adevarat ca majoritatea americanilor nu fac asta pentru ca ar fi scumpa drojdia, ci pentru a avea mereu drojdii care se vand doar in anumite perioade din an. Cu un mic efort se pot obtine conditii bune pentru cultura cu minim de contaminare.
Inainte sa folosesti drojdia dintr-o bere se poate selecta prin aceeasi metoda de care am zis. Se poate vedea aici. Parerea mea este ca si acel starter pe care il faci cu putina drojdie ofera aceleasi conditii de contaminare ca la folosirea drojdiei cutivate. Pana acum nu am facut nici un, nici alta, asa ca doar imi expun punctul de vedere, dar in curand o sa imi fac niste eprubete cu drojdie, imi trebuie doar niste agar.
Pai, stii deja ca doresc sa fac "yeast harvest" din sticle de bere comerciala. Dar sa fac separare de drojdii de bacterii, e prea mult. Cand o sa am drojdii bune, evident ca o sa fac "yeast washing" sa o pot reutiliza. Insa voi colecta x esantioane si nu voi reutiliza-reutilizatul. In felul asta minimizez riscul de contaminare. Insa yest washing-ul trebuie facut extrem de meticulos.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

Fermentatie secundara nu am incercat niciodata din paranoia de contaminare Posted Image Daca sta destul la maturat se sedimenteaza si drojdia aia.
Pai cam nu e diferenta mare intre fermentare secundara si maturare (lagering). In principiu maturarea incepe cand berea e deja limpede.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

Agitator vrea si eu sa imi fac, am magneti de harddisk (ai alta variante pentru magneti?), ventilator, dar nu gasesc magnetii inveliti in teflon care intra in starter. Pentru folosire pe stirrer ai baloane Erlenmeyer sau folosesti alte vase?
Sateliti de agitator?
http://i.ebayimg.com...gh3!~~60_35.JPG
Pai deastia ti-as putea da eu. Hai ca putem pune de-un troc: eu iti dau 2 sateliti, vreo 20 g NaOH. Negociem sa se stranga mai multe si vedem Posted Image
Si eu folosesc tot magneti de hardisc. Deocamdata folosesc un Erlenmeyer de 350 mL, dar e cam mic. Am vazut pe unii care foloseau de 5l; e cam mult atat, dar barimi de 1l tot ar fi bine sa fie.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

Eu nu am facut curing, doar am uscat maltul, nu am tinut cont de temperaturi. Poate din cauza asta raman radacinile mai elastice. O sa incerc si eu curing, dar fac cate 20-30 de kg si trebuie sa improvizez ceva pentru cantitatea asta.
Daca poti gasi ar fi buna o cuva de masina de spalat, un tambur rotativ de fapt.
vezi ca e foarte important curing-ul: nu doar ca imbunatateste gustul maltului, dar si scade rezistenta mecanica a boabei facand-o mai usor de macinat. Insa cand ajungi la temperatura aia (80oC) maltul crud trebuie sa fie impecabil uscat, altfel distrugi enzimele continute.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

De cateva ori pe secunda?  Posted Image ai vrut sa zici pe minut, sau nu prind eu logica? Un astfel de tambur rotativ e bun si in stadiul germinarii, ca nu le da voie radacinilor sa se incurce.
Pai ma refeream la inlaturarea radacinilor. Am vazut un filmulet pe youtube care folosea pentru asta chiar o masina de spalat modificata, care nu se roteste cu rpm.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

Pai nu e nevoie sa fim aproape, rizomii ambalati corespunzator pot fi expediati in jurul lumii, teoretic Posted Image Anul trecut am trimis plantute mici de hamei, din butasi, pana la Buzau, in mijlocul verii, fara nicio problema. Putin anemice sunt si unele ale mele, ca am luat ca fraierul soiuri nobile (vechi, cu traditie), si astea sunt cele mai pretentioase. In schimb Cascade-ul creste ca nebunul, in primul an am cules 150 de grame de la el (masa uscata). Oferta ramane valabila daca te razgandesti. Pentru a selecta femelele e bine sa le semnezi de toamna pe cele cu conuri. Ba chiar poti sa si scoti rizomii de toamna, e mai sigur decat primavara, sa nu te trezesti ca ai crescut baietei.
Daca ne hotaram sa facem trocul trebuie sa o facem la inceputul primaverii (poate chiar martie), cand rizomii nu au intrat in vegetatie.
Nenorocirea e ca il locul unde recoltez (un teren viran salbaticit la marginea orasului) e practic o jungla, acoperita peste tot de hamei. Toamna nu vezi de unde porneste planta, decat facandu-ti loc cu maceta. Nu e metru patrat pe cei vreo 2000 pe care sa nu fie hamei.


View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

Cica ar fi niste procese chimice pe care eu nu le inteleg care dicteaza aceste diferente.
Pe scurt, compusii din lupulina au volatilitate foarte diferita: alfa acizii sunt compusii care dau gustul amar. Ei se dizolva greu, insa nu sunt volatili. De aceea trebuie introdusi odata cu inceputul fierberii, si cam intr-o ora se dizolva cam 90% din ce contine hameiul (mai putin la berile tari, mai mult la cele slabe). Alti compusi au volatilitate mica, cei care se simt in palatul bucal, in timp de cei ce dau mirosul sunt super volatili. Din acest motiv exista aditia la 15 min si cea de 5 min (sau 7 sau 3 sau la flame off). O utilizare judicioasa ar presupune utilizarea unui hamei pentru amareala si a altora pentru aroma si miros.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

Se spune ca de la hamei nu se contamineaza niciodata bere, nu am incercat.
la cate dezinfectari fac la toate sculele, nici nu stiu cum de n-am dezinfectat si hameiul Posted Image
Apropo, ce folosesti pentru dezinfectare? Am reusit sa clonez un detergent no-rinse "Star San" din detergent de vase lichid si acid fosforic. Daca esti interesat iti dau detalii.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 22:34, said:

LE: aici sunt prezentati frumos pasii de urmat pentru cultivarea drojdiilor: http://homebrew.ro/blog/page/3
Merci.

