Semanatul si repicatul

Blanco25, on 15 martie 2013 - 22:30, said:

E folia anticondens, ce o folosesc la pus sub rigips.

acum imi amintesc, andrei, spuneai ca ai pus cate 2 plante intr-o alveola si atunci intr-adevar sunt cam inghesuite si cu radacina mica.

Scoate-le la lumina naturala 2-3 zile, ca sa se caleasca, si apoi repica-le. Daca e soare puternic, filtreaza-le cumva lumina (agril, tifon, plasa de umbrire, etc).

Edited by jumborom, 15 March 2013 - 22:40.

anknic, on 15 martie 2013 - 22:31, said:

Nu poate fi arsură solară. Am precizat că nu au văzut lumina soarelui direct. Sunt  într-un colţ de cameră unde nu ajunge soarele deloc, mai mult, sunt pe masă, pe care este o alta, iar picioarele acesteia sunt învelite în folie. Nu am cumai o deschidere pe o parte - pe care o ridic doar când le ud.

andrei_ci, on 15 martie 2013 - 22:36, said:

si aia reflecta lumina asa de bine ?

jumborom, on 15 martie 2013 - 22:38, said:

Aş fi bucuros să le scot, dar soare ioc, zăpada "până la brâu" şi frig de crapă pietrele (dimineaţa au fost -2 grade afară - în răsadniţă +10. Şi cum se anunţă în zona mea frig de -10 grade, mie frică să le pun în răsadniţă, că nu am nici o sursă de încălzire. Deja acum sunt -6 afară.

Blanco25, on 15 martie 2013 - 22:41, said:

Destul de bine, că pare a fi cu strat de aluminiu -f. subţire, de se vede becul prin ea, cam cum se vede soarele prin ochelarii de sudor.

De luni se face frumos si la Bistrita, pana atunci le tii tot in casa, desigur.

jumborom, on 15 martie 2013 - 22:49, said:

Sper să te audă cine trebuie. M-am săturat anul trecut să car lădiţele cu răsaduri afară şi înapoi în casă. De aceea am şi făcut răsadniţa pe pat cald. Dar văd că nici ea nu-mi dă siguranţa că la -10 grade am destulă căldură. Mâine seară o acopăr cu "plapumă" din vată minerală (între 2 folii să nu se ude în caz de ploaie - sau zăpadă). Să văd dacă aşa va fi mai bine. Ziua o scot.

no ca arsura solara poate insemna si arsura de bec...

anknic, on 15 martie 2013 - 23:22, said:

Nu că nu ţi-aş da dreptate, dar spun şi eu ca bătrânii - cu asta au crescut de când au scos capul din pământ (adică de 3 săptămâni) şi acum deodată li se apleacă la această lumină?
Nu cred. Mai degrabă ceva boală. Dar ce?

andrei_ci, on 15 martie 2013 - 23:33, said:

Arsura solara la bec nu am auzit. Doar aca e bec clasic si il lipesti de planta.
Andrei, eu am patit la fel anul trecut cand le-am crescut intr-o "cutie" cu folie reflectorizanta. La momentul respectiv Jumborom mi-a zis sa pun un ventilator mic in incinta care sa nu bata direct pe plante si asta a rezolvat problema. De fapt si de drept eu am folosit un ventilator de absorbtie si doua gauri in laterale in cutie. Aerul proaspat venit de afara le-a facut tare bine. Din ce povestesti tu mai sus nici tu nu ai o circulatie buna a aerului in interiorul suprafetei de crestere ceea ce e boala curata. Eu de asta am renuntat la incinte inchise chiar daca acum pierd nitica lumina pe margini.
Le-am tras si o fertilizare foliar la juma' de doza si un Cropmax tot jumatate de doza.
SI daca ai pus cate doua in celula bine ar fi sa ramai cu cate una mai ales ca celulele sunt mici din ce vad (e 104?). Dar sa nu smulgi ate una din fiecare daca mai vrei sa le tii acolo. Mai bine o tai daca nu ai nevoie de toate.
Acu doi ani cand inca nu intrasem pe aici sa "fur" si eu informatii de la veterani mi-am pierdut toate rasadurile la replicare si a trebui sa o iau de la capat.

