Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Cultura sorgului - Sorgul pt. boabe sau zaharat
Last Updated: Mar 13 2017 17:45, Started by
hunor66
, Feb 17 2010 21:38
·
0
#1
Posted 17 February 2010 - 21:38
Quote Sorgul, o plantă mult prea rară pe la noi În condiții mai puțin prielnice altor culturi se preferă cultivarea acestei specii deoarece: • fiind de origine tropicală, suportă mai ușor seceta și arșița, motiv pentru care mai este numită și „cămila vegetală“; • are un sistem radicular puternic, dispus pe 8 etaje și prevăzut cu perișori radiculari, dublu față de porumb; • tulpina și frunzele sunt prevăzute cu un strat de ceară care reduce mult transpirația; • are coeficient de transpirație (cantitatea de apă consumată pentru a forma 1 g de substanță uscată) redus de 158-274 față de 597 la ovăz. În materialul de față vom prezenta sorgul pentru boabe, sorgul zaharat și sorgul pentru mături. Sorgul are multiple întrebuințări: în furajare, în obținerea de amidon, zahăr, alcool, bere, oțet, iar mai nou în obținerea biocombustibililor. La acestea se mai poate adăuga obținerea de mături, împletituri, celuloză și altele. • Sorgul poate valorifica terenurile nisipoase și nisipolutoase, cele supuse eroziunii, cele acide (pH 4,5) și alcaline (pH 8-9). • Ca plante premergătoare preferă cerealele păioase, porumbul, floarea-soarelui și cartoful. Se vor evita parcelele infestate cu costrei și cele tratate cu erbicide remanente (Glean, Pivot, Mistral etc.). • Lucrările solului. Se recomandă arătura de toamnă la adâncimea de 22-24 cm și pregătirea patului germinativ cu combinatorul în preziua sau în ziua semănatului. • Semănatul începe când în sol s-au realizat 12°C. Se va acorda o deosebită atenție etanșarii camerelor de absorbție a seminței pentru a asigura densitatea stabilită care este de 100-125 mii plante/ha la sorgul zaharat; 125-175 mii de plante/ha la sorgul pentru boabe; 100 de mii plante/ha la sorgul pentru mături. În condiții de irigare densitatea va crește cu aproximativ 20%. Cantitatea de sămânță folosită este de 4-6 kg/ha la sorgul zaharat și la sorgul pentru mături și de 8-12 kg/ha la sorgul pentru boabe. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm. Distanța între rânduri este de 70 cm la neirigat și 50 cm la irigat. Combaterea bolilor și dăunătorilor se asigură prin tratamentul seminței cu insecto-fungicide, iar în timpul vegetației, când apar afidele, se tratează cu unul dintre insecticidele recomandate. Recoltarea sorgului pentru boabe se face când umiditatea boabelor ajunge la 15-16%. Sorgul zaharat se recoltează la coacerea în lapte, când tulpinile conțin maximum de zahăr. Se taie tulpinile, se îndepărtează frunzele și inflorescența, se fac snopi și se transportă la prelucrare. Sursa Quote Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continental, mai ales sorgul furajer. 1. Importanță furajeră Valoarea economică și furajeră a sorgului este dată de următoarele însușiri: ● boabele de sorg se folosesc direct în alimentația oamenilor în unele zone din Africa și Asia, și în industrie pentru extragerea amidonului și alcoolului; ● cu o valoare nutritivă apropiată porumbului, boabele de sorg au o largă întrebuințare în alimentația taurinelor la îngrășat și a păsărilor; ● fânul de sorg este superior calitativ celui de porumb, deoarece conține cantități mari de săruri de calciu, fosfor și caroten; ● sub formă de siloz sorgul are aceeași valoare ca și porumbul siloz și se însilozează foarte ușor datorită conținutului ridicat de hidrați de carbon; ● în fază tânără plantele de sorg conțin glicozidul cianogen denumit „durrhina”, care prin hidroliză și în contact