Cum se face si cum se depoziteaza un compost

As dori mai multe informatii de la cei priceputi in domeniu , cu privire la compost. Doresc sa amenajez in vara asta un spatiu unde sa imi fabric singura un compost natural. Ce trebuie sa contina acel compost, care sunt conditiile de depozitare ,de intretinere.

Eu am retinut doar ca e bine sa depozitezi intr-un colt ferit de gradina frunzele uscate cazute din pomi, iarba cosita, tot felul de ramurele crengute taiate pentru a prepara un compost natural pe care sa il folosesti ca ingrasamant anul urmator la pomi sau diverse plante.

Compost pentru legume sau pentru ciuperci?

 shiva, on 15th March 2010, 15:28, said:

nu stiu. sa spunem si pentru unul si pentru altul, sau daca ma snt s altele sunt bine de stiut si acelea.

Buna, am si eu o intrebare in legatura cu compostul: am in jur de 4 metri cubi de talaj de conifere(brad, molid) obtinut din rindeluirea scandurilor. Pot sa fac compost din el? Daca da, care ar fi reteta?

Este facut de anul trecut si iarna asta a fost depozitat undeva in curte, neacoperit.

Multumesc.

@Mirela - daca vrei sa folosesti si crengute,vreascauri,etc, va trebui sa-ti iei un tocator; asa nu poti sa le pui; cu un tocator poti toca ramuri de pana la 3-5 cm grosime (depinde de tocator)

@valosvasile - nu cred ca vei putea folosi talasul singur. doar pe masura ce se strang frunze,resturi etc, mai pui si niste talas, si tot asa.
dar nu poti sa-l bagi pe foc, la o plita, afara la pirostrii, etc ?

 DDuras, on 15th March 2010, 15:18, said:

Da, as putea, dar daca se poate face din crengi tocate ma gandeam ca se poate face si din talaj sau rumegus.

Aici mi-am dat cu părerea despre compost:
http://forum.softped...t...3330&st=104
Dar mai sînt dstule detalii de discutat.

talasul de conifere nu merge la compost. 1. e prea acid 2. are prea multe rasini.

Iocan a spus in alta parte aceste lucruri:

" Pentru a obține compost ai nevoie de resturi vegetale, umezeală și aer.

Dacă lipsește umezeala, obții ceea ce ai descris mai sus. De aceea este bine ca lada cu compost să fie pusă la umbră, pentru a nu fi uscată de soare.

Dacă lipsește aerul, obții fermentare anaerobă, care descompune mult mai lent masa vegetală și degajă mirosuri neplăcute. Acesta este și motivul pentru care se folosesc lăzi pentru compost; grămada este aerată și prin lateral.

Cît despre resturile vegetale, nu se pun la compostat fruzele de nuc, stejar, plop, castan, platan (și speciile înrudite), deoarece conțin substanțe bactericide (tanin), care distrug taman fauna bactreriană pe care se bazează compostarea. Aceste resturi se ard. De asemenea, se vor evita resturile menajere sărate. Se va folos rumeguș de rășinoase în cantități mai mici, deoarece, în cantități mari, produsul finit va fi acid. Cenușa se va folosi în cantități mici și se va amesteca bine de tot cu celelalte componente, deoarece fiind puternic alcalină (remember leșia), distruge bacteriile. Ca regulă generală, componentele (iarbă, frunze, resturi menajere, hîrtie netipărită, cenușă, legume și fructe stricate etc) se amestecă cît mai omogen. Odată pornit procesul de compostare, temperatura în interiorul grămezii va crește pînă spre 60 de grade.

Eu produc aprox. 2mc de compost pe an, nu că aș fi impregnat cu simțăminte ecologistice, ci din considerente practice: scap de o mulțime de resturi vegetale din grădină, cu care altfel nu știu ce aș putea face și de asemenea, scap de mirosul de pubelă, deoarece la gunoi ajung doar resturile care nu se descompun și nu emană mirosuri.

La mine ciclul complet este de 2 ani, adică am 2 lăzi, una cu resturi din anul curent și alta cu cel din anul anterior. În fiecare primăvară fac shift, respectiv compostul de 2 ani se împrăștie prin grădină iar lada astfel eliberată este umplută cu tot ce s-a adunat în anul anterior.

Simplu și eficient. "


asta ca sa adunam informatiile gramada.

exista o cerinta minima a compostului?

de exemplu eu cosesc cam 2000 mp de iarba de cel putin 4 -5 ori pe an, iarba care anul trecut o tot scoteam in afara curtii si ii dadeam foc pentru ca nu o vroia nimeni, nici macar pentru animale. daca strang iarba asta, o pun in lada de compost umeda? o las sa se usuce? este suficienta sau trebuie sa mai adaug obligatoriu ceva.