Lipsa de griji iti doresc!

Edited by Iulian2828, 15 March 2013 - 23:49.

Mulţumesc de sfaturi. Le dau şi "aere"  numai să reziste până le scot afară, că acolo va fi altă distracţie

andrei_ci, on 15 martie 2013 - 23:33, said:

sunt albe sau galbene frunzele? initial adica, inainte sa se usuce. daca e boala se ingalbenesc, daca se albesc intai sunt arse. unde erau astea la care s-a manifestat? langa folia de aluminiu? ia-o prin deductii logice si o sa te prinzi ce e. daca era boala se manifesta la toate mai ales ca le tii in incinta inchisa.

oricum nu mai au nutrienti de aia se chircesc.

Pana acum m-am abtinut dar cred ca este util prezentarea acestui articol ce tine de acvaristica insa toate principiile fizice si chimice de mai jos se aplica in cazul tuturor plantelor. In acvaristica calitatea luminii are un mult mai mare importanta decat pentru cresterea rasadurilor insa articolul de mai jos este foarte bun pentru intelegerea functionarii plantelor; pe langa acest articol ar mai fi multe de spus in ce priveste fofosinteza - poate alta data.


"Iluminarea-acvariului-tuburile-fluorescente
Spre deosebire de articolul sursa, prezenta lucrare se doreste mai bogata in informatiile referitoare la caracteristicile tuburilor fluorescente si implicit la importanta iluminarii corecte a unui acvariu. Aceste informatii suplimentare sint utile, macar datorita noutatilor furnizate, cit si a usurarii deciziei asupra alegerii marcii si modelului unui tub fluorescent.
Ca sa putem intelege cit mai bine importanta iluminarii corecte a unui acvariu, trebuie sa intelegem mai intii notiunile de baza despre lumina.
Lumina este constituita din particule electromagnetice denumite fotoni, care se deplaseaza sub forma de unde, avind o viteza de 300.000 Km/s. Lungimile acestor unde sint diferite, se masoara in nanometri (nm), iar totalitatea lor formeaza spectrul luminii. Ochiul omenesc percepe o mica parte a spectrului electromagnetic si anume undele cuprinse intre 700 - 400nm. Culorile spectrului vizibil sint: Rosu, Oranj (portocaliu), Galben, Verde, Albastru, Indigo, Violet si pot fi memorate mai usor in formula R-O-G-V-A-I-V.
simg
Acest spectru poate fi observat in cazul aparitiei pe cer a curcubeului (dispersia luminii solare in picaturile de ploaie) sau atunci cind privim dintr-un anumit unghi si in anumite conditii, un bec cu incandescenta.
Radiatiile ultraviolete (partial utile in iluminarea unui acvariu), se impart in trei categorii:
  -  radiatiile UV-A: lungimi de unda intre 320 - 400nm, utile procesului de fotosinteza al plantelor dar din pacate foarte utile si algelor;
  -  radiatiile UV-B: lungimi de unda intre 280 - 320nm, inutile in acvaristica si avind efecte negative in cantitati mari, asupra dezvoltarii plantelor si alevinilor (puietului);
  -  radiatiile UV-C: lungimi de unda intre100 - 280nm, extrem de daunatoare tuturor organismelor vii dar folosite in cazul lampilor cu efect germicid (cunoscutele si frecvent-folositele lampi/filtre UV), avind efect de distrugere al ADN-ului celulelor.
Amestecul mai multor culori (lungimi de unda) poate fi perceput ca fiind culori identice.
Exemplu: culoarea galbena este perceputa la o lungime de unda de 590nm dar si in cazul unui amestec de verde si rosu. Culoarea alba este de obicei un amestec al lungimilor de unda de la albastru la rosu dar poate fi perceuta ca “alb” si datorita unei linii spectrale de albastru, verde si rosu. Specialistii au impartit lungimile de unda in urmatoarele grupe, incepind de la cele de joasa frecventa (unde lungi), pina cele de inalta frecventa (unde scurte):
   - unde radio
   - microunde si unde radar
   - infrarosii
   - unde vizibile ochiului omenesc
   - ultraviolete
   - raze X
   - raze Gamma
Termenii cu ajutorul carora este caracterizata lumina emisa de o sursa (inclusiv tub fluorescent) sint:
- IRC (engleza CRI) = Indicele de Redare al Culorilor care masoara gradul de reproducere fidela a culorilor mediului iluminat, de catre o sursa de lumina (lampa). Se determina prin comparatia luminii lampii analizate, cu lumina emisa de o sursa de referinta, care are aceeasi temperatura de culoare (K). IRC-ul are valori cuprinse intre 0 - 100, unde "100" este atins de lumina solara.
Clasificarea tuburilor fluorescente din punct de vedere al IRC-ului ≥90  =  1A
intre 80 - 89  =  1B
intre 70 - 79  =  2A
intre 60 - 69  =  2B
intre 40 - 59  =  3
<40   =  4
- Kelvin (K) = unitatea de baza pentru masurarea temperaturii de culoare (0 Kelvin = -273,15 centigrade). Precizare: pentru masurarea temperaturii de culoare a surselor de lumina unitatea de masura este Kelvin, nu grade Kelvin, asa cum s-ar crede. Deci un tub florescent poate avea 90K (90 Kelvini), nu 90 grade Kelvin. Cotatia Kelvin reprezinta culoarea cu cel mai ridicat nivel din spectrul emis de catre sursa.
simg
- CCT (engleza CCT - Correlated Color Temperature) = aparenta reala a unei culori a spectrului luminos. Se masoara in Kelvini. Un CCT mic (2000K) reprezinta lumina cu spectru cald, in care predomina galbenul si rosul. Un CCT mare (12000K) reprezinta lumina cu spectru rece, in care predomina albastrul.
- PAR (engleza PAR - Photosynthetic Available Radiation) = intervalul spectral al lungimilor de unda care e folosit in procesul de fotosinteza. Este exprimat in numar de fotoni pe secunda, nu ca masura directa a energiei, pentru ca procesul fotosintetic are loc atunci cind un foton util este absorbit de catre planta, indiferent de lungimea de unda a fotonului. Altfel spus, daca un numar de fotoni albastri este absorbit de planta, nivelul procesului de fotosinteza este egal cu nivelul produs de aceeasi cantitate de fotoni rosii absorbiti.
- Lumen (lm) = unitatea standard pentru masurarea fluxului luminos. Fluxul (intensitatea) luminii scade o data cu cresterea temperaturii de culoare. In consecinta un tub cu 10000K va avea un flux luminos mai slab decit unul cu 5000K.
- LUX (lx) = unitatea de masurare a cantitatii de lumina, cazuta pe unitatea de suprafata iluminata. 1lx = 1lm/m2.
- Nanometru (nm) = unitatea de masura pentru lungimea undelor luminii. 1nm = a miliarda parte dintr-un metru.
- Watt (W) = cantitatea de energie transferata sau cantitatea de lucru mecanic efectuat in unitatea de timp. 1W = 1Joule/secunda.
In acvaristica importanta culorilor spectrului luminos este deosebit de mare, atit pentru vietuitoarele din acvariu si privitori, cit mai ales pentru plantele care imbogatesc diferitele biotopuri realizate de acvaristi.
Una din greselile frecvente este cea a neintelegerii procesului de fotosinteza si al importantei spectrului luminos emis de lampa, care determina dezvoltarea plantelor. Majoritatea acvaristilor aleg tuburile fluorescente tinind cont numai de temperatura de culoare. Acest reper spune destul de putin despre tipul luminii din interiorul spectrului vizibil, care este emis de lampa, despre intensitatea fluxului luminos emis si despre celelalte proprietati ale luminii emise de tub.
Pentru dezvoltarea normala a plantelor nu este suficienta lumina care ne faciliteaza observarea acestora si a celorlalte vietuitoare din acvariu, este necesar un spectru luminos alcatuit din radiatii utile, pe care plantele le absorb si care contribuie la cresterea si dezvoltarea lor, prin procesul de fotosinteza.
simg
Clorofila, pigmentul de culoare verde, esential in procesul de fotosinteza, care transforma radiatia luminoasa in energie, este de mai multe feluri:  
Clorofila "a": prezenta in absolut toate plantele (absoarbe radiatiile luminoase, cu lungimi de unda intre 430 - 662nm, aferente spectrului albastru-violet si rosu)
Clorofila "b": prezenta in majoritatea plantelor (absoarbe radiatiile luminoase, cu lungimi de unda intre 453 - 642nm, aferente spectrului albastru si oranj)
Clorofila "c1": prezenta in diferite specii de alge
Clorofila "c2": prezenta in diferite specii de alge
Clorofila "d": prezenta in cianobacterii.

