Zoonoze

In ultimul  timp in  Bucuresti ,  animalele de companie , in special  cainii ,  au toate sansele sa faca babesioza , boala transmisa de capuse . Este o zoonoza  si cred ca in scurt  timp va aparea si la oameni . Parazitologul  este medicul   ce se poate ocupa de tratamentul acestei boli . Trebuie doar sa fie diagnosticata corect .

Babeșioza poate fi transmisă doar prin căpușele infectate, nu? Sau trece și de la câine la om (prin mușcătură, de exemplu)?

In manualul Merck  de medicina  , se specifica faptul ca  principalul vector  al acestei boli este capusa, dar nici un pacient diagnosticat  cu babesioza nu isi aminteste cand a fost " muscat" de capusa.  Teoretic ,din saliva  cainelui , nu poti lua parazitul   respectiv , dar daca sangele tau vine in contact cu sangele lui ...  Parazitologul din Fundeni  mi-a zis ca 1% din cazuri  se pot imbolnavi  prin alte moduri de transmitere.

Mulțumesc pentru răspuns!

Cu placere !  Te-am speriat? N-a fost cu intentie . Am vrut doar sa trag un semnal de alarma.

Nu știu. Mi-e mai frică de căpușe decât de câini, sinceră să fiu.

Mai am o întrebare; poate e stupidă. Vectorii (țânțari, purici, căpușe, etc.) suferă în vreun fel din cauza agentului patogen pentru care sunt vectori? Trăiesc mai puțin? Sunt afectați în vreun fel?

Cred ca nu , dar nu sunt sigura . La  ultimul simpozion   cand se vorbea despre vectori  am  iesit afara, sa raspund unui telefon important. Deci  ... sunt vinovata .  Nu stiu. Eu  urasc  capusele  si ma tem de ele.

OK, mulțumesc. Poate la următorul simpozion...

Babesioza e un parazit unicelular care poate fi transmis si la om, insa parazitul se dezvolta bine in sangele rumegatoarelor mici, apoi a celor mari si uneori la caine. Boli asemanatoare babesiozei sunt si leishmanioza, nutelioza. Sunt boli specifice tarilor cu un climat mai cald gen Italia. La  noi in tara la animale literatura de specialitate le diagnostica prin zona de sud a tarii,dar cu incalzirea globala.. nu mai stii...
Bolile aceste se transmit numai prin muscaturi de capusa, asa am invatat, dar e posibil intr-un procent foarte foarte mic sa fie transmis si de alte insescte hematofage, insa eu am invatat ca de capuse. Si cand te inteapa o capusa vei sti cu siguranta.
Clinic  boala se manifesta prin oboseala, paliditate,anemie pt ca parazitul se dezvolta in globulele rosii, deci diagnosticarea bolii se face cu ajutorul microscopului.

Babesia cred ca este destul de raspindita la oameni si foarte raspindita la ciini (cel putin la ciini din Constanta de unde imi culeg datele). Am un prieten bun veterinar si cam in fiecare zi vede o "babesie" noua (sau o ehrlichie sau o bartonella), asa ca ma gindesc ca si la oameni ar trebui sa apara destul de des. Majoritatea pacientilor mei cu borrelioza din sudul Romaniei au si bartonella si babesia, in ardeal pare a fi mai putin raspindita. Oricum cind te musca capusa de cele mai multe ori nu simti nimic, iar daca persoana in cauza evita dusul temeinic zilnic are putine sanse sa dea de ea pe piele. Personal cred ca daca rezervorul de germeni este suficient de mare si tintarul poate interveni in transmiterea lor, iar daca este asa vom avea de-a face cu o problema destul de grava. Cert este ca pina azi (este insa adevarat ca lucrez in Romania numai de un an jumate) n-am gasit nici o scleroza multipla care sa nu fie pozitiva la borrelia! Oricum le caut destul de acribic si culmea este ca le si gasesc.