cu enzima emulsină din stomacul animalelor se descompune și formează acidul cianhidric. Această substanță toxică este favorizată de vârsta plantelor, de secetă, temperaturi scăzute, îmburuienare, fertilizare excesivă cu azot, irigare; ● doza letală de acid cianhidric este de 1 mg/kg greutate vie la taurine și 0,1 mg/kg greutate vie la oi. Dintre speciile de sorg, cel zaharat nu este toxic și poate fi consumat de către animale; ● pentru evitarea intoxicațiilor la animale, sorgul nu trebuie pășunat, iar la iesle se administrează după ofilirea plantelor, când acidul cianhidric se descompune în compuși netoxici. 2. Însușiri morfologice și fiziologice Sistemul radicular al sorgului este puternic dezvoltat, cea mai mare parte a masei rădăcini ajung la peste 1m adâncime. Aceasta explică rezistența ridicată a sorgului, mult mai mare decât a porumbului. Tulpina, înaltă de 1,0-3,0 m, este plină cu măduvă și este formată din 9-15 internoduri. Capacitatea de lăstărire a tulpinii de sorg este ridicată, ceea ce conferă furajului o bună calitate. Inflorescența este un panicul, cu ramificații mai lungi sau mai scurte, în funcție de varietate. Într-un panicul se găsesc peste 1500 de flori. La începutul perioadei de vegetație, în primele 2-3 săptămâni după răsărire, ritmul de creștere al plantelor de sorg este foarte lent, având o slabă competitivitate față de buruieni. După această perioadă creșterea este foarte puternică și pericolul îmburuienării se reduce. 3. Sistematică și soiuri Sorgul aparține familiei Gramineae, genul Sorghum. Acest gen cuprinde numeroase specii anuale și perene, din care importanță mai mare o are Sorghum bicolor (L). Moench, sin. Sorghum vulgare Pers. Această specie are mai multe varietăți: - Sorghum bicolor var. eusorghum, sorgul pentru boabe; - Sorghum b. var. technicum, sorgul tehnic sau pentru mături; - Sorghum b. var. saccharatum, sorgul zaharat; - Sorghum b. var sudanense, sorgul pentru furaj. După morfologia paniculului și a boabelor, sorgul cuprinde două tipuri: tipul effusum, cu panicul răsfirat (var. saccharatum, var. technicum) și tipul compactum, cu panicul dens (var. sudanense). Pentru furaj se cultivă varietățile: sudanense, saccharatum și technicum. În țara noastră se cultivă următorii hibrizi: Fundulea 21, Fundulea 30, Fundulea 32 și hibrizii sorg x iarbă de Sudan, cu un conținut scăzut în durrhină și foarte productivi, Sweetleaf și Tudora. 4. Cerințe față de factori de vegetație Sorgul este o specie termofilă, cu cerințe foarte ridicate față de temperatură . Astfel, temperatura minimă de germinație a semințelor este de 10-120C, iar cea favorabilă din timpul vegetației plantelor de 25-270C. Suma gradelor de temperatură necesară pentru întreaga perioadă de vegetație este de 2500-35000C. La temperaturi mai mici de 10-120C, sorgul își încetează creșterea. Dintre plantele furajere anuale cultivate în țara noastră, sorgul are rezistența cea mai ridicată la secetă, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat și a reducerii creșterii în cazul insuficienței apei. Aceasta explică și coeficientul de transpirație redus al sorgului (140-170). Datorită rezistenței mari la secetă, sorgul este denumit „cămila vegetală”. Cerințele sorgului față de sol sunt minime, de aceea poate fi cultivat pe terenuri cu soluri al căror pH are valori foarte largi, între 4,5-8,5. În comparație cu alte specii agricole, sorgul valorifică mult mai bine solurile nisipoase și sărăturate. 5. Zonele de cultivare Zonele cele mai favorabile pentru cultura sorgului sunt în câmpiile din sudul Munteniei și Olteniei, Câmpia Banatului și Câmpia Centrală a Moldovei, având, în mare parte, același areal de răspândire ca și porumbul. 