Averea B.O.R.

Modificări ale Codului Fiscal. Cea mai importantă se referă la cultele religioase care se vor alătura grupului de instituții scutite de la plata impozitului pe profit, conform unui proiect de modificare a Codului Fiscal, citat de Mediafax. Și Trezoreria statului, BNR, fundațiile, organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și patronale, precum și asociațiile de proprietari sau locatari beneficiază de această facilitate fiscală.

Astfel, potrivit articolului 15 din noul proiect de Cod Fiscal, cultele vor fi scutite de plata impozitelor pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, pentru venituri obținute din chirii și pentru cele realizate din înstrăinarea activelor. Totodată, nu se va plăti impozit pe profit pentru veniturile în bani din despăgubiri ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate pentru întreținerea bisericilor, pentru învățământ sau pentru furnizarea de servicii sociale.

Saptamana trecuta s-a consumat un schimb de scrisori politicoase intre Asociatia Secular Umanista din Romania (ASUR) si biroul de presa al Patriarhiei Romane. Prima cerea ca in aceste vremuri de criza sa dea si biserica dovada de solidaritate cu poporul si sa plateasca impozite pentru activitatile ei. Patriarhia Romana, singura care s-a simtit jignita de propunere, a ripostat invocand, ca de fiecare data, rolul social istoric pe care biserica l-a jucat de secole in viata poporului. „Cand poporul e sarac si biserica e saraca”, ar fi zis Biserica Ortodoxa Romana.

Cifrele din ultimii 20 de ani le contrazic, insa, pe cinstitele fete bisericesti.

Conform datelor publice, fenomenul religios a cunoscut in ultimii 20 de ani o expansiune fara precedent. Peste 4.000 de biserici din cele peste 18.000 cate exista in Romania au fost construite dupa 1989.  Numarul teologilor a explodat, de la 1.000 de absolventi cat scoteau cele patru facultati de teologie din tara în 1989, la peste 10.000 cati scolarizeaza azi cele 30 de facultati de teologie. Sumele alocate cultelor, de la bugetul national, au crescut si ele corespunzator, de la 3 milioane de dolari anual pana în 1998, la 10 milioane de dolari în 1999, 40 de milioane de euro in 2007, 100 de milioane de euro în 2008 si tot atatea in 2009. In toata tara, cu precadere în orase, fiecare petic de pamant, spatiu verde sau curte de bloc, a fost exploatat pe principiul “biserica vine aproape de oameni”. Numai în Bucuresti biserica a primit 12 hectare de teren pentru constructia de lacase de cult si pentru deja celebra Catedrala a Mântuirii Neamului.

Fiecare primarie din tara contribuie anual cu sume cuprinse între 1 milion si 9 milioane de ron pentru plata lumanareselor si a tarcovnicilor din biserici.

Biserica Ortodoxa Romana, beneficiara celei mai mari parti din aceasta felie de tort, are azi un trust de presa, pensiuni si hoteluri, monopol pe productia de lumanari si alte obiecte de cult, proprietati imobiliare, terenuri, paduri.

Asadar, credinta este o afacere infloritoare de 20 de ani incoace, iar bisericile care continua sa se construiasca cu spor chiar si in anii acestia de criza dovedesc ca frica de Dumnezeu a ramas cea mai buna metoda de stors bani si de la romanul simplu, si de la bugetul de stat.

Desi cultele se considera simple ONG-uri, cu menire sociala si deci indreptatite la scutiri de taxe si impozite, se pune totusi intrebarea daca latura economica propuntata pe care ele o dezvolta n-ar trebui sa se supuna legilor fiscale romanesti. Macar asa, din respect pentru poporul pe care, chipurile, il ajuta sa se mantuiasca. Va propunem, asadar, azi, aceasta dezbatere publica: sunteti pro sau contra impozitarii cultelor?

Într-un stat democratic, toată lumea plătește exact aceleași impozite. Taxarea egală și universală este baza statului democratic.