Totusi nu cred ca babesioza va constitui o problema epidemiologica, dar borrelioza exista la greu, iar babesioza o complica. Mult mai grava insa este problema micoplasmozei, care se pare ca este total ignorata si subestimata in Romania, eu diagnostichez de "nou" cam zilnic o micoplasmoza si o borrelioza, cu cele mai ciudate manifestari clinice.
Ori si una si alta stau in spatele multor reactii autoimune destul de grave.

HBOT, on 26th October 2010, 21:56, said:

Ne puteti informa si in legatura cu tratamentele prescrise in aceste cazuri (babesioza , borelioza si micoplasmoza )?
  Eu personal am o autoimuna ( anticorpi cardiolipinici ) . Nu vreau sa ma tratez singura ci doar sa ma informez .

Edited by ditaanca, 08 December 2010 - 07:44.

Nici nu prea ati avea cum sa va tratati singura, deoarece tratamentul este deosebit de complex si de lunga durata. Primordial insa, este sa vedem ce se ascunde in spatele acestei boli autoimune, adica sa identificam exact speciile de paraziti, dar mai ales subspeciile.

Personal, constat cu stupoare, ca una din marile probleme ale neurologiei din Romania, o constituie tocmai faptul ca majoritatea atat a neurologilor, cat si a medicilor de laborator n-au auzit decat de borrelia burgdorferi. Ce vreau sa spun este faptul ca, deseori, pe simptomatologia de scleroza multipla, neurologii se gandesc la neuroborrelioza, dar cand e vorba sa o caute se multumesc cu analizele furnizate pe borrelia burgdorferi, ori aceasta este rar prezenta, mai ales in sudul Romaniei, majoritatea infectiilor le dau afzeli sau garini, tot specii de borrelii, care raspund la antigenul nespecific de clasa, dar nu raspund la antigenul de borgdoriferi s.s. (sensu stricto).

Aceeasi problema o avem si cu chlamidiile, simkaniile, care stau in spatele BPOC-ului sunt chlamidii si raspund la antigenul nespecific de chlamidii pe simptomatica pulmonara, dar nu raspund la antigenul de chlamidia trachomatis. Sau hemobartonelloza care de fapt este o micoplasma, s.a.m.d.

Diagnosticul acestor parazitoze, mai ales imunologic, este unul deosebit de greu deoarece baza tratamentelor imunologice, o constituie tratamentele imunosupresive, lasand deoparte ca micoplasmoza in sine creeaza imunosupresie. Ori, chiar daca noi stim ca in spatele lupusului se ascund specii de micoplasmoza, dupa ani de cortizon putem sa cautam micoplasma, ca nu o mai gasim.

Deseori, tocmai datorita imunosupresiei creata de micoplasme nu gasim numai o singura specie, ci asocieri diferitelor specii. Acestea ar fi giardia, toxoplasma, babesii, bartonelle, richetii, ehrlihii. Pentru un tratament antibiotic este deosebit de important sa stim care dintre ele sunt asociate, deoarece ne modifica schema de antibiotic. Adica intr-un fel tratam o giardioza, si altfel tratam o micoplasmoza cu giardia, sau o chlamidioza cu giardia.

Personal, lucrez intr-un Institut de Medicina Hiperbara, astfel ca noi avem un alt mod de abordare al infectiilor in sensul ca pe langa antibioticele, antimicoticele si antiparazitarele clasice, dispunem si de efectul antibiotic, antimicotic, antiparazitar pe care il are oxigenul hiperbar pe schemele de mare adancime (atat extra, cat si intracelular) si de efectul anabolic, regenerator hepatic, angioneogenetic, antiinflamator si imunostimulant pe care il are oxigenul hiperbar pe schemele de mica adancime.

