Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

UE va limita tarifele la apeluril...

Probleme racordare la retea - un ...

ANAF a inceput vanatoarea online&...
 Monociclism extrem / Extreme unic...

Unde pot gasi role goale pentru p...

Problema traceroute/mtr

Declaratia Unica 2.1.1.A.6
 În urmatorii 10 ani, numarul de sa...

Pat suspendat de tavan

Cataloage și oferte BF 2018

De ce se da Coca Cola gratis in B...
 Referinta

Calitate sunet boxe active alimen...

Posibila sarcina nedorita

Plugin pentru wordpress
 

depozit de cuvinte shmekere

- - - - -
  • Please log in to reply
220 replies to this topic

#217
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,065
  • Înscris: 04.02.2007

View PostCrugasic, on 15th February 2011, 20:09, said:

În ziua de azi vorbirea argotică tinde însă să se încadreze în definiția mult mai largă a slang-ului englezesc, privit ca un limbaj informal, nerestricționat la anumite categorii sociale sau profesionale. Uite ca exemplu niște cuvinte luate din dicționarul de argou al lui George Volceanov, publicat în 2008.

Nu mi se pare nimic ieșit din comun la cuvintele alea, cu excepția celor oarecum românizate (a bipui, a pirata) toate se folosesc de pildă și în germană, uneori în paralel cu cele mai neaoșe, care de multe ori nu sînt nici alea nemțești, ci tot împrumuturi, dar mai vechi.

Și în Germania se plîng cîte unii de infuzia de anglicisme și căinează așa zisa slăbire a limbii germane, dar nu prea îi ia lumea în serios. Din contră: un lingvist (și anglist) cît se poate de respectabil analizează constant diverse cuvinte pe blogul său și e cît se poate de relaxat cu privire la pericolul „înstrăinării” limbii germane.

Nu știu dacă te descurci cu germana, dar dacă da, îți recomand călduros atît vechiul blog al omului, cît și pe cel actual. Nu e doar competent, ci are și mult umor și scrie foarte bine, e realmente o plăcere să-l citești.

Îți dau linkuri la cîteva articole (din cele două bloguri) care tematizează exact „problema” anglicismelor:

- o analiză a tezei absurde că limba germană ar fi bolnavă (pornind de la o emisiune tv)

- un răspuns umoristic dat unora care se plîng de prea multe anglicisme în limbajul IT

- articol despre anglicisme conținînd particula cyber și încercările de le traduce (cam în stilul flamboiului propus pe la noi)

- articol despre "anglicismul anului 2010"

Mai sînt și altele, am dat doar cîteva. Cert e că și pe la alții există alarmiști, dar la fel cum pericolul „franțuzirii” limbii (prin sec. XVII) era unul imaginar, așa și fobia față de anglicisme nu are nici un temei real. Atît franceza, cît și engleza au îmbogățit limba germană, nicidecum nu au sărăcit-o.

#218
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postpamfil nastase, on 16th February 2011, 17:54, said:

Nu știu dacă te descurci cu germana, dar dacă da, îți recomand călduros atît vechiul blog al omului, cît și pe cel actual. Nu e doar competent, ci are și mult umor și scrie foarte bine, e realmente o plăcere să-l citești.

Nu știu germana, așa că din păcate nu am acces la ce scriu autorii blogurilor/articolelor recomandate. O spun cu adevărată părere de rău.

Însă nu se poate pune pe același plan influența englezismelor asupra a două limbi aflate în situații atît de diferite. Nici măcar nu am să mă refer la diferențele între cele două culturi/civilizații care stau în spatele limbilor. Am să mă refer doar la faptul că germana e o limbă aflată în expansiune, în timp ce romîna e o limbă aflată în situația inversă, de contractare. Limba romînă e o limbă slăbită, pentru că este limba unei societăți neproductive și care se golește de populație, inclusiv în favoarea Germaniei (cred că în ultimii 50 de ani aproape o jumătate de milion de cetățeni romîni au emigrat în Germania). La polul opus, limba germană este încă puternică, pentru că are în spate o societate foarte productivă și cu o populație în creștere. În plus de asta, germanii nu și-au pierdut încrederea în limba proprie, așa cum e cazul romînilor, care folosesc programe de calculator în engleză. Mă îndoiesc că există mulți germani care preferă limba engleză la calculatorul personal.

View Postpamfil nastase, on 16th February 2011, 17:54, said:

Mai sînt și altele, am dat doar cîteva. Cert e că și pe la alții există alarmiști, dar la fel cum pericolul „franțuzirii” limbii (prin sec. XVII) era unul imaginar, așa și fobia față de anglicisme nu are nici un temei real.