În România însă, suntem împărțiți în două categorii: “șmecherii” si “fraierii”. Șmecherul nu dă bani la stat. Îi dă statul bani lui. In schimb, fraierul plătește. Orice ar face. Ai profit? Dă-l încoace! N-ai profit? Nu contează, plătești oricum! (vezi impozitul “forfetar”).

Să zicem că noi am înființa mâine o biserică a agnosticilor sau a ateilor. Că doar toate credințele sunt egale în fața legii! Am putea atunci să ne trecem “pe biserică” toate firmele, mașinile, casele, terenurile și ce mai avem fiecare? Ne-ar scuti statul de taxe? Nici vorbă! La agnostici și atei, scutirea de taxe “nu se pune”.

Păi, exact asta înseamnă discriminare! Și chiar mă întreb dacă statul român n-ar putea fi dat în judecată pentru asta. Poate așa s-ar rezolva mai repede abuzurile din sistemul fiscal românesc.

Averile de miliarde ale Bisericii argeșene - scutite de impozite

„Domnul a dat, Domnul a luat”, spune sfânta Biblie, dar  sfinții noștri părinți au primit cam mult și nu prea dau înapoi, pe motiv că legile laice sunt afurisit de strâmbe pentru naivul care pupă icoane și nu pune întrebări. Umblă un zvon șugubăț cum că sub largile patrafire și sutane se ascund,
dragi enoriași, suprafețe de sute de mii de hectare de teren, imobile, obiecte de patrimoniu, tot felul de averi despre care credinciosul cu frica lui Dumnezeu nici nu bănuiește că există. Așa că ne facem o cruce cât o zi de post și ne întrebăm de ce popii nu plătesc impozite pentru proprietățile pe care le dețin în patrimoniu? Fac afaceri de miliarde, au firme, suprafețe întinse de teren, dar nu plătesc nicio lețcaie impozit. Păi frumos vă șade, taicilor? Vă uitați strâmb dacă vreo babă sărmană de la țară nu achită acatistele, dar, când vine vorba să plătiți impozitele, spuneți cu niște figuri umile și cuvioase: „Așa e legea, taică!”.


Sute de mii de hectare în Argeș - neimpozitate

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului deține suprafețe impresionante de teren pe care le administrează după bunul plac și pentru care nu plătește impozite. Așa a decis Executivul, ca Biserica să fie scutită de la plata impozitelor pe terenuri și de la plata impozitelor privind tranzacțiile imobiliare. Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, aflată sub cârmuirea Înalt Preasfințitului Calinic, deține cele mai mari suprafețe de teren în zona Curtea de Argeș. Conform informațiilor noas­tre, în Curtea de Argeș, biserica are în posesie terenuri și imobile în nouă locații diferite și aici e vorba doar de terenurile intabulate și recu­nos­cute oficial. Astfel, biserica deține într-o locație 50.000 de mp, într-un alt punct 391.500 de mp și 380.263 mp. Tot în orașul de re­șe­dință a ÎPS-ului, fețele bisericești sunt pro­prie­tare pe următoarele suprafețe de teren:  78.118 mp, 4.291 mp, 2.500 mp, 5.000 mp, 28.631 mp, 106.368 mp și 1.250 mp. Pe lângă aceste suprafețe, biserica mai deține și imobile pe care le administrează, dar pentru care nu plătește impozite. În Pitești, are în proprietate doar 452 mp în Trivale și 500 de mp în Craiovei, dar neoficial proprietățile ar fi  mult mai întinse. La Călinești, deține 316 mp într-un punct și un imobil și 6.400 mp în altă zonă. În Topoloveni, pe nume­le Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului este înregistrat chiar și un apartament de 72,76 mp, alte imobile și un teren cu o su­pra­față de 463 mp. La Buzoiești, are în proprietate 146,20 mp, iar la Ștefănești - 160 mp într-o locație și 1292 mp într-alta. În comuna ascov, la Valea Ursului, popii sunt proprietari pe o suprafață de 1.000 de mp, cel puțin până la acest moment.
100 de miliarde - rulate anual de Arhiepiscopie