Edited by ain, 28 January 2015 - 23:30.


#38
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008

View Postain, on 28 ianuarie 2015 - 23:29, said:

Pai cam nu e diferenta mare intre fermentare secundara si maturare (lagering). In principiu maturarea incepe cand berea e deja limpede.
Ma refeream la maturare in sticla. Fermentarea secundara presupune transvazarea berii, ceea ce incerc sa evit, cum am mai spus, din paranoia :))

View Postain, on 28 ianuarie 2015 - 23:29, said:

Sateliti de agitator?
Pai deastia ti-as putea da eu. Hai ca putem pune de-un troc: eu iti dau 2 sateliti, vreo 20 g NaOH. Negociem sa se stranga mai multe si vedem Posted Image
Si eu folosesc tot magneti de hardisc. Deocamdata folosesc un Erlenmeyer de 350 mL, dar e cam mic. Am vazut pe unii care foloseau de 5l; e cam mult atat, dar barimi de 1l tot ar fi bine sa fie.

vezi ca e foarte important curing-ul: nu doar ca imbunatateste gustul maltului, dar si scade rezistenta mecanica a boabei facand-o mai usor de macinat. Insa cand ajungi la temperatura aia (80oC) maltul crud trebuie sa fie impecabil uscat, altfel distrugi enzimele continute.
Daca ne hotaram sa facem trocul trebuie sa o facem la inceputul primaverii (poate chiar martie), cand rizomii nu au intrat in vegetatie.
Nenorocirea e ca il locul unde recoltez (un teren viran salbaticit la marginea orasului) e practic o jungla, acoperita peste tot de hamei. Toamna nu vezi de unde porneste planta, decat facandu-ti loc cu maceta. Nu e metru patrat pe cei vreo 2000 pe care sa nu fie hamei.
Aia sunt, nu stiam cum le zice in romana. Ti-am zis ca rizomi iti ofer pe degeaba, daca ma poti ajuta cu chestiile alea cu atat mai bine, scap si de negocieri cu firme de reactivi dubiosi :)) Cand trece riscul inghetului (la mine in sud cred ca trece mai devreme decat in Cluj...) pot sa sap dupa ei. De Cascade am cu siguranta, foarte probabil si de Hallertauer, Saaz si Northern Brewer. Mai am si Styrian Goldings si Whitbread Golding, dar astea sunt plante din 2014, sigur nu au rizomi (dar pot face butasi prin iunie-iulie).
Sa inteleg ca ai vrea sa pui rizomii in salbaticie? De cel salbatic se poate scapa, dar necesita munca, trebuie sapat si scosi toti rizomii.

View Postain, on 28 ianuarie 2015 - 23:29, said:

la cate dezinfectari fac la toate sculele, nici nu stiu cum de n-am dezinfectat si hameiul Posted Image
Apropo, ce folosesti pentru dezinfectare? Am reusit sa clonez un detergent no-rinse "Star San" din detergent de vase lichid si acid fosforic. Daca esti interesat iti dau detalii.
Toti autorii de homebrew zic ca nu se contamineaza de la conuri de hamei, sacul de tifon bineinteles ca ar trebuie igienizat cumva.
Daca o luam in ordine, am folosit: inalbitor de rufe, betadina, ambele in concentratii care nu necesita clatire, si in prezent Star San. Am dat o caruta de bani pe el, dar macar se consuma greu. Am facut un timp cautari pe net despre clonarea Star San-ului, dar cum nici nu ma prea pricep la chimie, nici nu am gasit mare lucru pe internet, m-am lasat pagubas. Probabil ca imi era greu si sa gasesc acidul fosforic.
Chiar mi-ar placea niste detalii despre cum l-ai facut. Cu detergent de vase banuiesc ca nu a rezultat un no-rinse ca originalul? Iti pot trimite si o doza de Star San daca vrei sa faci o comparatie.

#39
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 23:59, said:

Chiar mi-ar placea niste detalii despre cum l-ai facut. Cu detergent de vase banuiesc ca nu a rezultat un no-rinse ca originalul? Iti pot trimite si o doza de Star San daca vrei sa faci o comparatie.
Fraierii care produc Star San-ul au o fisa tehnica in care sunt suficiente informatii ca oricine sa-i determine compozitia. Pe scurt are doua componente: in agent tensioactiv (cel mai folosit oriunde in lume) si unul bactericid (acidul fosforic). Detergetul de vase cel mai ieftin din Kaufland (parca 2lei/litru) are exact acelasi agent tensioactiv, plus ceva coloranti si odorizanti (trebuie ales unul cu miros cat mai putin pronuntat, eu am ales "piersici").
Clona se face asa: 130 ml H3PO4 (85%) + detergentul de vase mentionat pana la un litru. Se utilizeaza 6 ml clona la 1 l de apa.
Acidul costa cam 20 lei/l, prin urmare clona costa vreo 4.5 lei/l.
Cei drept face o spuma enervanta, ceea ce ma obliga la o clatire ulteriora cu apa atunci cand dezinfectez sticlele de bere. Dar e veritabil no-rinse cand e vorba de damigene.

View Postionut_mystic, on 28 ianuarie 2015 - 23:59, said:

De Cascade am cu siguranta, foarte probabil si de Hallertauer, Saaz si Northern Brewer. Mai am si Styrian Goldings si Whitbread Golding, dar astea sunt plante din 2014, sigur nu au rizomi (dar pot face butasi prin iunie-iulie).
Frate, dar ai o colectie intreaga. Pana acum, eu am investit in echipamente vreo 250 lei iar in materii prime vreo 70 lei (pentru 2 ani de produs bere). Numai cumpararea rizomilor astora de hamei depaseste toate investitiile mele (parca sunt cel putin 10-15 Euro/bucata).

#40
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Pana sa cumpar vazusem si eu fisa tehnica si stiam ca contine acid fosforic si un detergent, dar cum nu am gasit nimic concludent care sa ma ajute am lasat-l balta. Acidul fosforic se gaseste mai usor decat reactivii puri? Parca se foloseste in electronica, sau ala e formic? Detergent de vase cred ca se gaseste si fara miros.

E adevarat ca am investit in unele chestii mai mult decat imi place sa recunosc, dar mi se pune cate un fix pe creier si nu mai scap de el. Rizomii de fapt erau plantute in ghivecel, le-am luat cu 5 euro bucata pe primii 4, deci 20 euro, plus ceilalti 2 din Anglia cu vreo 5-6 lire. Transportul nu a fost foarte mult, nefiind colet inregistrat. Toate astea din 2012 pana acum.
Si Star San face spuma multa, logic, fiind aceleasi ingrediente, dar eu o las si in sticle ca o scoate berea afara pe masura ce se umple sticla.

#41
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 01:31, said:

Acidul fosforic se gaseste mai usor decat reactivii puri?
Acidul fosforic tehnic se foloseste frecvent la tratat suprafete metalice (curatitul/tratare de inox, spre exemplu) si poate fi usor gasit cam pe la 10 lei/l. Insa daca vrei no-rinse trebuie reactiv pur, care e mai scum, insa il gasesti in mai toate laboratoarele chimice.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 01:31, said:

Detergent de vase cred ca se gaseste si fara miros.
Asa e, insa reteta este pentru detergentul de vase specificat. Pentru altul, trebuie refacute calculele si trebuie verificat ca agentul tensioactiv este cel bun. Alt agent tensioactiv ar putea spuma mai bine sau mai slab, insa, mai important, ar putea avea o toxicitate crescuta. Diluat in modul specificat aproape nu se mai simte mirosul intrus.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 01:31, said:

Si Star San face spuma multa, logic, fiind aceleasi ingrediente, dar eu o las si in sticle ca o scoate berea afara pe masura ce se umple sticla.
O sa vorbim cu alt prilej despre spuma berii. Se pare ca urmele de detergent impieteaza asupra stabilitatii spumei berii, iar "controlul" detergentilor este o modalitate de a o imbunatatii. Din acest motiv urasc spuma de star san si nu o las in sticle.

#42
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Pacat ca nu am acces la nici un laborator chimic Posted Image am cautat acum pe net firme care vand si am trimis niste mailuri, dar toti specificau ca nu vand persoanelor fizice, deci nu ma astept la raspunsuri promitatoare.
E adevarat ca detergentii afecteaza spuma berii, dar nici nu imi vine sa dau cu apa de la robinet dupa ce m-am chinuit sa igienizez. In cel mai rau caz as folosi o solutie de betadine, cum am mai folosit inainte de Star San si functiona perfect. Singurul avantaj la Star San e ca se poate pastra de la o utilizare la alta, solutia de iod se pare ca isi pierde proprietatile.

#43
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Pentru brasaj ce metoda folosesti? Eu am facut doar BIAB, direct la temperatura de mash. Am tot zis ca o sa incerc si unu mash cu trepte de temperatura, cica ar imbunatatii conversia amidonului.

#44
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 02:01, said:

E adevarat ca detergentii afecteaza spuma berii, dar nici nu imi vine sa dau cu apa de la robinet dupa ce m-am chinuit sa igienizez. In cel mai rau caz as folosi o solutie de betadine, cum am mai folosit inainte de Star San si functiona perfect.
Am sa ma refer la spuma berii un pic mai jos.
Nu uita ca apa de robinet e tratata cu ozon (cu efect bactericid imediat) si clor (cu efect bactericid prelungit). Nu am deloc emotii in privinta asta. Mai mult, eu folosesc ca apa de brasaj apa de robinet (in cluj avem apa foarte buna, adusa dintr-un lac de acumulare din munti, Tarnta) tinuta peste noapte in vase deschise pentru declorinare. Iti recomand sa faci acelasi lucru.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 02:01, said:

Singurul avantaj la Star San e ca se poate pastra de la o utilizare la alta, solutia de iod se pare ca isi pierde proprietatile.
Din acelasi motiv am preferat si eu Star San-ul desi am gasit cum sa clonez un al sterilizant celebru Chemipro OXI. Acesta se face adaugand carbonat de sodiu (soda de rufe, pe denumirea populara) anhidru (3.5g Na2CO3/l) sau hecahidrat (9.5g/l) alaturi de 1.2g H2O2 pura (3.7 ml H2O2 30%, concentratia uzuala). Insa tota asa, nu poate fi refolosit caci apa oxigenata se descompune rapid.

#45
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Eu fac bere cand sunt la tara, acolo am si fantana, apa curenta este pompata din puturi de mare adancime, dar folosesc apa de la un izvor din apropiere. Apa de adancime e putin cam dura si nu o folosesc. O singura data am folosit apa din fantana si am avut o oarecare astringenta, taninica, si am schimbat pe izvor. E foarte posibil sa fi gresit temperatura, sau eu mai stiu ce, si am favorizat extractia taninilor.
Clona de Chemipro OXI pare buna pentru ca e solutie, dar originalul este granulat, si necesita apa calda pentru dizolvare mai rapida. Pentru mine asta e un pas in plus.