Indiferent daca folosim sau nu oxigen hiperbar, principiul care sta in spatele antibioterapiei in cazul acestor parazitoze intracelulare este poliantibioterapia de lunga durata. Prin aceasta se incearca distrugerea formelor extracelulare pentru a bloca inmultirea acestora ori de cate ori ies noi generatii care se inchisteaza intracelular. O antibioterapie de scurta durata poate reusi, daca este bine condusa poate ameliora foarte mult simptomatica in sensul distrugerii fomelor extracelulare, dar nu eradicheaza infectia si ori de cate ori pacientul intra intr-o imunosupresie (indusa medicamentos sau in urma unei viroze, gripa) parazitoza se exacerbeaza.

De aceea, pentru a scapa definitiv de ele, trebuie sa mergem pe scheme complexe de antibiotice si antiparazitare pe termen foarte lung, luni si ani de zile, similar tratamentului tuberculozei, pana la eradicarea completa a infectiei.

Pentru a putea combina clasele de antibiotice insa, avem nevoie de precizarea exacta a acestor infectii pentru dozarea fiecarei clase de antibiotic. Combinatiile cele mai raspandite la ora actuala se bazeaza pe asociere unei macrolide sau a unei tetracicline de generatie noua cu un antiparazitar sau antimalaric si a unei chinolone (tot de generatie mai noua) sau cefalosporine, respectiv unei imipeneme.

Daca folosim hiperbara putem mari dozele de antibiotic si scurta durata tratamentului, daca nu folosim hiperbara, subdozam antibioticul si lungim perioada de administrare a antibioticului uneori la cativa ani. Acum desigur, in functie si de gravitatea simptomaticii deoarece exista purtatori de borrelii sau micoplasme fara cea mai mica simptomatica sau o usoara ameteala si pacienti care dezvolta forme extrem de grave de SM, SLA, fibromialgie, sindrom vertiginos, miastenia gravis sau LES.

Oricum, tratamentul antibiotic se desfasoara in paralel cu un tratament specific parazitozei, de sustinere si protectie gastrica, hematica, vasculara sau antitrombotica. Deseori se folosesc chelati si inhibitori de TNF alaturi de un regim alimentar strict, pe toata perioada antibioterapiei.

Cu stima,
Dr. Ion

Va multumesc pentru timpul acordat  si pentru informatii , domnule doctor.
  Eu   am facut investigatiile la Fundeni  si  am  buletin pozitiv pe: toxocara, toxoplasma , giardia si micoplasma. Am primit si am urmat tratamentul  prescris care, asa cum ati spus si dumneavoastra , era o combinatie de antibiotice , antitrombotice si antialergice.  Tratamentul a durat aproximativ 2 luni.  
  
" ... unii pacienti au o usoara ameteala..." suna cunoscut! Ma voi duce din nou la analize.

    Care sunt medicamentele utilizate  in babesioze, la oameni ?  Aceasta parazitozoonoza  poate provoca si la oameni  icter si blocaje renale (anurie ) ?  Sau aceste simptome apar la caini  doar pentru ca stapanii isi dau seama prea tarziu ca animalul este bolnav ?

     Ma voi informa mai mult despre medicina hiperbara , m-ati facut curioasa . Imi puteti sugera  un material " pentru incepatori " despre  oxigenul hiperbar ?
  
     Va multumesc anticipat pentru eventualele raspunsuri  !

Intr-adevar Institutul de Parazitologie de la Fundeni furnizeaza date pertinente cu privire la o serie de microbacterioze si parazitoze, unele dintre ele destul de grave. Personal, ma bazez foarte mult pe aceste rezultate imunologice, dar in nici un caz nu le interpretez ca fiind batute in cuie, in schimb ma ajuta la limitarea cautarilor. Tratamentul insa, prefer sa-l fac numai dupa diagnosticarea printr-o metoda directa:
- Bright field microscopy/ Dark field microscopy (prima prefer sa o fac cu ajutorul veterinarilor cei mai in masura si versati sa interpreteze aceste rezultate, iar a doua in Ungaria/ Budapesta)
- ADN-ul specific prin PCR (Austria, Germania)
- culturi de celule.