Eu nu mă alarmez, de alarmat ar trebui să se alarmeze Academia, instituția creată cu scopul precis de a fi responsabilă cu bunăstarea limbii romîne. Academia n-a zis nimic referitor la starea limbii, însă a zis cu privire la denumirea care ar trebui folosită pentru țigani. Iar dacă n-a zis nimic despre limbă, înseamnă că este de acord cu evoluția spre anglicizare. E o trădare a obiectivului latinist al Academiei, dar în cazul unei instituții pline cu oameni care l-au trădat pe Ceaușescu după ce-l ridicaseră ca egal al lor întru știință, nu e de mirare că ei trădează latinitatea după ce aceeeași latinitate fusese ridicată la rangul de religie oficială a Academiei. Sigur, latinomania (â și sunt) rămîne în vigoare la Academie, dar latinitatea limbii nu mai este o prioritate, propaganda latinomană putîndu-se face și avînd o limbă plină de englezisme, pentru că propaganda oricum nu ține cont de realitate, ci doar de aparențe, care pot fi manipulate. E posibil ca mîine-poimîine propaganda oficială chiar să lase baltă "ginta latină" și să îmbrățișeze "ginta anglo-saxonă", deci schimbările din limbă nu fac decît să pregătească acest eveniment.

View Postpamfil nastase, on 16th February 2011, 17:54, said:

Atît franceza, cît și engleza au îmbogățit limba germană, nicidecum nu au sărăcit-o.

Poate că englezismele îmbogățesc limba germană, o limbă puternică și apreciată, însă aceleași englezisme îmbolnăvesc limba romînă, o limbă slăbită și desconsiderată de mulți din cei cărora le este limbă maternă. Importul enorm de englezisme și mai ales uzul lor agresiv (de exemplu în denumirile unor magazine, produse, servicii, funcții, etc.) nu face decît să sublinieze "neatractivitatea" limbii romîne pentru concepte moderne, ceea ce duce la scăderea și mai puternică a prestigiului ei în rîndul populației generale.

Citeam o discuție pe alt forum și mi-a atras atenția un termen nou, argotic de-a dreptul, referitor tocmai la limbă. E vorba de termenul LATRINIZARE, cu trimitere la folosirea din ce în ce mai frecventă a unor cuvinte vulgare în discursul obișnuit. Cuvîntul este mult mai puternic din punct de vedere al imaginii sugerate decît cel similar, mai cunoscut, anume MANELIZARE. Evident că există și o încărcătură ironică, pentru că dacă în secolul XIX Academia a păstorit latinizarea limbii romîne, în ziua de azi Academia păstorește latrinizarea limbii, realizată inclusiv prin deversarea peste tot a gunoiului ortografic format din textele scrise fără diacritice, față de care nu s-a luat nici o măsură oficială.

Edited by Crugasic, 17 February 2011 - 22:47.


#219
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,065
  • Înscris: 04.02.2007

View PostCrugasic, on 17th February 2011, 22:43, said:

Nu știu germana, așa că din păcate nu am acces la ce scriu autorii blogurilor/articolelor recomandate. O spun cu adevărată părere de rău.

Mare păcat, într-adevăr, pentru că ai fi avut posibilitatea să realizezi că argumentele tale, ba chiar și cuvintele folosite, sînt uimitor de asemănătoare cu ale unor asociații de cetățeni din Germania, care căinează degradarea limbii germane și declară un război absurd anglicismelor. Pentru mine nu e surpinzător, totuși, puriștii din toată lumea sînt cumva captivi în aceeași lume de idei, pe care și-au creat-o pentru uzul propriu și alarmarea populației neinformate.

View PostCrugasic, on 17th February 2011, 22:43, said:

Am să mă refer doar la faptul că germana e o limbă aflată în expansiune, în timp ce romîna e o limbă aflată în situația inversă, de contractare. Limba romînă e o limbă slăbită, pentru că este limba unei societăți neproductive și care se golește de populație, inclusiv în favoarea Germaniei (cred că în ultimii 50 de ani aproape o jumătate de milion de cetățeni romîni au emigrat în Germania). La polul opus, limba germană este încă puternică, pentru că are în spate o societate foarte productivă și cu o populație în creștere. În plus de asta, germanii nu și-au pierdut încrederea în limba proprie, așa cum e cazul romînilor, care folosesc programe de calculator în engleză. Mă îndoiesc că există mulți germani care preferă limba engleză la calculatorul personal.

