Reducerea cheltuielilor bugetare! - discutie tehnica.

Ce parere aveti de masura guvernului?

As vrea sa purtam discutia in termeni tehnici pt. ca politica se face exclusiv in poiana.

Problema cea mai dureroasa este subventia in agricultura , daca nu se mai da! , agricultura chiar o sa fie complet la pamant!

Ce parere aveti de masura guvernului?

As vrea sa purtam discutia in termeni tehnici pt. ca politica se face exclusiv in poiana.

Problema cea mai dureroasa este subventia in agricultura , daca nu se mai da! , agricultura chiar o sa fie complet la pamant!

Ca sa porti discutia in termeni tehnici iti trebuie niste cifre

MASURI ANTICRIZA
- pensiile subb 1000 RON nu se modifica;
- pensiile peste 1000 RON impozitate cu 16%.
- recalcularea pensiilor speciale, pe baza contributitivitatii
- infiintarea unei companii nationale de achizitii pentru institutiile bugetare si stabilirea unor stadarde de cost.
- restructurari in companiile bugetare...structura de personal este supradimensionata si facuta pe nepotisme
- publicarea unei grile de salarizare unice pentru sectorul bugetar, transparenta salariilor bugetarilor.
- privatizarea tuturor companiilor statului care produc pierderi sau inchiderea lor; se elimina astfel pierderile cel putin

Curbele de sacrificiu. Ce efecte au in economie si ce le spunea Iorga, bugetarilor nemultumiti?

Despre curbele de sacrificiu nu e mare lucru de spus. Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima „curba de sacrificiu“. Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor. La 10 februarie 1931, Romania a luat un nou imprumut extern, numit „de dezvoltare“. Suma totala era de 1,3 miliarde de franci francezi, iar dobanda era una dintre cele mai ridicate ale epocii – 10,23%.

In acelasi an, Marmorosh Blank a dat faliment. Statul a introdus noi taxe, care au provocat inflatie. Au scumpit painea si celelalte produse, mai pe sleau. In ianuarie 1932 a fost introdusa cea de-a doua „curba de sacrificiu“, prin care salariile erau diminuate cu 10%-12%. Caderea productiei si necesitatea achitarii datoriei externe au secat bugetul. Functionarii de stat erau platiti cu intarzieri de trei pana la sase luni.

Cand o delegatie de invatatori a venit la Mamaia sa se planga primului-ministru Nicolae Iorga, afirmand ca sunt disperati, acesta a ripostat: „Daca erati disperati, nu veneati in casa mea. Alaturi este marea” ( o aluzie cam dura pentru gustul meu)

In perioada aceea, curbele de sacrificiu au provocat derapaje sociale, inflatie si au agravat criza. Partidele de factura legionara au castigat adepti pe fondul nemultumirilor sociale.

“Pentru criza economică nu există medicamente monetare… Este o falsă și primejdioasă iluzie să-și închipuie cineva că prin devaluarea monetară și prin sporirea de semne monetare ajungem la o vindecare a crizei”(Victor Slăvescu, în perioada când era ministru liberal al finanțelor)

Prima „curbă de sacrificiu“ asupra salariilor a dus la acumularea unor venituri ale statului de 3,4 miliarde lei.
O a doua „curbă de sacrificiu“ a fost aplicată în septembrie 1932, aducând statului economii de 5 miliarde lei, iar o a treia „curbă de sacrificiu“ în februarie 1933.
Creanțele restante ale statului se ridicau, la finele anului 1933, la circa 17 miliarde lei.

Ce a facut Statul ca economia sa isi revina?

A lua, foarte pe scurt spus, masuri protectioniste care in final s-au dovedit bune si au scos economia din groapa. In plus, au investit masiv în agricultură.
Măsuri protecționiste:
- creșterea tarifelor vamale și restrângerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse în țară,
- acordarea de prime de export,
- încurajarea industriei electrotehnice,
- acordarea unor avantaje fiscale

Măsuri legislative

Decretul-lege pentru completarea Legii de încurajare a industriei naționale  și „Decretul privitor la înființarea de fabrici pentru produse nefabricate în țară“ din 31 iulie 1936, asigurand condiții avantajoase pentru importul de utilaje și materii prime, ca și dreptul de monopol pe o perioadă de 16-36 luni asupra pieței de desfacere întreprinderilor ce fabricau articole de mare tehnicitate.