Metodele directe sunt mai costisitoare, si cu cat cautarile noastre sunt mai limitate, cu atat e mai bine pentru pacient.

Oricum, prin faptul ca la Fundeni nu se cauta pe antigen specific, spre ex. pe trachomatis sau burgdorferi sau baumani, ci pe antigen de clasa, este unul dintre putinele, daca nu chiar singurul Institut de Parazitologie din tara, care chiar gaseste micoplasme, borrelii, chlamidii etc. si altele decat cele trei de mai sus.

Partea mai putin imbucuratoare a lucrurilor consta in faptul ca antibioterapia recomandata este mult subdozata (ca timp) si chiar daca asociaza diferite clase de antibiotice, aceasta asociere trebuie sa aiba loc simultan si nu decalat.

Pentru terapie de initiere este ok, dar dupa cele doua luni de tratament urmeaza multe altele pe scheme complexe de poliantibioterapie (in cazul diagnosticului de mai sus). Oricum, tetraciclinele si macrolidele de generatie mai veche, chiar daca se folosesc, se folosesc numai pentru initierea tratamentului, dar cele de generatie noua, constituie baza tratamentului.

Babesioza am intalnit-o numai in contextul borreliozei sau pacienti imonusupresati (micoplasmoze), deoarece noi nu suntem un centru primar de boli infectioase, iar pacientii care vin la noi sunt cazuri care raspund foarte greu la tratament, cazuri disperate etc. La oameni nu am constatat modificari ale functiei hepatice, dar despre simptomatica mi-e greu sa spune ceva deoarece simptomatica majora era data de micoplasmoza sau borrelioza, iar ca tratament pot sa va spun ca pacientii care ajung la noi au in spatele lor un an-doi de tratament cu tetracicline si macrolide de ultima generatie aproape fara rezultat pe babesie, desi la caini tetraciclinele de generatie veche sunt suficiente. Si oxigenul hiperbar are o actiune destul de redusa pe parazitii eritrocitari, la pacientii cu imunosupresie. In astfel de cazuri combin o macrolida inalt dozata pe cateva zile urmata de o terapie pe cateva saptamani cu o marcolida subdozata, in paralel cu atovaquon si o chinilona sau o cefalosporina in functie de specia de micoplasme sau borrelii asociata. Simple babesioze nu am vazut, dar din cate am inteles un tratament cu macrolide asociat cu antimalarice doua saptamani ar trebui sa fie suficient.

Cat despre hiperbara pe internet gasiti informatii despre studiile stiintifice publicate, v-as recomanda sa va adresati intotdeauna NIH-ului (National Institute of Health - SUA). Ca si cuvinte de cautare introduceti HBOT (prescurtarea unanim acceptata) sau hyperbaric impreuna cu maladia pe care vreti sa o cautati, de ex. leishmania, tuberculosis, borrelia, mycoplasma, anthrax,  septicaemia s.a.m.d.


Cu stima,
Dr. Ion

Edited by HBOT, 10 December 2010 - 18:40.

Dl. doctor,
  Eu nu am diagnosticat ehrlichioza la caini pe baza testelor 4D Idexx , ci pe baza frotiurilor din concentrate leucocitare  unde se observau  morulele in  neutrofile.
  Cand am avut de-a face cu infectii cronice , depistate tarziu , care prezentau in tabloul clinic probleme neuro ( mers in pensa , cauda equina, sindrom Horner , atonie vezicala ) am utilizat intai cloramfenicol + vessel due +ajutoare  hepatice +stimulente imunitare + vit C (megadoza )  timp de maxim 15 zile - uneori mai putin - si dupa aceea 30 zile de doxiciclina + un sfert biseptol /zi +vessel due + celelalte ajutoare. Primele 3 zile fac perfuzii multe pentru a " spala  organismul " si a-l obliga sa  excrete.
    Cand am de-a face cu o infectie acuta , intru din start cu doxiciclina +  restul de ajutoare si stimulente.