6. Tehnologia de cultivare Rotația. Ca plantă premergătoare se recomandă culturile care lasă terenul curat de buruieni, deoarece există pericolul îmburuienării puternice a sorgului, în primele 2-3 săptămâni după răsărire, datorită ritmului lent de creștere în această fază. În acest sens cele mai bune sunt culturile prășitoare (porumbul, floarea soarelui) și plantele furajere. Monocultura de sorg se poate practica timp de 3-5 ani, dar nu este indicată deoarece gradul de epuizare în apă și substanțe nutritive al solului este foarte puternic. Lucrările solului. După recoltarea plantelor premergătoare se efectuează arătura adâncă, la 22-25 cm adâncime, cu plugurile echipate cu scormonitori și în agregat cu grapa stelată. Dacă terenul este acoperit cu resturi vegetale, înainte de arat se execută o lucrare cu grapa cu discuri, la adâncimea de 10-12 cm. Patul germinativ se pregătește în apropierea perioadei de semănat, cu grapa cu discuri, la adâncimea de încorporare a semințelor. Fertilizarea. Sorgul este un mare consumator de elemente fertilizante din sol. Astfel, pentru realizarea unei tone de biomasă vegetală (boabe, tulpini, frunze), sorgul extrage din sol aproximativ 25 kg azot, 8 kg fosfor, 7 kg potasiu. În zonele secetoase reacția sorgului la aplicarea îngrășămintelor chimice și organice este scăzută, în comparație cu zonele mai umede au în condiții de irigare. Aplicarea gunoiului de grajd pe solurile azonale (nisipoase și sărăturate) constituie o măsură eficientă pentru sorg, doza fiind de 20-30 t/ha. Fertilizarea cu îngrășăminte chimice se face în doze de P60-80 și K40-60, aplicate toamna și N70-100, aplicat primăvara, înainte de semănat. În condiții de irigare dozele de azot pot fi mai mari (N150-200). Sămânța și semănatul Semințele se tratează, înainte de semănat, cu diverse insectofungicide pentru apariția bolilor și dăunătorilor. Epoca de semănat se stabilește în funcție de temperatura minimă de germinație a semințelor: 10-12˚C pe adâncimea de semănat. Calendaristic, sorgul se seamănă în prima jumătate a lunii mai în zonele de câmpie, și în a doua jumătate a lunii mai în celelalte zone. Densitatea, distanța între rânduri și norma de semănat se stabilesc în funcție de scopul culturii: ● sorgul pentru boabe se seamănă cu o densitate de 180-200 mii plante/ha, la distanța de 70-80 cm între rânduri și cu o normă de semănat de 12-15 kg/ha; ● sorgul pentru siloz se seamănă cu o densitate de 350-400 mii plante/ha, la distanța de 50-60 cm între rânduri și cu norma de semănat de 20-25 kg/ha; ● sorgul pentru masă verde sau fân se seamănă la 25-30 cm între rânduri și cu norma de semănat de 40-50 kg/ha; ● pentru ridicarea conținutului în substanțe proteice, sorgul pentru furaj se poate semăna în amestec cu soia, în următoarele proporții: pentru producerea de masă verde sau fân se seamănă 25 kg/ha sorg 60 kg/ha soia, la distanțe de 25-30cm între rânduri, iar pentru producerea de siloz se seamănă 20 kg/ha sorg 40 kg/ha soia, la distanțe de 50-60 cm. Adâncimea de semănat este de 3-5 cm pe solurile luto-argiloase și de 5-6 cm pe solurile nisipoase. Semănatul se realizează la semănatul în rânduri apropiate (25-30 cm) cu semănătorile universale de tip SUP, iar în cazul semănatului în rânduri distanțate (50 – 80 cm), cu semănătorile pentru culturi prășitoare de tip SPC. Lucrări de întreținere Imediat, după semănat, în cazul solurilor mai nisipoase sau cu umiditate scăzută se execută lucrarea de tăvălugire. În cazul culturilor semănate în rânduri distanțate se execută 2-3 prașile mecanice și 1-2 prașile manuale, caz în care nu mai este necesară