Drept rezultat, în perioada următoare a avut loc o creștere a numărului de companii, iar comertul s-a intensificat.
Protecția vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine. Spre exemplu, taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% față de anul 1929, în această perioadă peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat.
În același timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, mașini și instalații.
Ca urmare, în perioada următoare a avut loc o creștere a numărului firmelor comerciale, dar și a shimburilor comerciale.

In comertul exterior
Pentru echilibrarea comerțului exterior, protecția vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine.

Taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% față de anul 1929, peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat.
În același timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, mașini și instalații

In relatia cu bancile
Debitorilor agricoli capata o reducere de 50% din totalul datoriilor, iar datornicii care își lichidau creditele în decurs de doi sau cinci ani beneficiau de reduceri suplimentare, de 70% și respectiv 60% din totalul datoriilor.

In segmentul industrial
O măsură intervenționistă a guvernului a fost și adoptarea Decretul-lege pentru reglementarea și controlul cartelurilor din 10 mai 1937, potrivit căruia noile fabrici se puteau înființa numai cu avizul Ministerului Industriei și Comerțului, statul îndeplinind, astfel, o funcție de îndrumare și control al investițiilor.

Pentru finanțarea industriei a avut loc și o intensificare a participării instituțiilor de credit industrial la finanțarea ramurilor industriei grele, iar în 1937 a fost înființată Banca întreprinderilor aurifere și miniere.
Statul a devenit principalul finanțator al industriei, dar și principalul ei consumator, astfel că putea acționa inclusiv pe cale administrativă pentru creșterea gradului de protecție a industriei.
În același timp, ia nastere un Fond Industrial, constituit dintr-o taxă de 1% aplicată asupra valorii importurilor făcute cu scutiri de taxe vamale de întreprinderile industriale și miniere, și destinat exclusive ajutorării cu mașini și instalații a micilor industriași și meseriași.

Ce sa intampla cu banii din exporturile de  oi si vaci ?
Statul a intervenit în domeniul comerțului exterior și prin regimul primelor economice și valutare, astfel de prime fiind plătite pentru exportul de bovine, ovine, cereale etc. și stabilite diferențiat pe țări și produse.
Referitor la reglementările exportului în compensație, introdus încă din noiembrie 1932, prin decizia ministerială din 7 mai 1934, importurile din țările cu balanță deficitară nu se puteau face decât în compensație, iar devizele obținute din export trebuiau cedate BNR.

Una peste alta, măsurile protecționsite au dus la consolidarea economiei și au mărit gradul de securitate economică. Pentru acest text am mai folosit ca sursa si o prezentare a dr. Ionel Bostan, prezentata la Scoala de vara a USV, din vara anului trecut.

Concluzie

Degeaba faci curbe de sacrificiu daca nu le insotesti cu politici fiscale si de investitii care sa sprijine efortul

Basescu a spus ca in ultimii 10 ani s-ar fi bagat in subventii peste 30 miliarde de euro si rezultatele nu au fost cele urmarite...deci?!   . Agricultura fara munca?!



Poate ne ajuti tu cu cifrele.

- creșterea tarifelor vamale și restrângerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse în țară,
- acordarea de prime de export,

A, si ar mai fi si impozitele actualizate pe proprietate. Eventual si progresiv pt mai multe proprietati.
Sa se impoziteze mai putin productia si mai mult proprietatea.

Sa se impoziteze mai putin productia si mai mult proprietatea.

Problema cea mai dureroasa este subventia in agricultura , daca nu se mai da! , agricultura chiar o sa fie complet la pamant!

A, si ar mai fi si impozitele actualizate pe proprietate. Eventual si progresiv pt mai multe proprietati.
Sa se impoziteze mai putin productia si mai mult proprietatea.

Pai si acum nu se impoziteaza imobilele progresiv?