Mai ceva ca o afacere de succes, Arhiepiscopia Arge­­șului și Muscelului rulează sume la care enoriașul de rând nici nu visează. Pentru fiecare eveniment din viața creștinilor Biserica își ia cota parte, fie că e vorba de nunți și botezuri, fie de pomeni și înmormântări.  Banii proveniți din taxele de oficiere a slujbelor aduc anual Bisericii argeșene venituri de aproximativ 100 de miliarde de lei. Parohiile mai bogate sunt considerate cele din municipii și orașe, unde taxele sunt mult mai mari decât la țară, dar și cele care au în administrare cimitire, urmașii celor plecați la Cel de Sus fiind nevoiți să respecte ritu­alurile, conform tradiției creștin-ortodoxe, timp de șapte ani. În plus, și din comercializarea anumitor   produse se aduc venituri consistente la bugetul bise­ricii, sume care de altfel nu pot fi controlate de nimeni, în condițiile în care nicio biserică nu eliberează chitanțe când vinde lumânări, calendare, icoane și tot felul de alte obiecte bisericești.  
Parohii și mănăstiri

În cadrul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, sunt înregistrate, la acest moment, nu mai puțin de 450 de parohii, iar numărul preoților din județ se ridică la 600. Schiturile și mănăstirile din județul nostru, în număr 30, sunt cunoscute atât în țară, cât și în străinătate. Numai la Mănăstirea Curtea de Argeș vin anual sute de mii de pelerini din toate colțurile lumii. Nu există același flux de vizitatori la toate mănăstirile din Argeș, însă în topul celor mai vizitate se numără Nămăiești, Robaia, Corbii de Piatră ori Cetățuia Negru Vodă.
Obiecte de patrimoniu

Și la acest capitol Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului stă foarte bine, numărându-se printre cele mai bogate instituții ale Bisericii Ortodoxe Române. Dacă este de notorietate faptul că două dintre cele mai puternice icoane făcătoare de minuni din țară se regăsesc în Argeș, puțini cunosc faptul că tot în județul nostru instituția bisericii deține valori de patrimoniu, precum pocale de argint și aur, icoane din aceleași materiale prețioase,  cărți vechi de o valoare inestimabilă, unele unicate,  precum și nenumărate alte obiecte care și-ar găsi în orice moment locul în marile muzee ale lumii.
Palatul episcopal Piscu Negru

Palatul episcopal din zona montană Piscu Negru, aflat la câteva zeci de kilometri de reședința de la Curtea de Argeș, este, de asemenea, una dintre cele mai mari investiții ale Bisericii Ortodoxe din județ. Este cunoscută ca fiind re­șe­dința preferată a Înalt Preasfințitului Calinic și a fost  construită în urmă cu câțiva ani.
Palatul patriarhal Dragoslavele

O altă reședință cu renume în sistemul BOR  este Schitul Dragoslavele, situat în localitatea cu același nume. Aici se află reședința de vară pusă la dis­po­ziția Patriarhului Bisericii Ortodoxe. Este o tradiție păstrată de pe vremea Preafericitului Patriarh Iustinian  ca mai-marii BOR să vină la odihnă o dată pe an, vara, la Schitul din Dra­gos­la­vele. Acesta este un imobil de pa­tri­moniu, care a fost re­făcut și moderni­zat, ultima lucrare  de acest gen fiind în­re­gis­trată la nive­lul anului 2007.
Afacerile  Arhiepiscopiei

Și, pentru că vorbim despre una dintre cele mai bogate Arhiepiscopii din țară, făcând comparație cel puțin cu eparhiile vecine, preoții și călugării argeșeni stau bine și la capitolul afaceri. Trei so­cietăți comerciale apar în do­cu­mentele oficiale bisericești. Una dintre ele,  care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor, Filotheos, a fost  în­fiin­țată în anul 2001 și fi­gu­rează având ca asociat unic Mă­năstirea Curtea de Argeș și ca ad­mi­nistrator pe Ciprian Orobeți. O altă firmă patro­na­tă de către oamenii în sutane  este Ortos Ag, în­fiin­țată în anul 2008 și care se ocupă cu producerea și comer­cializarea  produselor de panificație. Societatea Ortos Ag are ca asociat unic Arhiepiscopia Ar­ge­șului și Muscelului, iar ca ad­mi­nistratori - pe pă­rin­tele Ion Dudaș și pe o anume Maria Dinu. Cea de-a treia soci­e­tate comercială care se află sub patronajul fețelor bisericești vizează  Centrul de Pelerinaj Sfânta Filofteia, a fost înființată anul trecut și își desfășoară ac­tivitatea într-o locație situată pe strada Ion Ștefănescu din Pitești. Având ca asociați Arhi­episcopia și Parohia Sfântul Pantelimon și ca adminis­tra­tor pe Ștefan-Ciprian Vuțan, „Casa Pelerinul” desfășoară în principal activități de turism.    
Celestina Dobricescu, Cătălin Andrei

Art. 126, Lg. 215/2001 - Legea administrației publice locale.

Nu e o idee stalinista ci este dorinta respectarii legii: cultele primesc cesiuni de terenuri doar cu conditia sa desfasoare activitati de binefacere, de utilitate publica ori servicii publice; BOR a primit numeroase astfel de terenuri promitand ca va face cantine pentru saraci, fireste ca n-a facut nimic (sau unde exista sunt sponsorizate de comunitatea locala ceea e total anormal) chiar daca bisericile sunt terminate si functioneaza de ani buni.
Acesta este unul dintre cele mai intemeiate motive de retragere a acelor terenuri din posesia bisericii si repunerea in starea initiala (starea initiala a unei mari parti a fost reprezentata de parcuri daramate pentru a se construi biserici).

Sa dam Cezarului cei al Cezarului...a spus Domnul nostru ISUS

Biserica prestează un serviciu public...Deci, se încadrează...

Ce serviciu public definit de lege presteaza biserica?

Pollux, problema e ca aceeasi lege nu specifica in cat timp trebuie sa fie functional acel serviciu public; o sa fac un demers simplu: cer primariei o lista cu terenuri cesionate cultelor si o sa verific (sau inaintez lista unei autoritati/ONG) pentru a verifica pe langa cate biserici se desfasoara servicii de utilitate publica.

exista o lege a cultelor, exista niste culte recunoscute de lege, deci serviciul religios este prevazut de lege si este considerat de utilitate publica. cred...

Ce serviciu public definit de lege presteaza biserica?

Este prevazut de lege, adevarat, insa nu exista nicaieri prin legea cultelor vreo referire asupra "utilitatii publice" a cultelor religioase.

http://www.crestinis...-Nr489-2006.pdf

este interesant articolul 7. nu ma asteptam. carevasazica nu traim intrun stat complet laic.
si articolul 8 spune multe. Biserica este institutie de utilitate publica.

Pollux,

Nu te mai mira atât, că nu e cazul...Dintotdeauna bisericile ortodoxe au fost apropiate de stat...Nu numai în România se întâmplă acest lucru...Așa ceva e în spiritul doctrinei ortodoxe, nu e nimic nou sau neobișnuit...Biserica ortodoxă a recunoscut, tot timpul, preeminența Statului, obținând în schimb, colaborarea acestuia..De pe timpul lui Constantin, așa stau lucrurile...

stiu ca in istorie asa stateau lucrurile, pana in perioada monarhiei. in statul comunist si post-comunist aveam impresia ca lucrurile sunt ceva mai nasoale pentru Biserica.  

Nu...Și în timpul comunismului lucrurile au stat la fel...Biserica ortodoxă pomenea și conducătorii poporului român, în rugăciuni