combaterea buruienilor pe cale chimică. Pentru distrugerea buruienilor pe cale chimică se poate aplica preemergent, erbicidul Propazin 50 PU (6-8 kg/ha), când sorgul urmează, în rotație, după porumb sau cu Propazin 50 PU (3-4 kg/ha) Satecid (4-6 kg/ha), când urmează după grâu, orz sau mazăre. În timpul vegetației, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, se poate aplica erbicidele SDMA sau Icedin forte (2 l/ha). În primele faze de creștere, când plantele de sorg sunt atacate de păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), se execută cel puțin două tratamente de combatere, la interval de două săptămâni, cu Sinoratox 35 CE (1,5-2 l/ha), prin stropire. Culturile semănate pentru furaj, în rânduri apropiate, nu necesită lucrări speciale de întreținere. Recoltarea și conservarea Sorgul pentru boabe se recoltează la maturitatea deplină a semințelor, când umiditatea boabelor este mai mică de 14 %, deoarece nu există pericolul de scuturare. Cultura pentru siloz se recoltează în faza de lapte-ceară sau ceară a boabelor, iar la amestecul cu soia, la sfârșitul înfloritului sorgului. Sorgul pentru furaj verde se recoltează când plantele au înălțimea de 40-50cm, iar pentru fân la apariția paniculului. Înălțimea față de sol este de 8-10 cm, pentru a stimula refacerea plantelor și obținerea unei producții de otavă. Conservarea sub formă de siloz a sorgului se realizează, ca și la porumb, în condiții optime datorită conținutului ridicat de zaharuri solubile (peste 22%), care potențează fermentația lactică. Producții potențiale Sorgul pentru boabe realizează, în condiții optime de tehnologie, între 4000-7000 kg/ha. Pentru producerea de masă verde, sorgul are capacitate de producție de 25-35 t/ha, iar la sorgul pentru siloz de 40-50 t/ha. Sursa |
#2
Posted 21 February 2010 - 10:23
horia66, on 17th February 2010, 21:38, said: As avea si eu o intrebare Horia.Langa terenul pe care il am eu se afla imasul comunal pe care candva pasteau vacile si oile satenilor ,acum lumea le a cam vandut si mai e o singura stana cu vreo 200 de oi ,eu as vrea sa vorbesc cu primarul si sa inchiriez cateva ha din acel imas daca s ar putea.Pe acel imas creste spontan iarba ,mai mult ovaz salbatic pe care nu l prea mananca animalele si mai sunt si cateva puncte unde balteste apa cand ploua mai tare .Eu daca reusesc sa inchiriez o bucata din acel teren as vrea sa l impart in parcele imprejmuite cu gard electric dar inainte de asta as vrea sa l ar si nu prea stiu ce sa seman .M ar interesa sa infiintez acolo o pasune de calitate da sa reziste ceva ani ,precizez ca visul meu e sa mi fac o ferma de capre de lapte si daca s o putea sa mai cresc si ceva vitei .Multumesc. |
#3
Posted 21 February 2010 - 19:44
Quote Înființarea unei pajiști semănate Crescătorii de animale care doresc să înființeze culturi de plante furajere perene, care să corespundă specificului de exploatare în sistem de pășunat rațional (sistematic) trebuie să țină cont de cel puțin trei aspecte esențiale: de însușirile fizico-chimice ale solului, de compoziția covorului vegetal și de producția de masă verde. • Însușirile fizico-chimice ale solului. În general, în zonele înalte, de deal și de munte, predomină solurile acide, sărace în microelemente cum sunt Mg, Cu, Zn și CaO, iar în compoziția floristică a acestor zone, leguminoasele sunt slab reprezentate sau chiar lipsesc. De aceea, la vaci apar frecvent probleme de reproducție care, mai departe, conduc la sterilitate. Prin urmare, acolo unde pH-ul solului e sub 5,2, se recomandă administrarea de amendament calcaros în doză de 5-7 tone/hectar, deasupra arăturii, urmată de discuire. Efectul