Carotenoizii, o alta componenta de baza in dezvoltarea si aspectul plantelor, sint pigmenti de culoare rosie, galbena sau portocalie, socotiti printre cei mai importanti antioxidanti si care au rolul de a balansa efectul distructiv al radicalilor liberi. Printre cei mai importanti carotenoizi sunt licopenele, alfa-carotenul, beta-carotenul si luteina. Acestia se sintetizeaza cu ajutorul undelor luminoase intre 449 - 475nm, specifice spectrelor verde si albastru.
Din pacate este dificil de determinat lungimile de unda specifice luminii produse de un tub fluorescent, cu exceptia cazului in care producatorul mentioneaza acest aspect, lucru care se intimpla aprope in exclusivitate, in cazul tuburilor pentru iluminarea acvariilor marine (peste 10000K). Nu ne ramine decit, citind cele de mai sus, sa retinem ca lumina emisa trebuie sa cuprinda cele doua componente de baza, rosu si albastru, pentru satisfacerea necesitatilor de dezvoltarea armonioasa a plantelor.
- Lumina rosie: este foarte importanta in reproducerea plantelor. Pigmentii Fitocromi absorb radiatiile rosii si partile indepartate ale radiatiilor rosii din spectrul luminii si regularizeaza germinarea semintelor, dezvoltarea radacinilor, formarea tuberculilor si a bulbilor, asa-numita perioada de "repaus vegetativ", inflorirea si producerea fructelor. De aceea, lumina rosie este esentiala pentru stimularea infloririi si formarii fructelor. La plantele de acvariu lumina rosie stimuleaza dezvoltarea pe inaltime a plantei, determina consistenta si vigoarea tulpinii si contribuie la dezvoltarea sitemului radicular (radacina). Lungimile de unda ale culorii rosii, absorbite cu precadere de plante sint intre 650 - 680nm (rosu si oranj). Un minim de absorbie se manifesta fata de lungimile de unda 500 - 580nm (unde lungi ale spectrului de rosu), care din pacate favorizeaza si dezvoltarea algelor.
- Lumina albastra: stimuleaza producerea de clorofila mai mult decit orice alta culoare; determina consistenta si densitatea frunzelor, consistenta tulpinii, ajuta la formarea unui sistem vegetativ compact (frunze si ramuri dese). Plantele rosii folosesc cu precadere aceasta lumina. Lungimile de unda ale culorii albastre, absorbite cu precadere de plante sint intre 400 - 480nm (albastru si violet) Atentie! In exces, lumina cu spectru predominant albastru (>10000K), favorizeaza dezvoltarea algelor.
- Lumina verde: nu este folosita sau absorbita (ci reflectata) de catre plante, decit in cantitati neglijabile, necesare carotenoizilor, motiv pentru care plantele arata "verzi" in lumina.