  Total de acord cu dumneavoastra : nu este de utilizat hidrocortizonul sau dexa in infectii de acest gen !!! Dar am obosit sa ma contrazic in breasla mea pe acest subiect .
   De acord cu dumneavoastra si cand spuneti ca in meseria mea, tratamentul aplicat este cel care omoara!!! (Pentru aceasta afirmatie mi-am luat bobarnace de la multi colegi , si numai critica. Asta este... nu le putem avea pe toate .)

   Ca sa fiu sincera pana la capat , eu am insistat pe povestea cu babesioza pentru ca vroiam sa aflu  varianta de lucru la oameni  .  Stiu  care sunt indicatiile din Merck si din Harrison    insa speram la niste noutati. Eu personal utilizez clindamicina  in diferite doze .  
  
   Tot ce  ati postat  mi-a fost folositor . Despre medicina hiperbara am inceput sa citesc , sa ma documentez . Interesant!  Am unele nelamuriri si poate o sa va mai deranjez... daca imi permiteti.
  
   Multumesc inca odata pentru tot  si  poate ca dialogul nostru nu se va opri aici.

Avantajul Dvs, ca veterinar, consta in faptul ca atunci cind aveti un pacient (patruped) cu manifestari neurologice faceti un frotiu si descoperiti hemobartonella (micoplasma hemofelix) sau ehrlichii astfel ca puteti induce rapid un tratament medicamentos competent. Oricum n-aveti "medici veterinari neurologi" si programe nationale de interferon! La oameni, pacientul cu manifestari neurologice este trimis spre RMN, unde de regula apar leziunile demielinizante (ce stau in spatele manifestarilor neurologice), primeste stampila de SM sau SLA si intra pe corticosteroide sau imunosupresoare, pina... Rareori se cauta si borrelia, dar numai asa in dorul lelii, mai mult sa-si confirme neurologii diagnosticul de SM decit sa-l infirme si deseori la specii de borrelii rare, precum burgdorferii. Uneori se face imunologia dupa terapie inalt dozata cu corticostroizi cind nu mai iese nimic, asa ca li se mai trinteste si eticheta ca n-au borrelii sau intra direct pe programul national de interferon.

Daca in veterinara s-ar face RMN-uri ca la oameni v-ati umple si voi de SM! Eu continui sa cred ca ehrlichiozele care le descoperiti in cabinet, cu manifestari neurologice NU SINT numai ehrlichioze, deoarece imi este greu sa cred ca o infectare a neutrofilului sa dea leziuni cerebrale, desi este posibil sa genereze vasculita cu manifestari neurologice, dar mai putin probabil. Asa ca banui ca ehrlichioza este doar o coinfectie a borreliozei si de fapt, aceasta da manifestarile neurologice. Ori ca sa puteti diagnostica borrelioza, respectiv neuroborrelioza aveti nevoie de chiturile nespecifice sau de cele specifice dar pe tulpinile europene (garini si afzeli) si mai putin pe burgdorferi sau de microscopia in cimp intunecat.

Cam de un an de cind am deschis Centrul in Constanta, NU AM GASIT nici macar o singura Scleroza Multipla care sa nu fie pozitiva la borrelia (din mai bine de 100 de pacienti care ni s-au adresat), dar este adevarat cei mai multi au fost infectati cu garini sau afzeli, extrem de rar cu burgdorferi s.s.

Ca tratament desigur ca tetraciclinele sint de baza, dar doxiciclina nu se prea se mai foloseste fiint inlocuita cu minociclina (in occident). In Romania merg pe doxi pina am rzultatele de la microscopia in cimp intunecat, dupa care schimb pe mino sau roxi. Biseptolul poate fi folosit dar asociat cu daraprim sau direct un alt antimalaric. Eu merg cam 3 spt cu o tetraciclina (mai noua) plus un antiparazitar plus chinolona si 3 spt cu macrolida (mai noua) plus antimalaric plus cefalosporina, apoi 2 spt pauza si iar de la capat. In functie de coinfectii (toxoplasma, chlamidii, micoplasma) intre serii intru cu schemele specifice fiecareia. Asta cind n-am hiperbara. Daca ma pot folosi de hiperbara, atunci merg pe antibioterapie cam 8-14 saptamani in care introduc si un ciclu de 3-6 saptamani de hiperbara. Observarea pacientilor (bipezi desigur) merge cam pina la 3-5 ani, recaderile trebuind fi tratate.