așteptat se manifestă pe parcursul a 6-8 ani, de la momentul aplicării. • Compoziția covorului vegetal. Pentru o pajiște semănată, indiferent de specia de erbivore ce urmează să o pășuneze, se recomandă ca la semănat leguminoasele perene să participe în proporție de 30-40 la sută în alcătuirea covorului vegetal, iar dintre acestea, trifoiul alb (Trifolium repens) este cel mai indicat. Pentru o pășune destinată oilor, folosind un amestec simplu format dintr-o graminee și dintr-o leguminoasă, spre exemplu păiușul înalt (Festuca arundinacea), în amestec cu trifoi alb, pe cernoziomuri, se vor realiza producții de 5-6 tone/hectar S.U., în condiții normale, și de până la 14 tone, în condiții agrotehnice superioare. Dintre gramineele pe care trebuie să le cuprindă covorul vegetal al pășunilor pentru oi, în ordine descrescătoare de favorabilitate, după Festuca arundinacea, urmează golomățul (Dactylis glomerata) și raigrasul peren (Lolium perenne). Pentru pășuni destinate bovinelor, se recomandă ca la înființarea unei pajiști să se apeleze tot la un amestec simplu de golomăț cu Lolium perenne sau cu păiuș de livezi (Festuca pratensis), în amestec cu trifoi alb. Combinații asemănătoare, cu un grad de tehnicitate mai ridicat, dar și cu rezultate pe măsură, sunt cunoscute sub denumirea de conveer verde de specii de graminee perene în amestec simplu cu trifoi alb, pentru care semănatul se efectuează diferit pe parcele, în ordinea precocității gramineei și a pășunatului. Având, spre exemplu, cinci parcele, pe fiecare o vom semăna cu una dintre următoarele plante: F. Arundinacea, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Festuca pratensis și ultima parcelă cu timoftică (Phleum pratense), în amestec cu 30 la sută trifoi alb/parcelă. Urmând aceeași ordine de pășunat pe parcele, se diminuează pericolul depășirii perioadei optime de pășunat, crescând în schimb consumul în dauna refuzurilor (resturilor de vegetație neconsumată). • Creșterea producției de masă verde și îmbunătățirea pajiștilor naturale în vederea pășunatului rațional presupune îngrijirea permanetă a suprafețelor de pășune. În funcție de starea acestora, anual, de regulă primăvara devreme, sunt necesare o serie de lucrări de suprafață, bine cunoscute, dar deseori, cu sau fără voie, uitate: curățire (pietre, bolovani, tufe de mărăcini, mușuroaie, bălegar și resturi de vegetație rămasă din anul anterior), scurgeri de bălți, nivelare, supraînsămânțare (unde este cazul) și lucrări de fertilizare. De obicei, pășunile exploatate rațional trebuie fertilizate după fiecare ciclu de pășunat. Pe pășunile umede de la șes este contraproductivă fertilizarea de primăvară și în special fertilizarea cu azot. Rezultate maxime vom obține dacă le fertilizăm după primul ciclu de pășunat și în continuare. În zona de munte, pe platouri, îngrășămintele se aplică într-o singură doză, imediat după topirea zăpezii, sau în două reprize, pe pantele cu expoziție sudică pe care vegetația persistă mai mult de 60 de zile. Astfel, jumătate vom fertiliza primăvara foarte devreme și jumătate, după primul ciclu de pășunat. Doza de fosfor și potasiu se va aplica la interval de doi ani și în cantități care să nu depășească 60 kg fosfor și 30 kg potasiu (substanță activă)/ha. Pentru menținerea în covorul vegetal a plantelor valoroase, în special a leguminoaselor, este nevoie ca măcar o dată la 4-5 ani să se fertilizeze cu îngrășăminte organice sau să se revină pe același loc cu târlitul (în cazul oilor). Sursa |
#4
Posted 22 February 2010 - 09:04
#5
Posted 02 March 2010 - 20:07
as fi si eu curios de unde cumpara autorul acestui articol erbicidul SATECID....