Fructe stricate, probabil ca din ce cumpar si nu mananc ( cel putin 2 ani de acum inclo pana fac si pomii mei fructe) . Rumegus... pana acum l-am strans in saci si l-am aruncat. Acuma o sa pastrez un sac de la lemnele pe care le taiem si cred ca inca 2-3 tavi pline de cenusa din soba mai am de unde sa scot pana s-o incalzi bine afara si nu mai facem focul.

Crengute , probabil ca nu voi pune prea multe penr a nu am tcator si nici bani de cumparat unul nu am acum. Sa inteleg ca pe masura ce cosesc iarba umplu lazile. In timpul anului mai mesteci acolo? sau lasi asa.

Edited by MirelaLucia, 15 March 2010 - 16:38.

 MirelaLucia, on 15th March 2010, 15:33, said:

Compostul pentru ciuperci trebuie sa se incadreze in niste norme foarte stricte, dpdv al ph-ului, umiditatii, temperaturii, continutului de daunatori, si prepararea lui se face in cu totul alt mod decat la compostul obisnuit folosit ca ingrasamant (umectare, pasteurizare, amendare, inoculare etc). Pentru cine e interesat, gaseste in felurite carti despre ciuperci retete si procedee de obtinere a compostului de ciuperci in cantitati mici in gospodarie, fiindca marii producatori folosesc exclusiv compost preparat industrial.

Eu o pun uda, imediat dupa cosire, in tarcul de compostare - avand mai multa, am facut un tarc de 2x2 m cu 1 m inaltime din europaleti vechi. Prin sept-oct intorc gramada (ce era deasupra ajunge dedesubt). In primavara e deja semidescompus si il dau la ciur - un cadru de scandura cu fund de rabit - ce trece imprastii in gradina de legume si incorporez in sol, refuzul de ciur il pun inapoi in tarc la compostat.

 eureur, on 15th March 2010, 16:58, said:

multumesc eureur

 MirelaLucia, on 15th March 2010, 16:37, said:

Grămada are tendința să se taseze și să nu permită accesul oxigenului, în special dacă se adună un strat prea gros de iarbă proaspăt cosită. Așa că, din cînd în cînd, cam de 2-3 ori pe an, iau o furcă o înfig vertical în amestec și trag coada spre mine aprox 45 de grade. Repet operația pe toată suprafața grămezii. Totul durează maximum 10 minute. Iar primăvara, cînd fac transferul în lada a doua, grămada se întoare cu susul în jos și o las așa pînă în primăvara următoare. Asta e tot, nu e mare filozofie.

Later edit: dacă nu am mai menționat acest aspect, îl menționez acum. Cojie de citrice se descompun foarte greu, deoarece producătorii le burdușesc cu conservanți. Așa că nu trebie să vă mire că veți găsi resturi de portocale nedescompuse nici după un an...

Edited by Iocan, 15 March 2010 - 17:21.

 MirelaLucia, on 15th March 2010, 15:19, said:

am atasat un pdf referitor la compostare; mai tarziu voi pune si altele - le am pe calculatorul de-acasa; compostoare s-au gasit intr-o vreme la magazinele de bricolaj raionul Casa si gradina (Baumax, Obi, Bricostore) pret aprox. 140-200 lei, se poate face si din lemn impregnat, dimensinui aprox.  1x1x1m, cu spatii pentru aerisiri si eventual un capac de golire; nu se pun resturi de carne, coji de nuca de citrice, trebuie amestecat periodic continutul si acoperit cu o folie sau prelata opaca ca sa mentina umezeala

Cred ca fisierul atasat  lamureste complet problema compostului!

Eu m-am lamurit bustean !
Ca resturi pentru un eventual compost as avea: gazon tuns ; caca de caine si eventual resturi gospodaresti + cenusa lemn.  Din proportiile date in studiul laudat as face max. 1:5 ( ochiometric ) . Restul de unde-l iau ?

 ggelu, on 24th March 2010, 10:04, said:

Cu asta te-ai scos!

 ggelu, on 24th March 2010, 10:04, said:

Pui si tu ce ai! Acolo e cazul ideal!

 dorel232004, on 24th March 2010, 10:20, said:

Ma scuzi, inteleg de gluma dar aici trebuie sa-mi traduci : daca merge cea de oaie, porc.....cea de caine nu e buna ?