Românul în general admiră Germania. Nu că n-ar exista lucruri demne de admirat la Germania, dar mulți cred că în virtutea admirației respective ar și cunoaște multe despre țara respectivă. Aproape nimic din ce susții în citatul de mai sus nu e adevărat. Limba germană nu este deloc în expansiune. Deși este limba maternă sau de comunicare a vreo 100 de milioane de europeni (Germania, Austria, Elveția germanofonă, Luxemburg, părți din Belgia + minorități germanofone din alte țări), în UE nu are același statut cu engleza și franceza. Situație care este anormală și nedreaptă, iar aici ar fi singurul aspect în care aș fi de acord cu cei care vor o promovare mai bună a limbii germane (însă nu cu mijloace coercitive, cum ar vrea unii). Populația Germaniei este de decenii în descreștere, chiar și previziunea cea mai optimistă (coloana din dreapta a tabelului la care trimit) pornește de la aceeași tendință pentru încă vreo jumătate de secol.

În Germania există într-adevăr mai multe softuri traduse ca la noi, dar asta nu ține de vreo încredere/neîncredere apriorică în limba maternă. Pur și simplu exista această practică de mai multă vreme, nemții sînt ei înșiși inventatori de tehnologie, iar preocupări puriste à la Pruteanu (inspirate după legea Toubon din Franța) nu existau prin anii '90. Acum există, dar asta e altă poveste și am să revin la ea puțin mai jos. În schimb la noi, după cum bine ziseși - și aici sînt perfect de acord cu tine - Academia avea și are alte treburi: să complice ortografia, să se războiască cu denumirile oficiale ale diverselor etnii și alte prostii, în loc să fi sprijinit traducerile și folosirea diacriticelor, de pildă. Sigur că asta nu se face prin ucaz, dar mijloace democratice și persuasive în același timp s-ar fi putut imagina.

View PostCrugasic, on 17th February 2011, 22:43, said:

Poate că englezismele îmbogățesc limba germană, o limbă puternică și apreciată, însă aceleași englezisme îmbolnăvesc limba romînă, o limbă slăbită și desconsiderată de mulți din cei cărora le este limbă maternă. Importul enorm de englezisme și mai ales uzul lor agresiv (de exemplu în denumirile unor magazine, produse, servicii, funcții, etc.) nu face decît să sublinieze "neatractivitatea" limbii romîne pentru concepte moderne, ceea ce duce la scăderea și mai puternică a prestigiului ei în rîndul populației generale.

Nu știu de ce nu mă crezi, dar anglicismele (cam aceleași ca pe la noi) sînt cu toate astea foarte la modă și în Germania și îi deranjează foarte tare pe unii, care au pornit de cîțiva ani o ofensivă caraghioasă împotriva lor. (Eu i-am numit „alarmiști”, lingvistul Anatol Stefanowitsch, la al cărui blog te trimisesem, le zice „Sprachnörgler” - cîrcotași ai limbii). Au găsit sprijin imediat din partea media bulevardiere (de pildă „Bild”) și a unor politicieni care încearcă astfel să abată atenția de la propriile lor eșecuri. De pildă ministrul federal al transporturilor a găsit cu cale să interzică englezismele în resortul său, propunînd tot felul de năzbîtii în loc, de pildă „calculator rabatabil” în loc de „laptop” sau „bloc de notițe pentru tablă” în loc de „flipchart”. Apoi a extins cruciada împotriva limbii engleze și asupra „chefereului” lor, unde ridicolul a atins culmi nebănuite: se prevede, de pildă, înlocuirea cuvîntului Flyer cu ultra-nemțescul, nu-i așa, Broschüre. Sau a serviciului telefonic Hotline cu mega-autohtonul (și economicul) Service-Rufnummer. Cine știe germană, poate citi amănunte aici și aici.

Lingviștii și presa serioasă (chiar și cea conservatoare, nu doar cea de stînga, cum ar crede unii) l-au cam luat în rîs. Pentru cine știe germană și e interesat de discuție am să mai dau un link:

- o trecere în revistă a celor mai gogonate inițiative puriste în spațiul germanofon pe anul 2010

View PostCrugasic, on 17th February 2011, 22:43, said:

Citeam o discuție pe alt forum și mi-a atras atenția un termen nou, argotic de-a dreptul, referitor tocmai la limbă. E vorba de termenul LATRINIZARE, cu trimitere la folosirea din ce în ce mai frecventă a unor cuvinte vulgare în discursul obișnuit. Cuvîntul este mult mai puternic din punct de vedere al imaginii sugerate decît cel similar, mai cunoscut, anume MANELIZARE. Evident că există și o încărcătură ironică, pentru că dacă în secolul XIX Academia a păstorit latinizarea limbii romîne, în ziua de azi Academia păstorește latrinizarea limbii, realizată inclusiv prin deversarea peste tot a gunoiului ortografic format din textele scrise fără diacritice, față de care nu s-a luat nici o măsură oficială.