in america oare ce erbicide folosesc? oare exista si sorg modificat genetic? ca sa poata fi erbicidat cu roundup! |
#7
Posted 04 May 2011 - 13:00
#8
Posted 19 May 2011 - 20:36
#9
Posted 15 June 2011 - 12:01
salutare la toata lumea.sunt nou pe acest forum.lucrez intr-o firma care comercializeaza samanta de sorg pt boabe,de aceea nu vreau sa considerati rsapunsurile mele subiective
rich1974, on 2nd March 2010, 21:07, said: as fi si eu curios de unde cumpara autorul acestui articol erbicidul SATECID.... in america oare ce erbicide folosesc? oare exista si sorg modificat genetic? ca sa poata fi erbicidat cu roundup! -este de preferat ca inca din toamna ,dupa arat,sa dam un disc greu pe teren.primavara devreme(sfarsit de februarie,inceput de martie)cum ne permite timpul sa pregatim patul germinativ ca pentru semanat.pana in perioada cand vom semana vor rasari pe terenul nostru atac buruienile dicotiledonate cat si cele monocotiledonate(doar cele din seminte).cu 3-4 zile inainte de semanat aplicam erbicidul pe baza de glifosat in doza de 3-5 litri in functie de stadiul de dezvoltare al buruienilor.lasam 3-4 zile si intram la semanat fara sa mai dam disc(pastram si umiditatea in sol)este indicat la semanat sa folosim complexe npk pe banda de semanat.aceasta este tehnologia in care folosim glifosatu. special_murinio, on 10th April 2011, 09:33, said: cultiva cineva sorg ? este rentabila cultura ? eu am cultivat anul asta pe 18 ha. intrebi daca este rentabila.hai sa-ti prezint cateva avantaje: -este foarte rezistent la seceta-cand porumbul se duce in cap la sorg avem productii de 4-5 tone/ha -polenizarea se face si la temperaturi ridicate -nu se fura-comparativ cu porumbul -datorita taliei mici(1-1,2 m) putem intra sa-i dam un desicant cu 10 zile inainte de recoltare ceea ce ne permite sa avem umiditati de 12-13% la recoltare( nu mai pierdem la pret),sa-l recoltam pe sfarsitul lui septembrie avand timp sa pregatim terenul pt o cultura de paioase. si ca sa nu fiu subiectiv iti prezint si cateva dezavantaje: -momentan nu exista o piata formata pt sorg.societatea mea cumpara sorgul doar de la clientii unde livreaza samanta si imputurile. -pretul cu 8-10% mai mic ca la porumb -graurii si ciorile se simt in paradis in lanul cu sorg.daca ai terenul pe langa o padure nu iti recomand sa cultivi sorgul. eu recomand cultura de sorg la fel ca si cultura de triticale.sunt 2 culturi cu care nu iesi in pierdere. |
#10
Posted 18 September 2011 - 19:44
anul acesta incerc si eu aceasta cultura numai k as avea niste intrebari daca ma puteti ajuta ... eu vreau s.o cultiv pt productia de paie pt maturi ... ce seminte ar tb mai exact?! cum se curata planta de seminte? cam ce productie minima ar iesi? (paie, seminte)
va multumesc |
|
#11
Posted 18 September 2011 - 19:58
lucky30, on 15th June 2011, 13:01, said: lucrez intr-o firma care comercializeaza samanta de sorg pt boabe, Ce soiuri / hibrizi comercializati si ce parametri nutritionali are fiecare (energie, proteina, celuloza, calciu ... etc) ? N-ar fi rau daca ai pune si o reclama / anunt de vanzari pe "bursa agricola". Ar mai afla lumea ce si cum ... Edited by horia66, 18 September 2011 - 19:59. |
#12
Posted 26 January 2012 - 14:19
eu sunt din Republica Moldova.
noi avem Laboratorul Culturilor de Sorg. cine e interesat de cutura data contactati-ma |
#13
Posted 23 February 2012 - 10:48
Vasile_vasile83, on 26th January 2012, 14:19, said: eu sunt din Republica Moldova. noi avem Laboratorul Culturilor de Sorg. cine e interesat de cutura data contactati-ma |
#14
Posted 19 June 2012 - 17:02
nu poate nimeni sa puna cateva poze cu lanul de sorg sa vedem si noi cum arata?
|
#15
Posted 16 August 2012 - 09:10
Mergand cu trenul de la Buc la Pitesti am vazut mai multe lanuri de sorg (cred ca era sorg, din cate stiu meiul are spicul mai strans) de mai mare frumusetea. Contrastul cu lanurile chinuite de porumb sau (mai rau) floarea soarelui (aia arata cumplit) era izbitor.
Cine a semanat sorg si/sau mei anul asta, va iesi in castig, cred eu. |
|
#16
Posted 31 October 2012 - 16:44
As dori sa aflu cu ce fel de semanatoare se seamana sorgul si cu ce fel de combina se recolteaza.Multumesc.
|
#17
Posted 31 October 2012 - 18:34
Cu semanatoare de prasitoare la 0.7m intre randuri si cantitate vreo 10kg samanta, adica in jur de 200 mii boabe la ha. De la anul ma bag si eu pe aceasta cultura in zonele cu terenul mai sarac.
PS se recolteaza cu o combina pregatita ptr. paioase Edited by katlin, 31 October 2012 - 18:35. |
#18
Posted 31 October 2012 - 21:40
E nasol ca scoate apa din sol de nu mai poti pune nimic toamna dupa el. La fel si Iarba de Sudan.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users