Majoritatea specialistilor in acvaristica recomanda lumina cu 5000 - 6500K sau apropiata (sunlight - daylight - cool daylight), ca fiind cea mai buna pentru dezvoltarea plantelor, aceasta apropiindu-se cel mai mult de spectrul luminii solare, emisa de astru in majoritatea timpului unei zile. Lumina produsa de tuburile fluorescente cu o astfel de temperatura de culoare se numeste "full spectrum". Astfel, in cazul in care un acvariu este iluminat cu un singur tub fluorescent, este indicat ca acesta sa aiba in jur de 5000 - 6500K iar in cazul in care exista mai multe tuburi, spectrele acestora sa ofere temperaturi cit mai apropiate de 5000 - 6500K. In cazul in care exista posibilitatea iluminarii cu mai multe tuburi, este util sa stim ca:
•  lumina la rasaritul si apusul soarelui  =  2000K - 3000K
•  lumina soarelui dimineata si dupa-amiaza  =  5000K - 5500K
•  lumina soarelui la prinz =  6000K - 6500K
•  lumina pe timp noros poate ajunge la   =  10500K


Avind in vedere informatiile de mai sus, daca este posibil, este utila folosirea unui numar de tuburi care sa ne permita ca, aprinzindu-le pe rind (cite unul sau pe grupuri), cu ajutorul unor prize programabile, sa realizam spectrele specifice fiecarei perioade a zilei. Catalogarea luminii in raport de numarul de Kelvini arata astfel:
•  2000K - 3500K  =   lumina calda
•  3500K - 4500K  =   lumina neutra
•  4500K - 6000K  =   lumina diurna
•  > 6000K   =   lumina rece