Nici nu e nevoie să citești toată discuția, ca să te lămurești. Seamănă ca două picături de apă cu cea din Germania, unde alarmiștii se plîng de un fel de „desfigurare” a limbii, provocată de mediile mixte etnic din marile orașe. În fapt e vorba doar de un slang al tinerilor, folosit chiar și de cei 100% nemți (etnic vorbind), în cele mai multe cazuri însă în paralel cu limba standard și nu neapărat în detrimentul ei. Uite un link în engleză despre „germana de cartier”. Pentru cine știe germană și vrea mai multe amănunte de ordin lingvistic, a se vedea situl dedicat fenomenului, păstorit de lingviști, o universitate și (da, chiar așa) Ministerul Federal Educației și Cercetării: http://www.kiezdeutsch.de/

Un săptămînal eminamente de dreapta a publicat un articol dedicat sitului și fenomenului, văzut și ca șansă pentru integrarea migranților (prin conștientizarea diferențelor între germana de cartier și cea standard) resp. ca un limbaj extrem de viu și de inventiv care contribuie la inovații. A se citi numai comentariile de sub articol ale diverșilor cetățeni revoltați, ale căror diatribe rasiste și revărsări de ură sînt parcă trase la xerox după cele ale rromânașilor noștri care văd „țiganizare” și „manelizare” peste tot. (În altă parte am citit chiar că lingvista care a inițiat proiectul ar fi primit amenințări cu moartea.) Sugestivă și fotografia cabaretistului (cetățean german, etnic turc), care pozează în „băiat de cartier”.

#220
Teophileos

Teophileos

    I am who I am, so don't even try to think about bothering me

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,180
  • Înscris: 02.01.2007

View Postpamfil nastase, on 19 ianuarie 2011 - 05:05, said:

Și acum ceva la temă: două cuvinte de argou de origine țigănească care nu apar în lista bloggerului de mai sus:

pandaimos = închisoare, pușcărie

Provine din phandlimos (var. phanglimos) - faptul de a lega sau a fi legat; legătură, legătoare (din verbul phàndel = a lega).

parnos = bani

Provine din țig. parnó (= alb), dar nu e clară apariția acelui s final în română. S-ar putea explica prin expresia parnó sî, parnó s' (= „alb este”), analog cuvîntului zbanghiu (< s-banghí = e strîmbă) sau barosan (< baró san = mare ești). O altă teorie e că s-ar putea ca chiar în limba romaní să fi apărut un substantiv argotic provenit din adjectiv, identic ca formă cu cel preluat în română, însemnînd „albeață”. Metafora pentru bani mi se pare oricum nostimă.
Manglitorii rom-jamaikani ferentarieni sau chitileni nu se uită decât după lucruri bune de manglit,
"tocmai pentru că ei manglitori Posted Image este", iar dacă pot să obțină și niște parandărăt la alba-neagra
atunci e " zuper-mijto", că doar ei se țin și de miștocăreli și de mardeală nu doar de mangleală,
"Hai, la produs pe trotuar sau pe centură la " Cățelu" sau de ce nu Posted Image chiar mai departe Posted Image
pe la "Cernica" (Neagra), "Fundulea", " Fundeni" ori  chiar la "Păsărea" , ja kardea-lelor" Posted Image  Posted Image Posted Image Posted Image

Edited by Teophileos, 13 July 2015 - 12:31.


#221
UrdeaRoxana

UrdeaRoxana

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 6
  • Înscris: 05.10.2014
Buna tuturor!
Sunt noua pe forum. cautam intamplator info pe internet despre argoul romanesc, avand in vedere ca bibliografia pe care am gasit-o e destul de subtirica.
Am dat de discutia asta si am ramas impresionanta de cate argotisme am vazut... nu le-am mai intalnit in dictionare, nici in vorbirea libera.
Exista o lista actualizata cu cuvintele? mi-ar fi de un mare folos ca proiect la facultate.
Am gasit una, dar este chiar la postarea 68, oare s-a mai completat ceva?

Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate