Pastele

Trestiana, on 6th April 2010, 21:44, said:

De tine.Si nu ma cred destept.Si eu  gresesc.

Transilvanus, on 7th April 2010, 10:00, said:

  Isus a fost Evreu, nu-i asa? A sarbatorit pastele conform poruncii din Exodul cap.12. In acest capitol se arata clar cum trebuie sarbatorit Pastele si de catre cine. Corespunde pastele crestinatatii cu porunca biblica? Sunt obligati crestinii sa tina pastele? Unde scrie in Biblie de Pasca,oua rosii si de iepuri?

Trestiana, on 5th April 2010, 19:57, said:

Regulile "tinerii" Pastelui sunt numai in VT. Daca esti evreica, atunci tii pastele. Crestinii nu tin Pastele, deoarece scrie clar:

Coloseni 2:16

16Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mîncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat,

17cari sînt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.

mario_bril, on 06 martie 2016 - 23:38, said:

Da, sunt parti din 3 zile.
Dar trebuie sa fie si 3 nopti.

Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului. (Mat.12:40)

Daca consideram ca Isus a murit vineri, atunci nu sunt decat doua nopti.

dark, on 07 martie 2016 - 09:17, said:

Nu a explicat nimeni asta, pana acum? Unde sunt cele 3 nopti?

dark, on 02 mai 2016 - 15:55, said:

Si unde sunt cele 3 zile ?

De fapt, nu sunt nici doua.
Scrie ca a murit Vineri, inainte de inserat.
Deci, o zi plina este pana a doua zi, Sambata, la aceeas ora.
Iar Duminica ''dis-de dimineata'', cand au venit la mormant n-au mai gasit pe nimeni.

salomee, on 02 mai 2016 - 16:40, said:

Cele trei zile sunt in vorbirea curenta. Vineri, Sambata, Duminica.

Dar unde sunt cele 3 nopti?

Da' de ce tre sa fie 3?

Isus a murit cel mai probabil într-o zi de joi. A urmat vineri sabatul anual (de paşte 15 nisan) şi sâmbătă sabatul săptămânal.
"Ziua aceea de sabat era o zi mare" - fiind sabatul anual, plus urmat de încă 24 ore de odihnă (ziua de sâmbătă).

logic1, on 02 mai 2016 - 17:50, said:

In nici una din Evanghelii nu se da de inteles ca a murit intr-o zi de joi.
Scrie clar ca intr-o vineri.

MATEI
Capitolul 27
57. Iar facandu-se seara, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif, care si el era un ucenic al lui Iisus.
58. Acesta, ducandu-se la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit sa i se dea.
59. Si Iosif, luand trupul, l-a infasurat in giulgiu curat de in,
60. Si l-a pus in mormantul nou al sau, pe care-l sapase in stanca, si, pravalind o piatra mare la usa mormantului, s-a dus.

Capitolul 28
1. Dupa ce a trecut sambata, cand se lumina de ziua intai a saptamanii (Duminica), au venit Maria Magdalena si cealalta Marie, ca sa vada mormantul.


MARCU
Capitolul 15
42. Si facandu-se seara, fiindca era vineri, care este inaintea sambetei,
43. Si venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care astepta si el imparatia lui Dumnezeu, si, indraznind, a intrat la Pilat si a cerut trupul lui Iisus.

Capitolul 16
1. Si dupa ce a trecut ziua sambetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, si Salomeea au cumparat miresme, ca sa vina sa-L unga.
2. Si dis-de-dimineata, in prima zi a saptamanii (Duminica), pe cand rasarea soarele, au venit la mormant.


LUCA
Capitolul 23
53. Si coborandu-L, L-a infasurat in giulgiu de in si L-a pus intr-un mormant sapat in piatra, in care nimeni, niciodata, nu mai fusese pus.
54. Si ziua aceea era vineri, si se lumina spre sambata.

Capitolul 24
1. Iar in prima zi dupa sambata, foarte de dimineata, au venit ele la mormant, aducand miresmele pe care le pregatisera.
2. Si au gasit piatra rasturnata de pe mormant.


IOAN
Capitolul 19
40. Au luat deci trupul lui Iisus si l-au infasurat in giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de inmormantare la iudei.
41. Iar in locul unde a fost rastignit era o gradina, si in gradina un mormant nou, in care nu mai fusese nimeni ingropat.
42. Deci, din pricina vinerii iudeilor, acolo L-au pus pe Iisus, pentru ca mormantul era aproape.

Capitolul 20
1. Iar in ziua intaia a saptamanii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormant dis-de-dimineata, fiind inca intuneric, si a vazut piatra ridicata de pe mormant.