Lampile fluorescente sint lampi acoperite cu Fosfor, pe interiorul invelusului din sticla si umplute cu vapori de Mercur (diferite tipuri) si Argon. Curentul descarcat in vaporii de Mercur si Argon fac ca Fosforul sa straluceasca (fluorescenta), pe durata absorbtiei de radiatii. Tipul de Fosfor folosit determina culoarea emisa de tuburile fluorescente. Astfel, Halofosfatul determina un spectru predominant albastru. Fosforul creste lungimea de unda a radiatiilor UV (invizibile), suficient incit sa le converteasca in radiatii vizibile, incepind cu lungimea de unda 400nm. In cazul tuburilor fluorescente obisnuite, razele UV sint blocate in mare parte de invelisul din sticla, pentru protectia ochiului impotriva efectului nociv al acestora.
Componenta albastra a acestor raze trece totusi nestingherita de invelisul de sticla. Majoritatea tuburilor fluorescente folosesc in prezent un amestec Tri-Fosfor, bazat pe ioni de Europiu si Terbiu distribuiti mai uniform pe spectrul vizibil al luminii. Astfel, cu ajutorul unui amestec de Fosfor destinat unui tub de 5000K - 6500K, spectrul se apropie mult de lumina diurna. Lumina albastra este importanta in acest amestec, astfel incit, banda de 470 - 400nm, nu numai ca nu este filtrata, ci chiar este sporita. Unele opinii spun ca aceasta banda este totusi daunatoare ochiului omenesc, recomandind evitarea expunerii prelungite la o astfel de lumina.
In prezent deosebim trei mari categorii de tuburi, diferentiate prin tipul invelisului interior de Fosfor:
- Tuburile fluorescente Halofosfat:
Cod numeric Culoare aparenta IRC Temperatura de culoare
27 Warm white 50-79 2700K
33 Cool white 50-79 4100K
83 Medium warm white 80 3000K
84 Cool white (high CRI) 80 4100K
29 Medium warm white 50-70 2900K
32 Medium cool white 50-70 3200K
34 Cool white (pinkish) 50-70 4000K
- Tuburile fluorescente Tri-Fosfor:
Cod numeric Culoare aparenta IRC Temperatura de culoare
827 Warm white ~85 2700K
835 White ~85 3500K
841 Cool white ~85 4100K
850 Sunlight ~85 5000K
865 Cool daylight ~85 6500K
880 Skywhite ~85 8000K
- Tuburile fluorescente Multi-Fosfor:
Cod numeric Culoare aparenta IRC Temperatura de culoare
927 Warm white ~95 2700K
941 Cool white ~95 4100K
950 Sunlight ~98 5000K
965 Cool daylight ~95 6500K
Ca si autorul articolului folosit ca sursa de inspiratie, ma voi referi strict la tuburile fluorescente T8 (Ø25,4 mm - rotunjit Ø26 mm) si T5 (Ø15,875 mm - rotunjit Ø16 mm), cele mai des folosite, ele reprezentind ponderea in preferintele acvaristilor. Mentionez ca, mai exista urmatoarele diametre: T2 (Ø7 mm); T4 (Ø12 mm); T9 (Ø28,575 mm); T12 (Ø38,1 mm); T17 (Ø53.595 mm).
Aparent, randamentul tuburilor T5 este net superior celor T8. Acest adevar nu este in totalitate valabil pentru ca T8-urile au fost testate cu balasturi magnetice, iar T5-urile cu balasturi electronice. Cind T8-urile functioneaza cu balasturi electronice, randamentul acestora este aproape identic cu al T5-urilor.
Randamentul maxim al tuburilor T5 se atinge la temperatura de 350C, iar al celor T8 la 250C. Ambele temperauri se refera la mediul ambiant. Intr-un spatiu cu circulatia aerului slaba sau neexistenta, tuburile T5 au o eficienta lumen/watt mai mare decit a tuburilor T8, la aceeasi putere electrica (W). Tuburile T5 reprezinta o metoda utila pentru sporirea eficientizarii consumului de energie electrica datorita consumului energetic cu aproximativ 65% mai mic decit al tuburilor T8.
Un alt avantaj al tuburilor T5 este continutul scazut de Mercur, care nu afecteaza eficienta acestora. Aceste tuburi au un invelis protector interior, care impiedica sticla si Fosforul sa absoarba Mercurul, fenomen care cauzeaza uzarea prematura a tubului. Invelisul respectiv reduce continutul de Mercur al tubului de la aprox. 15mg la aprox 3mg pentru fiecare tub. Cu ajutorul acestei tehnologii s-a reusit stoparea uzurii tuburilor la numai 5%, in prima perioada de 40% din totalul timpului de functionare al tuburilor T5.
Tuburile T5 sint cu aproximativ 40% mai mici decit T8 si folosesc un soclu G5, in timp ce T8 folosesc un soclu G13. T5 opereaza la temperaturi mai inalte decit T8, cu scopul de a regulariza presiunea vaporilor de Mercur, astfel crescind luminozitatea lampii. Durata de viata a T5-urilor este in medie de 20.000 ore, fata de 15.000 ore in cazul T8-urilor. Singurul dezavantaj al tuburilor T5 este ca degaja mai multa caldura decit T8, fenomen care conduce la cresterea temperaturii apei din acvariu.
Veti observa ca, pe linga marcile cunoscute si consacrate in lumea acvaristilor romani, vor fi analizate si marci/modele mai putin cunoscute, intre ele numarindu-se chiar producatori de tuburi fara renume in domeniul acvaristic. Motivele pentru prezentarea acestor tuburi sint:
  -  posibilitatea din ce in ce mai mare, de a procura tuburi si de pe alte piete decit cea romaneasca;