Ca si macrolide folosesc claritromicina la copii, azitrox-ul pentru o serie de coinfectii si roxitromicina. tinidazolul il folosesc ca si antiparazitar iar ca antimalaricele plaquenil, malarone, artemisinin sau daraprim.

In caz de babesioza, indicatia generala este de a o cauta si trata ca o borrelioza, babesia si ehrlichia fiind coinfectii extrem de des asociate borreliei. Bactrim sau malarone (atovaquone) asociat cu azytromicina, in paralel cu medicatia specifica borreliozei, ca tratament de durata sau clindamicina cu chinina ca tratament de initiere pina la excluderea sau confirmarea borreliozei.

Daca pacientul are manifestari neurologice in babesioza (sau leziuni de demielinizare) se trataeaza ca o borrelioza si se lasa babesia la urma sau pe parcurs.

Cu stima,
Dr. Ion

Domnule doctor ,
   Aveti dreptate cand spuneti ca in breasla mea nu exista neurologi (specializati ) dar ... exista cei care se cred neurologi veterinari si mie asta mi se pare mai grav.  Eu ma confrunt cu situatia in care pun diagnostic cert de ehrlichioza dar  se ignora diagnosticul si se merge numai pe tratamente  de recuperare neuro  in care se utilizeaza doze mari de  hidrocortizon , se recomanda efectuarea RMN-urilor ( si unii clienti merg pana in Ungaria pentru acest lucru ).  Am sa tin cont de parerea dumneavoastra  referitor la coinfectia cu borelii de acum inainte !!!
  
   Pana acum , spre norocul meu , nici unul diagnosticat de mine si tratat la noi in cabinet nu a recidivat si nu a murit ! ( Si mie mi se pare bombastic cand scriu , dar este purul adevar)  

   Noi invatam ca in ehrlichioza  apar complicatii datorita ischemiilor date de complexe autoimune , vasculite si CID. Asta  ni s-a prezentat la un simpozion  cu ceva timp in urma .

    Inteleg  revolta pe care o resimtiti  cu privire la  diagnosticarea SM la oameni, fara a cauta si o eventuala infectie.
Si  in cazul meu primul diagnostic (prezumtiv )  a fost tot de SM.   Dar apoi am avut norocul sa dau peste medici competenti si foarte bine pregatiti,  cu vaste cunostinte in alte domenii decat   specializarea  domniilor lor , si uite asa am ajuns la  diagnosticarea  parazitozelor pe care le-am si tratat.

   In privinta cazurilor de babesioza, nu am avut nici un pacient cu manifestari cerebrale sau neuro si toti au raspuns foarte bine la tratamentul cu clindamicina. Am ales acest tratament din manualul Merck uman dupa ce ultilizand antidoturile recomandate de tratatele veterinare mi-au murit cativa pacienti. Cautand informatii despre efectele adverse ale acestor antidoturi, mi-am dat seama ca moartea a survenit in urma administrarii acestor medicamente.
Am ales clindamicina pt ca exista pe piata noastra si varianta injectabila, iar in situatia pacientilor patrupezi, cand refuza hrana, administrarea de antibiotic pe cale orala poate fi dificila, chiar imposibila. Eu nu am gasit azitromicina injectabila.
De asemenea nici chinina nu am reusit sa o gasesc pana in acest moment. Cu toate acestea, de cand utilizez tratamentul cu antibiotic in babesioza canina si felina, nu am mai avut mortalitati (asta e un alt motiv pt care ma contrez cu ai mei colegi).