#46
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 19:11, said:

Pentru brasaj ce metoda folosesti? Eu am facut doar BIAB, direct la temperatura de mash. Am tot zis ca o sa incerc si unu mash cu trepte de temperatura, cica ar imbunatatii conversia amidonului.
Am utilizat multe metode (mai precim multe variante).
De cand fac sarje mai mari, fac brasajul intr-o lada frigorifica: http://www.dedeman.r...ifica-24-l.html
Evident ca cei 24l sunt de fapt vreo 20, si e nitel cam mica pentru ce vreau eu dar cumva-cumva am gasit metoda ca sa ma descurc.
Avantajul mare e ca izoleaza bine (parca pierde vreo 3oC/ora, sau cam asa ceva, insa il acopar cu niste paturi) si adaug treptat acele cantitati de apa de acele temperaturi care sa aduca temperatura amestecului la valoare dorita. Compensarea pierderilor de caldura o fac tot prin adaus de apa fierbinte.
Acum, daca lucrezi cu malt home-made e esential sa faci brasajul la mai multe temperaturi: cel putin in zona peptitazelor si a amilazelor, dar eu folosesc vreo 4-5. Motivul e ca, spre deosebire de mailtul produs industrial, cel home-made de are proteinele insuficient denaturate. In boable de cereale amidonul (sursa principala de energie) e inconjurat de niste saculeti de natura proteica. Ca sa ajungem la amidon, sa-l putem transforma in zaharuri fermentabile, trebuie sa rupem acei saculeti: asta e rolul proteinazelor (enzime care rup proteinele in fragmente proteice mai mici) si a peptitatazelor (care merg mai departe formand peptide - mult mai mici ca proteinele- sau chiar aminoacizi - elementele structurale din care sunt alcatuite proteinele si peptidele.
Multa vreme am facut brasaj 1 ora la 50oC, temperatura la care sunt active peptitazele; astfel, nu doar ca rup saculetii proteici care inconjoara amidonul, dar formam aminoacizii ce contribuie (alaturi de peptide) la formarea spumei.
Nenorocirea e ca spuma formata asa nu e foarte stabila (se formeaza bule relativ mari - vezi poza de pe pagina anterioara); pentru a obtine spuma stabila cica trebuie proteine cu marime medie si mai mica. Or la 50oC tocmai pe astea le-am transformat.
Asa ca, dupa o ora de stat la 50oC adaug 5-7-10% din cantitatea totala de malt de grau (sau grau prajit) si urc la 55 oC (in zona proteinazelor) si stau vreo 15-30 minute sa generez aceste proteini medii si mici.

In acest mod imi asigur o spuma spectaculoasa (mare si stabila, cu bule mai mici de 0.1mm). Chiar dupa un sfert de ora mai am spuma de 5-6 mm in halba.
Insa in reteta (o sa-ti scriu in alta seara logica dupa care aleg retetele) am 10-15% malt de grau sau grau prajut sau ars. Graul are mult mai multe proteine (vreo 15-16%) in raport cu orzul (parca vreo 13%). Are si dezavantaje (proteine multe inseamna o bere mai putin limpede) dar spuma este fantastica.

Dupa care urc spre 67oC tot prin adaos de apa fierbinte. la temperatura asta sunt active atat beta-amilazele (care transforma amidonul in maltoza, un zaharid fermentabil) cat si alfa-amilazele (care produc atat maltoza cat si dextroza, nefermentabila). Evident, dupa fiecare adaugare de apa firbinte amestec cu o lingura de lemn mare foarte bine, amestecare care are loc periodic (cam de 2 ori pe ora).

Cam pe la 1.5 ore la 67oC in loc sa amestec (maltul macinat este bine decantat) scot cu un furtun din partea limpede vreo 7 litrii (il colectez intr-un borcan de muraturi adecvat, in care va mai sta vre-un sfert de ora sa se decanteze si mai bine) si pun il locul lui alti 7 litrii de apa calda cu temperatura potrivita astfel incat amestecul sa revina la temperatura dorita.

Si repet operatiunea, cam din ora in ora, pana cand volumul total de apa folosit e cel dorit. Ultima etapa o fac la temperatura mai mare 70-72oC (pentru a genera mai multe dextroze pentru ca berile sa ramana putin dulci) iar cu ultimul adaus de apa fierbinte fac mash-out la 75-77oC (sa omor enzimele ce pot transforma dextrozele in maltoza).

Pana aici munca e simpla, practic o joaca. Urmeaza etapa finala sa separ partea solida de cea lichida Astept sa se decanteze, sifonez din nou partea limpede cu un furtun, iar partea tulbure o bag intr-un sac de tifon si astfel separ particulele relativ mari, pe care le spal cu relativ putina apa (2-3 l, la 75-77oC). Lichidul tulbure il las in borcanul mare de muraturi (am unul de 7l) vreo jumatate de ora sa decanteze si iar sifonez. In timpul asta mustul limpede este deja la fiert, si adaug alt mult pe masura ce il obtin limpede. Depozitul de pe fundul borcanului (car mai contine 1-1.5 l must) il filtrez pe o hartie de filtru (etapa asta dureaza 1-2 zile) iar filtratul il colectez,fierb, evapor si stochez pentru zahar candel  (alaturi de mustul fiert care eventual nu mi-a intrat in damigeana de fermentatie).
Dupa cum vezi am evitat etape complicate de filtrare cu altele de decantare, rezulta o bere mai limpede insa e multa manopera.

La urmatoare tura o sa separ nu cu sacul de tifon ci cu un "mash tun" facut acum un an ce are un volum de vreo 6 litrii. In partea de jos a unui vas cilindric cu pereti dublii (insa nu prea izolatori termic) este o evacuare cu robinet si un furtun de 60 cm care realizeaza un efect de aspiratie ce faciliteaza filtrarea. Practic pun tulbureala si o sa fac filtrarea cu el (are la evacuare un "sarpe" de plasa de inox dintrun furtun-racord de apa). Dupa ce voi scurge lichidul, voi spala adaudand periodic cantitati mici de apa. Tot va dupa (o ora, poate chiar mai mult), dar manopera va fi mai putin solicitanta.

Planuisem initial sa-mi fac mesh-tun-ul din cutia frigorifica (am toate piesele necesare). Insa am ajuns la concluzia ca e prea mic, mi-ar trebui de vreo 30-35litrii reali) si nu merita sa-l stric. O sa-mi caut unul la un pret corect.