  -  diferentele minore (paradoxal, nu de putine ori, in favoarea tuburilor nedirectionate strict spre acvaristica), care nu justifica ignorarea si renuntarea la tuburile de pe care lipseste sigla unui producator recunoscut pentru domeniul acvaristic;
  -  calitatile tuburilor neconsacrate in acvaristica le depasesc de multe ori pe cele ale tuburilor consacrate, cel putin din punct de vedere al IRC-ului, varietatii temperaturilor de culoare (CCT) si eficientei luminoase (lumeni);
  - multe dintre ele, chiar daca nu pot fi folosite singure, fara aportul unor tuburi dedicate acvaristicii, pot fi utile pentru realizarea unor efecte de culoare sau completarea spectrului luminos, necesar unui anumit set-up.
Pe scurt, vom face cunostinta cu marci si modele de tuburi fluorescente care pot fi cel putin la fel de utile si care ne pot aduce satisfactii si rezultate surprinzatoare ca si cele consacrate, pe care le folosim in mod constant.
De obicei, tuburile fluorescente pot fi identificate dupa codul inscris la unul din capete si anume F##T##, unde: "F" inseamna fluorescent; numarul care urmeaza indica ori puterea in watti, ori lungimea in inch; "T" indica forma tubului (tubular); ultimul numar indica diametrul in optimi de inch sau milimetri. De cele mai multe ori, pe tuburile fluorescente exista o grupa de 3 cifre (exemplu: 650, 741, 865. 930, etc.), care se interpreteaza astfel:
prima cifra reprezinta clasa valorica din punct de vedere al IRC-ului
6 = clasa 2B
7 = clasa 2A
8 = clasa 1B
9 = clasa 1A
ultimile doua cifre reprezinta temperatura de culoare
50 = 5000K
41 = 4100K
65 = 6500K
30 = 3000K
Criteriile pentru clasificarea tuburilor fluorescente din punct de vedere al randamentului/eficientei sint:
  -  fluxul luminos emis (Lumeni)
  -  puterea electrica (Wati)
In cazul unui tub cu 3350 lm si 36W, calculul pentru determinarea eficientei este: (3350 : 36):683 = 13,62% (eficienta). Coeficientul 683 reprezinta constanta maximului unui flux luminos al luminii monocromatice, cu lungimea de unda de 555nm.
Din punct de vedere al eficientei, tuburile fluorescente au fost impartite de catre producatori, in trei mari categorii:
-   HO (High Output) - randament inalt (putere mai mare, eficienta scazuta)
-   VHO (Very High Output) - randament foarte inalt
-   HE (High Efficiency) - eficienta inalta (putere mai mica, eficienta inalta)
De obicei, aceste initiale sint inscrise pe tuburi, pentru a le diferentia de cele inferioare si a atrage atentia asupra calitatii lor ridicate.
In lucrarea de fata mi-am permis sa adaug inca trei categorii, pentru o si mai buna diferentiere a eficientei tuburilor, utila mai ales in cazul in care, la prima vedere, doua sau mai multe tuburi au aceeasi eficienta (inscriptionata) HO, VHO, HE si ne este greu sa alegem unul dintre ele. Din calculele facute de mine, multe dintre tuburile prezentate mai jos, cu toate ca ar trebui sa faca parte din aceeasi categorie de eficienta (conform producatorilor), au coeficiente destul de diferite ale randamentului. Categoriile introduse de mine (fara pretentii stiintifice si de acuratete tehnica) sint:
-  LO (Low Output) - randament scazut
-   MO (Medium Output) - randament mediu
-   VHE (Very High Efficiency) - eficienta foarte inalta
Astfel, avind in vedere ca tuburile fluorescente au o eficienta cuprinsa intre 12%-15% (T8) si 12%-15,63% (T5), Clasificarea imaginata de mine este:
-   LO (Low Output) - randament scazut: <12%
-   MO (Medium Output) - randament mediu: 12% - 12,75%
-   HO (High Output) - randament inalt: 12,76% - 13,50%
-   VHO (Very High Output) - randament foarte inalt: 13,51% - 14,25%
-   HE (High Efficiency) - eficienta inalta: 14,26% - 15%
-   VHE (Very High Efficiency) - eficienta foarte inalta: >15%
Aceasta clasificare este valabila atit pentru T8, cit si pentru T5 si are ca singura ratiune departajarea tuburilor fluorescente, in raport strict de eficienta acestora, netinind cont de alte criterii, decit acela al utilitatii folosirii unui tub fluorescent, pentru un anume acvariu, unde cerintele pot fi si altele, in afara celor standard, in dorinta de a se atinge o performanta inalta.
*In cazul in care aceasta clasificare pare incorecta sau chiar aberanta unora, acestia au posibilitatea sa opteze pentru standardele in vigoare.
Spre deosebire de autorul articolului sursa, eu ma voi abtine de la comentariile referitoare la calitatea comparativa a tuburilor si aspectul benefic sau negativ al folosirii acestora in raport de marca/producator sau experiente proprii. Datele care insotesc marea majoritate a tuburilor fluorescente prezentate mai jos, la care adaugati experienta proprie si informatiile obtinute din alte surse, sper sa va ajute in luarea unei decizii, atunci cind veti dori sa achizitionati un tub fluorescent.
Tin sa mentionez ca lipsa unor date tehnice, in cazul unor tuburi, nu mi se datoreaza, in cazurile respective, insisi producatorii nu le fac publice."