Imi puteti spune daca in medicina umana antibioterapia elimina complet infectia cu babesii?

Va multumesc.

Edited by ditaanca, 15 December 2010 - 18:30.

ditaanca, on 15th December 2010, 19:30, said:

Nu numai in ehrlichioze, in special in borrelioze, mai rar in micoplasmoze, dar descrise prima oara in sifilis si masiv exacerbate la administrarea unor antibiotice: reactia Jarisch-Herxheimer. De altfel eu unul nu prea cred in socul anafilactic dupa citeva zile de antibioterapie, ci mai degraba intr-o reactie Herxheimer. De altfel principala problema in hiperbara este Herx-ul, in sensul ca daca nu ne "prindem" de o eventuala micoplasmoza sau borrelioza, la citeva sedinte de hiperbara apar probleme mari. Desigur ca nu este pentru Dvs, dar prefer sa specific, deoarece in ultima vreme aud destul de des din gura pacientilor (din pacate si al medicilor) ca hiperbara ar da Alzheimer, NU este vorba de Alzheimer ci de Herxheimer care e cu totul altceva, oricum am obosit sa explic diferenta. De altfel acesta este si motivul pentru care noi, medicii de medicina hiperbara, "vedem" asa de multe micoplasmoze sau borrelioze, pentru ca omorindu-le apar o multime de reactii in organismul pacientului care ne fac viata foarte grea in clinica si am invatat sa le recunoastem, tocmai pentru a evita reactia Herxheimer.

Personal nu cred ca ehrlichia, ca parazit al monocitului (chaffeensis), Humane monozytotrope Ehrlichiosis (HME) sau anaplasma phagocytophilum, ca parazit al granulocitului, Humane granulozytotrope Ehrlichiosis (HGE) dau Herx-uri ci mai degraba prezenta borreliozei ca o coinfectie, de fapt invers (ehrlichia este coinfectia borreliei) este cea responsabila pentru vasculita. Iar vasculita Lyme este mortala.

Acuma desigur ca borrelioza nu da numai manifestari neurologice, din contra multa vreme nu da nici o manifestare la oameni si-i pescuim dupa Herx-urile care le fac in hiperbara. Ma gindesc ca la ciini problema nu este asa de grava ca la oameni, poate pentru ca nu traiesc atit, dar cert este ca borrelia numai de la un anumit moment incepe sa faca probleme si cred ca destui sint infestati fara ca macar sa aiba vre-un simptom ani sau zeci de ani. De asemenea gasesc destui pacienti pozitivi la borrelia numai cu manifestari articulare, adica fara manifestari neurologice, mai mult chiar incep sa cred ca vasculita specifica micoplasmozei sau borreliozei ar sta la baza aparitiei fenomenelor de edem osos ce genereaza necrozele aseptice extraarticulare. Necroza aseptica fiind o ischemie se poate trata neinvasiv doar cu hiperbara asa ca mai devreme sau mai tirziu RMN-urile acestor pacienti ajung si pe la mine. Pe linga necroza aseptica indusa de cortizon, de care am convingerea ca nici macar nu este indusa de cortizon ci tot de micoplasma ca trigger al afectiunii autoimune pentru care a fost folosit cortizonul, vad o multime de necroze aseptice fara nici cea mai mica suspiciune traumatica si de cind caut microbacterii dau si de ele.

Plauzibil insa ar fi ca babesia ca parazit eritrocitar sa nu dea imunosupresie precum ehrlichia ca parazit limfocitar, astfel ca manifestarile borreliozei sa difere in compania babesiei fata de ehrlichia. De unde probabil manifestarile neurologice in ehrlichioza si absenta lor in babesie. Tratamentele antibiotice indelungate de regula rezolva problema, dar nu cunosc in detaliu evolutiile fara hiperbara.

Cu stima,
Dr. Ion