De regula, in ziua can fac bere activitatile sunt intre 7 si 16-17-18 (plus 3 ore macinarea in ziua anterioara). E drept ca doar vreo 2 ore sunt mai solicitante, dar dureaza mult mai mult in comparatie cu cazul in care as avea un mash-tun de 30 l. cand o sa-l am, o sa am asa 1h peptitatze + 0.5h proteinaze + 2.5 h amilaze + 0.5h splalare + 1-1.5h fierbere + 0.75 h racire, mutat in damigeana. O sa fie 6-7 ore nu 10-11 cat am acum.

Poate te intrebi de ce utilizez timpi atat de lungi; sunt retete in care fac single-step mashing 1h la 65 oC. Vezi, asta e problema utilizarii maltului home-made: maltul are sensibil mai putine enzime decat unul produs industrial. pentru a avea aceesi cantitate de zaharuri in mustuil de bere avem doua variante:
1) sa utilizam mai mult malt;
2) sa stam mai mult timp.
Multi recomanda sa utilizam cam 4/3 din cantitatea de malt recomandata de reteta. Eu recomand sa stam mai mult.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 19:52, said:

Clona de Chemipro OXI pare buna pentru ca e solutie, dar originalul este granulat, si necesita apa calda pentru dizolvare mai rapida. Pentru mine asta e un pas in plus.
Chemipro OXI contine ca substanta activa peroxocarbonat de sodiu (o substanta solida, relativ stabila). Prin dizolvare formeaza carbonat de sodiu si apa oxigenata (destul de instabila). Altfel spus, Chemipro OXI e un fel de apa oxigenata solida si stabilizata.
Daca cineva ar vrea sa folosesca clona indicata de mine ar trbui sa pastreza apa oxigenata la frigider si sa o folosesca in ritm alet deoarece cam intr-un an concentratia ei se injumatateste. Un utilizator istet si informat ar creste progresiv cantitatea adaosului de apa oxigentata.

Edited by ain, 29 January 2015 - 20:45.


#47
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Frate dar e o adevarata tehnologie asta. Nu ar fi mai simplu cu brew in a bag? Ai intreg volumul de la bun inceput, pierderea de caldura e minima datorita masei mari, si poti face treptele mult mai usor, direct pe flacara, fara adaos de apa fierbinte. Eu fac mash in vreo 35-40 litri de apa si pierd maximum 2 grade in 60 de minute (la temperaturile mai mici pentr rest-uri ar trebuie sa fie chiar mai mica pierderea). Cu maltul de acasa am observat o eficienta scazuta, desi am folosit mai mult decat ar fi trebuie, probabil din cauza ca nu am facut step mash. O sa incerc si eu data viitoare. Sunt curios daca va afecta gustul berii faptul ca am facut single step mash...

Deci, ca sa recapitulam, ar fi de ajuns o pauza la 50°C (~1h), una la 55°C (~15-30min) si apoi ce finala la 65-70°C (~1-1,5h)?

Apropo, daca vrei neaparat sa iti faci mash-tun cu robinet de scurgere ai putea sa il faci dintr-o galeata de plastic de 30 litri (se gasesc la magazinele apicole pe la vreo 30 lei, pentru depozitat miere), ii montezi un robinet si o izolezi cu polistiren extrudat pentru parchet sau saltele pentru yoga, nu stiu exact cum se numesc, dar sunt tot un polistiren. Lada frigorifica la volumul asta nu cred sa gasesti la un pret bun.

E prea mare bataia de cap cu clona de Chemipro, mai bine cu iod sau inalbitor+otet cum am mai facut.

#48
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

Nu ar fi mai simplu cu brew in a bag?
Fiecare metoda are avantaje si dezavantaje. BIAB e simpla; spalarea e complicata, randamentul/conversia e mic/a.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

Ai intreg volumul de la bun inceput, pierderea de caldura e minima datorita masei mari,
Pierderea de caldura e mare, depinde de izolatia termica nu de inertie. Asta e un dezavantaj.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

si poti face treptele mult mai usor, direct pe flacara, fara adaos de apa fierbinte.
Pai in cat timp poti creste temperatura de la 55 la 70 oC (sa zicem). Adaugand apa fierbinte dureaza 5 secunde.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

Eu fac mash in vreo 35-40 litri de apa si pierd maximum 2 grade in 60 de minute (la temperaturile mai mici pentr rest-uri ar trebuie sa fie chiar mai mica pierderea).
Atentie unde masori temperatura; eu cand amestec uniformizez si temperatura, la tine e o diferenta intre continutuil sacului si lichidul care il inconjoara. In realitate ai pierderi de caldura mult mai mari. gandeste-te la o casa izolata cu polistiren sau neizolata.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

Cu maltul de acasa am observat o eficienta scazuta, desi am folosit mai mult decat ar fi trebuie, probabil din cauza ca nu am facut step mash.
Eficienta scazuta e inerenta BIAB. Solutia e simpla: step mash si prelungirea timpilor.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

Sunt curios daca va afecta gustul berii faptul ca am facut single step mash...
Ceva modificari o sa fie: mai multi aminoacizi inseamna o corpolenta crescuta. Dextrine formate implica o dulceata reziduala. Toate astea nu prea fac casa buna cu un lager autentic. Insa se potrivesc pentru un ale.
Daca as face lager as scurta timpii pentru peptitaze si proteaze si as alege o temperatura mai redusa la amilaze, cam 65 oC. De la 67 in sus se formeaza si dextroze, care nu au ce cauta intr-un lager autentic.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

Deci, ca sa recapitulam, ar fi de ajuns o pauza la 50°C (~1h), una la 55°C (~15-30min) si apoi ce finala la 65-70°C (~1-1,5h)?
Pentru ale, da. Daca as vrea sa cresc eficienta as aleg 2-2,5h pentru etapa finala.
pentru un lager poate: 0.75+0.25+1-1.5n la 65oC.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