sursa, pentru cine vrea sa vada si ceva poze si grafice http://www.acvariide...e-fluorescente/

Daca este considerat off topic poate il mutam la topicul tehnic

PS am mai trunchiat un pic articolul de datele strict referitoare la acvaristica si care se aplica numai in acel domeniu



@andrei_ci Acum intelegi de ce colegii iti diagnosticheaza ca arsura "solara" si nu ca pe o boala? Arsura poate surveni si de la un bec cu lungime de unda necorespunzatoare sau cu un flux luminos prea puternic.

Edited by macaz2006, 16 March 2013 - 08:33.

[ http://s11.postimage.org/7q6iefoir/DSC_1204_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/f7fptne1v/DSC_1205_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/dgwos5wir/DSC_1206_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/spn4cujmr/DSC_1207_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/yrur3c82r/DSC_1208_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/lc7qdvzkz/DSC_1209_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/4pq64t6n7/DSC_1210_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/qdf4f971f/DSC_1211_1296x1936.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/iypsmvl5v/DSC_1212_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/nyn8utqsj/DSC_1213_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s11.postimage.org/wi6mskz4z/DSC_1214_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Acestea sunt rasdurile mele , au fost date de 2 ori cu previcur si odata cropmax.
Am observat la cateva rasaduri ca pe la jumatatea tulpini sau suptiat si sau rupt de acolo care ar putea fi problema ? vreo ciuperca ceva?
Nu va mai zic ce am patit au fost tinute in casa foarte mult timp nu au avut lumina suficienta si sau lungit ca niste fire de iarba , am vb cu cineva care familia lui se ocupa cu cresterea rosilor de peste 30 ani si mi a recomandat sa dau turba din alveola  si sa rotesc tulpina in alveola si sa pun turba peste , asta a fost acum 1 saptamana si vad ca a fost ok metoda recomandata.

Am mai observat ca au apart niste mici paianjeni , am 2 insecticide unul Actara 25 wg si unul Decis 50ew de la bayer  pe care mi l recomandati sa il dau.

Vreau sa va zic ca aici sunt -0 grade si in minisolar sunt +20  ... bine noaptea le acopar cu inca o folie dar dupa cum se aude ca 2 zile va fi cu -5 grade noaptea mi am cumparat o mica aeroterma cu termostat care daca temperatura scade sub +10 grade porneste singura si mentine temperatura.


Multumesc.

Edited by Funw, 16 March 2013 - 11:17.

Am uitat sa pun si aceste poze scuzati ma.

[ http://s21.postimage.org/aq3x48ctz/DSC_1215_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s21.postimage.org/ik4ipmkmv/DSC_1216_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s21.postimage.org/muj6l7ppz/DSC_1217_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s21.postimage.org/xvebq8hyv/DSC_1218_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ http://s21.postimage.org/lusvpiak7/DSC_1219_1936x1296.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

cand se subtiaza si se rup tulpinile de la mijloc e vorba de caderea rasadurilor.

pt.paienjeni se da mai degraba un acaricid decat un insecticid.

Astea sunt saracutele mele rasaduri:( s-au alungit prea tare si nush daca le mai pot salva cumva, acolo se vad cateva cazute sunt vinetele care ieri au cazut, azi le-am stropit iar cu previcur

Saracele,sunt cam ...galbene,parca au dat in icter. Sau o fi din cauza blitzului?