Legine, on 02 mai 2016 - 17:27, said:

Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului. (Mat.12:40)

dark, on 02 mai 2016 - 18:25, said:

Eh, a stat doar doua, mare branza. Ceea ce era important de transmis nu era numarul de zile si nopti ci ca trupul Sau va sta in pamant.
Sau te pomenesti ca a inviat luni!?

salomee, on 02 mai 2016 - 18:22, said:

Asta cu vinerea iudeilor nu merge. Paştele nu cădea vinerea, ci în orice zi.

Este interesant de observat cum numește Matei ziua de 15 Nisan: "A doua zi care vine după ziua Pregătirii" (27:62). Dacă "a doua zi" ar fi fost sabatul săptămânal și dacă 'Pregătirea' ar fi fost pentru acest sabat, atunci el ar fi fost numit explicit, ca în 28:1, la numai patru versete în context. Sabatul era singura zi care avea un nume și era mai important decât ziua pregătirii pentru el. Construcția indirectă "a doua zi care vine după ziua Pregătirii" indică însă o zi fără nume a săptămânii și o 'pregătire' specială - pregătirea pentru paștele celebrat în 15 Nisan, sabatul special din cadrul sărbătorii Azimilor.

logic1, on 02 mai 2016 - 18:44, said:

Adevarat ca Pastele poate cadea in fiecare zi.

Dar la ce se refera aici, adica vinerea iudeilor nu are legatura cu Pastele.
Ci cu faptul ca a doua zi este Shabat.
Si acest Shabat incepe inca de vineri, cand apune soarele.
Si din acel moment, evreii nu mai au voie sa faca nici o munca,
cu atat mai mult o inmormantare.


In afara faptului ca in Biblia ortodoxa nu se pomeneste de Ziua pregatirii,
(am gasit asta doar in Biblia versiunea Cornilescu), vreau sa-ti spun ca
Ziua pregatirii se refera la ziua de vineri, cand se pregateste Shabatul.

Explicatia de mai jos este preluata de aici :
https://ro.wikipedia...i/Săptămână


Potrivit tradiției iudaice ultima zi a săptămânii este Șabatul - ceea ce corespunde sâmbetei, celelalte zile ale săptămânii nepurtând nume la evrei, ci fiind definite prin succesiunea lor față de Șabat (a întâia, a doua,..., a șasea, care mai e numită și ziua pregătirii).

Este de ajutor informația din Wikipedia. Acum repet și gândește-te:

Matei numește ziua de 15 Nisan: "A doua zi care vine după ziua Pregătirii" (27:62). Dacă "a doua zi" ar fi fost sabatul săptămânal și dacă 'Pregătirea' ar fi fost pentru acest sabat, atunci el ar fi fost numit explicit, ca în 28:1, la numai patru versete în context. Sabatul era singura zi care avea un nume. Deci a doua zi NU a fost sabatul săptămânal.
Construcția indirectă "a doua zi care vine după ziua Pregătirii" indică o zi fără nume a săptămânii și o 'pregătire' specială - pregătirea pentru paștele celebrat în 15 Nisan, sabatul special din cadrul sărbătorii Azimilor.

..........joi 14 pregătirea
.....vineri 15 sabat mare (paștele)
.sâmbătă 16 sabat
duminică 17 ziua întâi (învierea)

Din Evangheliile sinoptice nu e foarte clar. Se spune doar că femeile s-au odihnit în sabat.
Dar în Ev. Ioan se dă detaliul că ”ziua aceea de sabat era o zi mare”, indicând spre sabatul anual, nu săptămânal.

Edited by logic1, 02 May 2016 - 19:51.

logic1, on 02 mai 2016 - 19:43, said:

Pe logica ta de ce nu ar fi asa:
Vineri-pregatirea
Sambata-Pastele
Duminica-ziua a doua dupa pregatire
Luni-...Invierea?

logic1, on 02 mai 2016 - 19:43, said:

Te rog sa ma crezi ca nu exista 2 (doua) zile de Shabat intr-o singura saptamana.
Pur si simplu, nu exista asa ceva !

Ai fost derutat de faptul ca in Biblia versiunea Cornilescu, apare cuvantul Pregatire, care in alte versiuni nu exista.

Iar Shabat Mare, este ultimul Shabat din saptamana precedenta Pastelui.

Ca exemplu, poate fi un an in care Pastele iese in ziua de Miercuri.

Shabatul Mare este in acest caz cel din urma cu 4 zile.

In orice caz, repet, imposibil sa existe 2 zile de Shabat intr-o singura saptamana.


Ai aici explicatia :
https://ro.wikipedia...i/Sabat_haGadol