Apropo, daca vrei neaparat sa iti faci mash-tun cu robinet de scurgere ai putea sa il faci dintr-o galeata de plastic de 30 litri (se gasesc la magazinele apicole pe la vreo 30 lei, pentru depozitat miere), ii montezi un robinet si o izolezi cu polistiren extrudat pentru parchet sau saltele pentru yoga, nu stiu exact cum se numesc, dar sunt tot un polistiren. Lada frigorifica la volumul asta nu cred sa gasesti la un pret bun.
Pai nu vreau neaparat. Caut variante, nu ma grabesc. O vreme o sa folosesc ce am.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 21:53, said:

E prea mare bataia de cap cu clona de Chemipro, mai bine cu iod sau inalbitor+otet cum am mai facut.
Motivul pentru care am indicat varianta a doua de clona de dezinfectant se leaga de rolul unui forum: cel de a oferi informatii cuiva care canda o poate va folosi. Nu era pentru tine; tu ai deja o solutie pe care ai testat-o si care functioneaza. Insa, poate, vreodata cineva care nu are acces la acid fosforic va cauta o varianta. Varinta care prezinta, cei drept, dezavantajul faptului ca nu poate fi refolosita, insa care utilizeaza substante mai comune.

LE: ai un link spre un articol excelent din byo pe tema step mash-ului: https://byo.com/stor...of-step-mashing

Edited by ain, 29 January 2015 - 22:43.


#49
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 22:29, said:

Fiecare metoda are avantaje si dezavantaje. BIAB e simpla; spalarea e complicata, randamentul/conversia e mic/a.
Pierderea de caldura e mare, depinde de izolatia termica nu de inertie. Asta e un dezavantaj.
Prin spalare banuiesc ca vorbesti de spalarea maltului de resturile de zaharuri, ca din punct de vedere al echipamentului e minima, ai doar un sac din panza de spalat.
Cand faci maltul cu 1-2 lei pe kg ai putea sa suplimentezi teoretic cantitatea de malt ca sa corectezi reteta.
Randamentul nu e neaparat mic, pentru ca avand sacul din tesatura fina maltul se poate macina mult mai fin decat la un mash traditional. Astfel o suprafata mai mare de malt este in contact cu apa. Intr-un mash tun daca ai maltul prea marunt se formeaza o masa care nu mai permite scurgerea mustului prin ea.
Izolatie folosesc oricum, carton gofrat in jurul oalei, iar peste tot acest ansamblu o patura groasa (eu o pufoaica), si pierderea de caldura e foarte mica, cum am spus. Sunt convins ca daca in loc de 35 litri + 5-7 kg malt as fi avut doar 20 litri de apa + acelasi malt s-ar fi pierdut mai multa caldura (poate daca si oala ar fi fost pe masura volumului continutului pierderile ar fi fost aproximativ egale).

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 22:29, said:

Pai in cat timp poti creste temperatura de la 55 la 70 oC (sa zicem). Adaugand apa fierbinte dureaza 5 secunde.
Atentie unde masori temperatura; eu cand amestec uniformizez si temperatura, la tine e o diferenta intre continutuil sacului si lichidul care il inconjoara. In realitate ai pierderi de caldura mult mai mari. gandeste-te la o casa izolata cu polistiren sau neizolata.

Dureaza vreo 10-15 minute poate, e musai sa se faca foarte rapid aceasta crestere?
Sacul acopera toate suprafata interioara a oalei, nu mai exista lichid in jurul ei, iar cand citesc temperatura amestec intotdeauna pentru uniformizarea straturilor de temperaturi diferite. Am si eu o lingura din lemn care are vreo 60 cm lungime, cu ea amestec.  Am masurat temperatura si cand am scos maltul din must, atunci cu siguranta nu mai aveam cum sa ma pacalesc. Izolatie folosesc, cum am zis si mai sus.

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 22:29, said:

Eficienta scazuta e inerenta BIAB. Solutia e simpla: step mash si prelungirea timpilor.

Ceva modificari o sa fie: mai multi aminoacizi inseamna o corpolenta crescuta. Dextrine formate implica o dulceata reziduala. Toate astea nu prea fac casa buna cu un lager autentic. Insa se potrivesc pentru un ale.
Daca as face lager as scurta timpii pentru peptitaze si proteaze si as alege o temperatura mai redusa la amilaze, cam 65 oC. De la 67 in sus se formeaza si dextroze, care nu au ce cauta intr-un lager autentic.

Eu nu te pot contrazice cand zici ca BIAB ofera eficienta scazuta, dar sunt multi BIAB-eri, mai ales in Australia de unde a si plecat metoda asta, care prezinta cresteri in eficienta fata de cand foloseau 3 vessel brewing. Eu, neavand o buna practica cand vine vorba de mash, ma multumesc si cu o conversie mai proasta.
Cu Lager nu ma omor de fel, poate nici nu am avut ocazia sa beau unul bun. Conditii pentru lagering nu am, sau cel putin nu vreau sa ma complic. In schimb mor dupa un ale aromat, chiar si corpolent. Daca are si un hop tea pus la imbuteliere nu mai pot sa cer nimic.

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 22:29, said:

Pai nu vreau neaparat. Caut variante, nu ma grabesc. O vreme o sa folosesc ce am.

Motivul pentru care am indicat varianta a doua de clona de dezinfectant se leaga de rolul unui forum: cel de a oferi informatii cuiva care canda o poate va folosi. Nu era pentru tine; tu ai deja o solutie pe care ai testat-o si care functioneaza. Insa, poate, vreodata cineva care nu are acces la acid fosforic va cauta o varianta. Varinta care prezinta, cei drept, dezavantajul faptului ca nu poate fi refolosita, insa care utilizeaza substante mai comune.
Asta e un avantaj al faptului ca "gatesti" in casa, ai timp sa faci toate operatiunile astea laborioare. Daca as face eu asa, cum stau in curte, m-am prinde noaptea in perioada asta a anului.
Imi cer scuze daca am atacat cumva ceea ce ai spus, informatia este bineveinta si iti multumim pentru ea. Ba chiar mai asteptam si altele din domeniu daca mai afli si ne poti lumina si pe noi Posted Image
Ideea mea era ca cine nu poate intra usor in posesia acidului fosforic, probabil ca nici apa oxigenata nu va putea gasi... asta daca am inteles bine si reteta presupune apa oxigenata 30%, si nu cea din farmacie de 3% sau cat o fi.

LE: incep sa meditez asupra improvizarii unui mash tun. Poate o sa incerc si un brew de genul asta ca sa am un termen de comparatie. Ma interesez de calcularea temperaturilor pentru fiecare step, adica a apei pe care o adaugi ca sa obtii o anumita temperatura. Ar trebui sa fie destul de simplu de calculat.

Edited by ionut_mystic, 29 January 2015 - 23:34.


#50
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Prin spalare banuiesc ca vorbesti de spalarea maltului de resturile de zaharuri,
Da.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Cand faci maltul cu 1-2 lei pe kg ai putea sa suplimentezi teoretic cantitatea de malt ca sa corectezi reteta.
Foarte adevarat. Insa suplimentarea vine la pachet cu o bere mai corpolenta/maltoasa. Vara prefer o bere mai putin corpolenta, iar ca sa scad corpolenta folosesc zahar candel (care nu are proteine) sau malai (porumbul are cca. 10% proteine).

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Randamentul nu e neaparat mic, pentru ca avand sacul din tesatura fina maltul se poate macina mult mai fin decat la un mash traditional. Astfel o suprafata mai mare de malt este in contact cu apa. Intr-un mash tun daca ai maltul prea marunt se formeaza o masa care nu mai permite scurgerea mustului prin ea.
Ceva dreptate ai, dar randamentul e tot mic. Mash tun-ul e solutia cea mai buna, dar e si cea mai scumpa.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Izolatie folosesc oricum, carton gofrat in jurul oalei, iar peste tot acest ansamblu o patura groasa (eu o pufoaica), si pierderea de caldura e foarte mica, cum am spus. Sunt convins ca daca in loc de 35 litri + 5-7 kg malt as fi avut doar 20 litri de apa + acelasi malt s-ar fi pierdut mai multa caldura (poate daca si oala ar fi fost pe masura volumului continutului pierderile ar fi fost aproximativ egale).
N-am chef sa ma contrazic la miezul noptii dar pierderile de caludra se calculeaza cu relatia:
Q=k A Delta T
unde k - coeficientul de transfer termic (mare la metal, mai mic la metal  isolat cu carton, si mai mic la izolatori termici)
A -aria
Delta T - diferenta de temperatura
Dupa cum vezi nu apare masa, deci te inseli.


View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Dureaza vreo 10-15 minute poate, e musai sa se faca foarte rapid aceasta crestere?
Nu prea mult. Prelungeste cu 5-10 minute procesul de fabricatie. iar cand sunt mai multe trepte de temperatura, timpii morti se aduna.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Sacul acopera toate suprafata interioara a oalei, nu mai exista lichid in jurul ei, iar cand citesc temperatura amestec intotdeauna pentru uniformizarea straturilor de temperaturi diferite. Am si eu o lingura din lemn care are vreo 60 cm lungime, cu ea amestec.  Am masurat temperatura si cand am scos maltul din must, atunci cu siguranta nu mai aveam cum sa ma pacalesc. Izolatie folosesc, cum am zis si mai sus.
Sigur ca ai izolatie, dar cutiile trigorifice sunt special facute sa fie bune izolatoare termice. Oare de ce nu le fac din carton gofrat?

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Eu nu te pot contrazice cand zici ca BIAB ofera eficienta scazuta, dar sunt multi BIAB-eri, mai ales in Australia de unde a si plecat metoda asta, care prezinta cresteri in eficienta fata de cand foloseau 3 vessel brewing. Eu, neavand o buna practica cand vine vorba de mash, ma multumesc si cu o conversie mai proasta.
Mai, eu nu am zis proasta, eu am zis redusa. Nu pot sa zic ca e proasta, ca nu am calculat-o si cred ca nici tu nu ai facut-o. Inca nu am densimetru, o sa-l am la vara si o sa-mi fac calculele.

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Asta e un avantaj al faptului ca "gatesti" in casa, ai timp sa faci toate operatiunile astea laborioare. Daca as face eu asa, cum stau in curte, m-am prinde noaptea in perioada asta a anului.
insa in casa nu poti sa o faci iarna cand nu poti sta cu geamurile deschise. Posted Image

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

Ideea mea era ca cine nu poate intra usor in posesia acidului fosforic, probabil ca nici apa oxigenata nu va putea gasi... asta daca am inteles bine si reteta presupune apa oxigenata 30%, si nu cea din farmacie de 3% sau cat o fi.
Mai, cand treci pe langa o juna blonda intreab-o de unde-si cumpara perhidrol (aka apa oxigenata). Pun pariu ca perhidrolul nu se vinde doar la persoanele juridice caci de prea multa vreme n-am vazut o persoana juridica blonda. Posted Image
Iar daca perhidrolul e 3%, inseamna doar ca trebuie sa pui de zece ori mai mult, in rest nu se schimba nimic.

Edited by ain, 29 January 2015 - 23:53.


#51
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 23:50, said:

Ceva dreptate ai, dar randamentul e tot mic. Mash tun-ul e solutia cea mai buna, dar e si cea mai scumpa.
Cred ca ai dreptate, e buna, scumpa si cere si timp mai mult. Daca faci bere de cateva ori pe an e o solutie buna. O sa caut si eu sa imi fac si eu un mash tun, dar pentru berile mai simple si dese raman la BIAB. Lazile frigorifice sunt izolate cu polistiren expandat, am spart la un moment dat una si asta are in intre peretii din plastic.  

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 23:50, said:

N-am chef sa ma contrazic la miezul noptii dar pierderile de caludra se calculeaza cu relatia:
Q=k A Delta T
unde k - coeficientul de transfer termic (mare la metal, mai mic la metal  isolat cu carton, si mai mic la izolatori termici)
A -aria
Delta T - diferenta de temperatura
Dupa cum vezi nu apare masa, deci te inseli.
Ma insel, pana reinventez termodinamica va trebuie sa fiu de acord cu tine Posted Image

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 23:50, said:

Nu prea mult. Prelungeste cu 5-10 minute procesul de fabricatie. iar cand sunt mai multe trepte de temperatura, timpii morti se aduna.

Sigur ca ai izolatie, dar cutiile trigorifice sunt special facute sa fie bune izolatoare termice. Oare de ce nu le fac din carton gofrat?
Mai mult de 3-4 trepte nu cred ca voi face prea curand, deci o crestere de 60 de minute pot suporta. Nu am zis ca, cartonul gofrat izoleaza ca o cutie conceputa special pentru asta, dar o mica contributie aduce, am observat asta in timpul fierberii, fara el clocoteste vizibil mai putin.

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 23:50, said:

insa in casa nu poti sa o faci iarna cand nu poti sta cu geamurile deschise. Posted Image
Hai ca poti deschide geamurile doar in bucatarie unde prepari, te imbraci mai bine, cum fac si eu afara pe ger Posted Image)

View Postain, on 29 ianuarie 2015 - 23:50, said:

Mai, cand treci pe langa o juna blonda intreab-o de unde-si cumpara perhidrol (aka apa oxigenata). Pun pariu ca perhidrolul nu se vinde doar la persoanele juridice caci de prea multa vreme n-am vazut o persoana juridica blonda. Posted Image
Iar daca perhidrolul e 3%, inseamna doar ca trebuie sa pui de zece ori mai mult, in rest nu se schimba nimic.
Posibil sa ai dreptate, zilele trecute cand cautam acid fosforic si NaOH am ajuns pe un forum, parca de modelism, unde baietii cautau printre altele si perhidrol 30% si ziceau ca nu le vinde nimeni. Poate ca perhidrolul in sine se gaseste iar lor nu le-a acceptat intreaga comanda din cauza celorlalte produse. Daca ma intreba cineva as fi zis ca punand 10 parti de perhidrol 3% la un loc ai obtine 10 parti de 3% perhidrol Posted Image banuiesc ca in reactie cu alte produse nu se mai aplica logica mea. Nu da cu parul, la orele de chimie proful ne povestea ce a facut Becali cu Steaua Posted Image atunci ma bucuram ca nu faceam orele, acum imi cam pare rau.

La urmatoarea bere fac step mashing si revin cu impresii. Trebuie doar sa prind vreme sa ajung la tara. Pana atunci poate gust si berea care fermenteaza, cea din malt de casa fara step mash.

LE: as intreba-o pe juna, dar sa nu ma paruie consoarta :D

Edited by ionut_mystic, 30 January 2015 - 00:55.


#52
ionut_mystic

ionut_mystic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 589
  • Înscris: 08.01.2008
Am gasit niste instructables interesante: aici, la noi galetile de genul ala sunt mult mai ieftine, cam 25 lei 30 litri. El a folosit doua, creand un fund fals, dar sigur merge si doar cu unul cu un sistem de filtrare din invelisul din inox de furtun de apa pentru instalatii.
Astasi-a facut izolatie pentru mash tun din spuma poliuretanica Posted Image o idee buna, dar nepractica pentru cei care stau la bloc.

Edited by ionut_mystic, 30 January 2015 - 12:53.


#53
DaculScoril0

DaculScoril0

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,670
  • Înscris: 03.12.2014

View Postmviorel, on 27 iulie 2010 - 23:35, said:

Am vazut de curand ca romanasul nostru se pune pe facut bere pe acasa, aparatul costa cica 60 euroi si compozitia pentru bere 70 lei si la final cica iese 1L bere=3.5 Lei. Astept pareri sau poate cineva are deja asa ceva si sa ne spun de unde se poate cumpara sau daca merita., ce gust are  Posted Image  etc. Posted Image

când te apuci să faci bere în casă o faci în primul rând pentru experiență, rezultat și mai puțin pentru bere ieftină. De fapt n-ai să poți concura la preț cu berea la PET.

#54
ain

ain

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,456
  • Înscris: 03.11.2006

View Postionut_mystic, on 29 ianuarie 2015 - 23:10, said:

LE: incep sa meditez asupra improvizarii unui mash tun. Poate o sa incerc si un brew de genul asta ca sa am un termen de comparatie. Ma interesez de calcularea temperaturilor pentru fiecare step, adica a apei pe care o adaugi ca sa obtii o anumita temperatura. Ar trebui sa fie destul de simplu de calculat.
Nu am observat partea asta. Calculul e foarte simplu, asemenator regulei parghiei din mecanica.
Daca ai volumul V1 (cu temperatura t1) de apa ce trebuie incalzita cu dt1=tfinal-t1, adaugi V2 (cu apa de temperarura t2) ce se raceste cu dt2=t2-tfinal
Relatia este V1 dt1=V2 dt2
deci: V1 (tfinal-t1) = V2 (t2-tfinal)
de unde V2=V1 (tfinal-t1)/(t2-tfinal)
De exemplu, utilizezi apa fierbinde cu t2=95 oC, stii t1=50oC si vrei tfinal=65oC.
Pentru V1=10l

deci V2=10 (15) / (30)= 5 litrii

In principiu relatia subestimeaza valoare corecta deoarece ignora existenta maltului. dar erorile sunt mici, suplimenezi V2 cu 10% pe care il introduci daca este cazul verificand temperatura finala.

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate