Cappadocia - Turcia

Pentru cei fara masina personala , dar si cu venituri medii, este o excelenta sansa, motiv pentru care acea agentie merita toate aprecierile si felicitarile celorlalti turisti, ce nu merg individual (oricum autobuzele locale nu ajung in multe zone extraordinare, ca valea Ihlara ori zona Zelve, pe cand agentia reuseste sa duca turistii acolo !!!) ; nu pot decat sa imi scot palaria in fata unor oameni inventivi, ce respecta toate categoriile de turisti si vin mereu cu ceva nou, vezi viitoarea excursie in Turcia , la Pamukale , dar si spre Barcelona si alte zari ! Cand va apare o propunere a unei agentii oarecare ce propune sejururi in Cappadocia, cu aterizare la Kayseri ori Nevsehir, o vom saluta fara rezerve... Deocamdata , pentru sefii renumitelor noastre ”agentii”,  Cappadocia nu poate ”concura” cu renumitele destinatii ca Republica Dominicana , Bora - Bora sau ”eterna” Thailanda...

Edited by tutuhugoneata, 09 November 2013 - 20:51.

Va salut!
De 1 mai voi fi la Goreme si am nevoie de ceva ajutor:
1. Are cineva o harta, in format electronic, a zonei Goreme? Pe net nu am gasit nimic concludent si sunt o multime de vai (Porumbeilor, Dragostei, Trandafirilor, Zemi), maricele, ce merita o plimbare!
2. O sa vizitez muzeul in aer liber Goreme; mai are rost sa ajung si la muzeul in aer liber Zelve?
3. Ce castel-stanca e mai interesant? Uchisar, Urgup sau Ortahisar?
4. Satul Cavusin merita vizitat?
5. Merg cu avionul, Bucuresti Kaysery, cu escala la Instabul - Ataturk si am 2 ore intre curse. E timp suficient sa trec de la sosiri internationale la plecari interne?
6. Microbuzele locale respecta orarul?
Multumesc anticipat.

(Ce inseamna "de 1 Mai"? Doua zile, trei, patru?)

1. Vezi toate vaile pe harta de mai jos. Sunt indicatoare peste tot. La fata locului (hotel, pensiune) ti se va da o harta si indrumari foarte bune. Daca ai de gand sa le vizitezi per-pedes, sa ai telefonul incarcat, cu numarul proprietarului pensiunii/hotelului (in caz ca te ratacesti) cateva dulciuri si vreo doi litri de apa intr-un rucsac. Am vazut foarte multi turisti cu rucsace in spinare halaiduind prin vai.
2. Open Air Goreme este mult mai mare decat Zelve. Vizita iti va lua intre doua si trei ore (in functie de aglomeratie). Daca ai timp, du-te si la Zelve. Daca nu, este de ajuns cel de la Goreme (din oras faci 10 minute de mers pe jos pana la Open Air Goreme).
3. Uchisar este un MUST SEE! La Urgup si la Ortahisar nu am fost.
4. Satul Cavusin este de fapt un oras-cetate, sapat integral in munte. Merita vizitat, se afla la 3 km de Goreme.
5. Nu stiu.
6. Nu stiu

PS: dimineata, pe la ora 5:30 este lansarea baloanelor (asa era in luna iulie; nu stiu daca in luna mai este la fel). Sa-ti iei un pulover pe tine, deoarece este racoare.
Imi fac mea culpa ca nu am detaliat cum a fost la Goreme, dupa ce m-am folosit de review-urile citite pe acest topic.
Voi atasa cateva fotografii, peste cateva minute.

Edited by florinbad, 26 February 2014 - 21:32.

Multumesc pt. ajutor. Va citesc cu interes (si va invidiez pt. minunatele ture culturale-turistice), si aici, si pe blogul dvs., relatarile fiind cu totul speciale!

Am incropit la repezeaza cate ceva din vizita noastra in Cappadocia, urmand sa detaliez la vremea ei, pe blogul personal, fiecare locatie in care am pasit.

Dupa ce am plecat din Istanbul, am luat autostrada spre Ankara, apoi spre Nevsehir si de aici, imediat ce parasiti orasul se vede in departare castelul Uchisar (cam 5 km de Nevsehir) si dupa el, la 7-8 kilometri urmeaza Goreme, cu o intrare spectaculoasa in oras (in dreapta si stanga se afla numai conuri, de diferite dimensiuni si culori).

In Cappadocia am stat o zi si jumatate. Ne-am cazat la Pensiunea Ufuk, aflata la un minut de centrul oraselului si la 15 minute de muzeul in aer liber (Open Air Museum). Imediat ce ni s-au repartizat camerele, ne-au servit cu fursecuri, pepene si vin rosu, am stat la taclale cu proprietarii pensiunii (doi frati) vreo jumatate de ora (cu o saptamana inaintea noastra fusese cazat aici un ansamblu de dansuri populare din Craiova), apoi am tulit-o prin oras, pentru a vedea cu ce avem de-a face, dar si sa mancam ceva.

Dis-de-dimineata am luat-o la pas spre Muzeul in aer liber. Am facut 15 minute pana acolo, am luat bilete, am intrat si in jur de doua ore am vizitat mai multe biserici, locuinte, depozite, magazii, bucatarii etc., toate sapate in stanca. Tot locul este foarte bine amenajat, delimitat si cu tablite explicative.

De aici ne-am intors pe jos la pensiune, am luat masinile si ne-am indreptat spre Cavusin, un oras-cetate sapat integral in stanca. De la Goreme urmati indicatorul spre Cavusin (3 km). In apropierea satucului, veti gasi un atelier, de fapt un complex destul de mare pentru olarit, care are o parcare mare. Tendinta generala este sa parcati aici insa cum stati cu fata la acest atelier, in partea dreapta se afla orasul-cetate (drumul seamana cu un ac de prins peste). Intrebati oamenii de aici cum se ajunge la complexul Cavusin (cei de la atelierul de olarit va vor smulge "obligatia" ca la intorcere sa vizitati atelierul; noi am facut-o si ne-au plimbat prin mai multe camere, au pus copiii sa faca cateva oale de lut, ne-au servit cu ceai, apoi ne-au dus in magazinul cu obiecte aflate la vanzare. Atentie, obiectele din ceramica au acelasi pret cu cele din Goreme. Nu va dati batuti, spuneti-le ca acelasi pret l-ati vazut si in Goreme si vor scadea pretul la jumatate din cat au cerut initial).
In Cavusin vizitarea este gratuita. Aveti mare grija la bolovani si la potecile inguste care duc pana in varful muntelui. Vizita dureaza cam o ora.

De aici ne-am indreptat spre Castelul Uchisar, "castel" vorba vine... Inchipuiti-va un musuroi de furnici urias, un munte scobit in interior, cu scari, locuinte, depozite etc. Ajunsi in varf veti avea parte de o panorama a vailor inconjuratoare, panorama care va va taia cu siguranta respiratia. Intrarea in castel costa putin, parca 5-6 lire de persoana. In jurul castelului veti gasi o groaza de tarabe cu suveniruri facute manual si nu chinezarii. De fapt, cam in toata Cappadocia suvenirurile sunt executate manual si nu importate din China. Merita sa cumparati de aici (sunt vreo 20 de tarabe, aveti de unde alege). Am vazut foarte multe papusi micute imbracate in costume populare. Nu stiu ce simbolizeaza aceste papusi in Cappadocia. O sa ma interesez.

De la Uchisar ne-am indreptat spre orasul subteran Derinkuyu, aflat la vreo 50-60 de kilometri de Uchisar. Am ajuns, am parcat masinile in parcarea foarte mare, am trecut (din nou) printre 20 de tarabe cu obiecte artizanale locale (aici au disparut papusile si au aparut niste chestii deosebite din metal si cupru - ceainice, zaharnite, farfurii, lingurite, platouri, rasnite manuale pentru cafea etc.etc.etc., toate din metal), am stat la coada la bilete vreo cinci minute (destul de multi turisti), ni s-a atras atentia ca daca suferim de claustrofobie ar fi mai bine sa nu intram, am intrat (aveam altceva mai bun de facut? ) si timp de doua ore am trait in subteran experienta vietii. Nu va pot explica pe scurt ce se afla acolo, inchipuiti-va ca veti cobori cam 80-90 de metri, pe culoare accesibile turistilor, bine marcate (albastru-intrare, rosu-iesire), prin tunele intortocheate, camere, magazii, dormitoare, bucatarii etc.etc.etc.
Mai este ceva: daca afara este cald, in subteran este frig. Incercati sa nu transpirati, cu pneumonia nu-i de joaca. Desi ceilalti turisti va vor impinge de la spate, aveti destule camere (unele uriase) in care sa va odihniti. Parcugeti traseul sau traseele (unele se bifurca, in unele incaperi s-au putea sa va rataciti, insa veti auzi glasurile celorlati turisti si, din cand in cand vor trece pe acolo si paznicii turci. Va recomand sa aveti o lanterna cu voi si in niciun caz sa nu beti apa rece.

Gata cu Derinkuyu. Am iesit afara, ne-am odihit in preajma intrarii (gasiti aici si toalete moderne), apoi ni s-a facut foame, am ochit unul din restaurante (sunt vreo 5-6 restaurante in jur), ne-am asezat la masa si atat de bine ne-am asezat incat ne-am ridicat de acolo peste doua ore si jumatate... (i-am luat prin surprindere pe patronii restaurantului; nu se asteptau la un grup de 11 persoane; a inceput un du-te vino cu scutere (unul a adus painea, altul a adus feliile de carne, altul zarzavaturi etc.). In timp ce asteptam, ni s-a servit un ceai din partea casei, apoi dupa o jumatate de ora, un alt ceai din partea casei, cu scuzele de rigoare ca nu este gata masa, au adus nu stiu de unde vreo doua femei care s-au apucat de treaba etc (ca sa nu va mai plictisesc).

Pe la ora 16:00 burdihanele noastre erau pline, am mai pierdut vreo juma' de ora pe la tarabe, pentru suvenirurile din metal (sunt superbe!) si apoi ne-am indreptat spre Valea Ihlara, ultimul obiectiv aflat pe lista de vizitat in ziua aceea. Imediat ce iesi din parcare, pe partea dreapta se afla un indicator pus aiurea, ascuns vederii: "Ihlara Valley 45 km". Il vezi abia dupa ce ai intrat pe strada, de fapt doar persoana din dreapta soferului il poate vedea si numai daca intoarce capul. Chestia e ca nu l-a vazut nimeni din grupul nostru, am iesit in drumul expres si am inceput aventura cautarii Vaii. Stiam ca Valea Ihlara primeste ultimii vizitatori la ora 18:00 si am luat-o la goana. Atat de bine a decurs cautarea, incat nu mai stiu cate dealuri am calarit, cate ape am trecut (ca-n povesti), am folosit GPS-ul, am folosit harta tiparita, am intrebat diversi turci care nu rupeau o boaba de engleza si care mai mult ne-au incurcat, incat pe la ora 17:45 GPS-ul ne arata ca mai sunt... 42 de km pana la Valea Ihlara. Ne-am dat seama ca ne-am invartit in cerc, ca ne-am ratacit si am hotarat de comun acord ca nu mai este timp s-o vizitam (a ramas pentru vara lui 2015, sper, daca vom fi sanatosi pana atunci). Am reusit sa ajungem la drumul expres si abia seara, pe la 20:30 sa reusim sa intram in Goreme. Cine a fost de vina? Vizita de o ora si jumatate la atelierul de ceramica si cele doua ore si jumatate de mancat la Derinkuyu. Asta este...

A doua zi urma sa ne indreptam spre Antalya, cu o vizita la cel mai mare caravanserai din Turcia, Caravanseraiul SultanHani si cu o vizita la Konya, la mormantul filosofului Mevlana (creatorul ordinului dervisilor rotitori), vizita care nu s-a materializat dintr-un motiv stupid (pe care nu-l dezvalui aici), in care oboseala si plictisul si-au spus cuvantul (ne aflam de 5 zile pe drum).

(Poze mai pe seara, trebuie sa le redimensionez.)

Fotografii din Goreme si imprejurimi.
(in ultima fotografie se afla subsemnatul, impreuna cu moaca sa; suntem inseparabili!  )

Edited by florinbad, 27 February 2014 - 21:44.

OPEN AIR GOREME

Edited by florinbad, 28 February 2014 - 00:05.

Pensiunea Ufuk din Goreme
(in ultima fotografie puteti vedea un militar chinez care a dormit peste noapte afara ; nu stiu daca a fost de vina narghileaua...)

Edited by florinbad, 28 February 2014 - 08:39.

GOREME - LANSAREA BALOANELOR (incepand cu ora 5:30 dimineata)

Edited by florinbad, 28 February 2014 - 09:37.

 nickro, on 26 februarie 2014 - 17:07, said:

ai timp destul de  suficient  pentru  transfer ,  dupa  ce  iesi  usa  din  Internationale fac stiinga si continiu banda rulanta ,  cam 5 min  ajungi

CAVUSIN (nu stiu cum sa-i spun: castel sau oras-cetate...)

Edited by florinbad, 28 February 2014 - 10:26.

CASTELUL UCHISAR

ORASUL SUBTERAN DERINKUYU

Revin si eu cu informatii despre Cappadocia. Am plecat de 1 mai, joi dimineata din Bucuresti, la 6,15, din Bucuresti, cu Turkish Airlines, si am ajuns la Kayseri in jur de  12, schimband avionul in Istanbul, pe aeroportul Ataturk. Ne-am intors pe 5 mai, luni noapte, pe acelasi traseu. Am avut cazare in Goreme la pensiunea Elif Star Cave (primele doua poze), cu al carei proprietar aranjasem, prin email, cazarea cu micul dejun, excursiile din doua zile si zborul cu balonul. Kadir Teke este  ghid excelent si gazda primitoare, vorbeste fluent engleza, spaniola, franceza si japoneza , asa ca il recomand cu caldura. Conditiile din camera pestera sunt bazice (nu exista Tv, Wi Fi – doar la receptie, sifonier), insa este curat, iar micul dejun indestulator , tip bufet.
http://www.booking.c...-star-cave.html
Kadir este si reprezentat al companiei enjoyturkeytravel si informatii despre tururile organizate de ei le gaseti in linkul urmator:
http://enjoyturkeytr...ocia-tours.html
Ce-am facut noi:
1.    Joi – dupa transferul de la Kayseri la Goreme (cca 70 km) asigurat  tot de Kadir, am plecat la explorarea unor vai din imprejurimi – Zemi si Gorkundere. Kadir ne-a dus cu masina la intrarea in aceste vai, ne-a explicat traseul si ne-a lasat sa facem drumetia pe cont propriu. Aici am vazut prima data ciudatele si nepamantenele forme de relief capadociene, rezultate in urma eroziunii rocilor de origine vulcanica, ca si o prima biserica sculptata intr-o stanca stil Oblio - biserica El Nazar. De altfel, Cappadocia este  ciuruita de caverne monahale, fiind un foarte important centru crestin, cam intre secoele IV-XII. Ne-am intors spre Goreme prin zona Sunset Point, situata deasupra orasului si seara Kadir ne-a dus la Uchisar (cam la 4 km de Goreme), la un han pentru o searaTurkish Night (dervisi rotitori - Sema, dansuri populare turcesti, instrumente traditionale, belly dance, mancare si bautura ).

Edited by nickro, 07 May 2014 - 16:01.

2.   Vineri 2.05.2014 – ziua a debutat cu trezirea extrem de matinala, pe la 4,30 pentru mini-aventura zborului cu balonul.  Sunt foarte multe companii in zona Goreme,  care organizeaza acest tip de experienta turistica, preturile fiind in jur de 100 Euro/persoana pentru o ora  de zbor pe deasupra Cappadociei. Noi am fost cu Urgup Balloons (zbor aranjat tot prin intermediul lui Kadir, dar cred ca toate companiile fac cam acelasi lucru, nefiind diferente semnificative) si totul a fost foarte bine organizat: am fost preluati de la hotel cu un microbuz, dusi la sediul companiei (situat la iesirea din Goreme dinspre muzeul in aer liber), luat un mic dejun frugal, semnat  o hartie (probabil ca, daca ne prabusim spectaculos, nu mai cerem nimic organizatorilor J), dusi la locul de imbarcare – situat spre Cavusin, la vreo 2 km, tot cu microbuzul, asistat la umflat balonu’, apoi zborul propriu zis, la rasarit de soare. Este, de-a dreptul ,  impresionant si spectaculos, sa vezi 70-80 de baloane colorate, ridicandu-se, aproape simultan, deasupra straniilor stanci capadociene - hornuri ale zanelor (fairy chimneys), o experienta memorabila pe care o recomand cu caldura. Aterizarea a fost perfecta, lina, direct pe platforma, tractata de un jeep, urmand o mica ceremonie in care s-a ciocnit un pahar de sampanie, s-au facut poze cu capitanul si s-au inmanat certificate, care atesta curajul nemarginit al turistilor, dornici de senzatii tari in vazduhul anatolian. Reveniti la hotel, dupa micul dejun, am fost dusi cu masina, de catre tatal lui Kadir, cu o scurta oprire la Goreme panorama (Esentepe), la Uchisar , localitate situata la 4 km de Goreme, unde se afla o stanca uriasa – asa zis castel, gaurita ca un svaiter, cu caverne folosite in trecut pentru locuire, ca loc de depozitare, iar intregul ansamblu ca si fortificatie. Din varful castelului, cel mai inalt punct din regiune, se deschide o panorama la 360 asupra intregii zone, cu steagul Turciei falafaind mandru, ca punct de reper, pentru pozele de rigoare.
Coborand de pe castel, ne-am indreptat spre Valea Porumbeilor (Guvercinlik), un traseu de drumetie usor, de 4 km intre Uchisar si Goreme. In cele 4 zile, in care am stat in zona, am mers pe mai multe vai asemanatoare – Zemi, Gorkundere, Valea Alba ce se continua cu Valea Dragostei (Baglidere), Meskendir - din care se desprind Valea Trandafirilor (Gulludere I si II) si Valea Rosie (Kizilcukur), Zelve, Devrent, insa Valea Porumbeilor parca are ceva special – stanci abrupte, sub forma de cupe de inghetata, castelul de la Uchisar pe fundal, ceainaria lui Hasan (localnic prietenos, cu o ghereta intitulata pompos Tea garden, unde poti cumpara ceai de mere, cafea, alune etc.), tunele, caverne. Traseul nu este solicitant, este  marcat cu borne si se termina la intrarea in Goreme, unde se afla si hotelul nostru – Elif Star Cave. In trecut localnicii cresteau porumbei, amenajandu-si columbarii in stancile acestor vai, pentru  a le folosi gainatul – un fel de guano, excelent fertilizator pentru pamanturile aride si sterpe din Cappadocia; ouale de porumbei erau folosite si de calugari, pentru realizarea de pigmenti, utilizati la pictura nenumaratelor biserici troglodite din zona. Spre seara, dupa o masa in care am testat kebabul la oala, am mers spre iesirea din Goreme spre Muzeul in aer liber, apusul gasindu-ne deasupra orasului, la Sunset Point.

Edited by nickro, 08 May 2014 - 18:06.

3. Sambata 3.05.2014
Cine este cazat in Goreme poate face trei tururi organizate, de o zi, tururi denumite dupa culori: rosu, verde si albastru. Sunt o gramada de agentii care le organizeaza, sau se poate apela la hotelul la care sunteti cazati, pentru a va aranja asa ceva.
De exemplu:
1.    Red Tour
Price: 100TL (as of spring 2014), un Euro este in Goreme cca 2,75 lire turcesti
Duration: 9:30am to 4-5pm
Attractions: Goreme Open Air Museum, Cavusin Old Cave Village, & Pasabag
Photo Opps: Uchisar Castle, Devrent Valley, Urgup 3 Beauties Fairy Chimneys
Shopping: Avanos Pottery Shop (Includes demonstration)
Optional: Carpet Shop (includes demonstration) or Winery tour (includes extra charge and tasting)
Price Includes: Transportation, lunch, entrance fees, English speaking guide, pickup and dropoff at hotel
Price does not include: Souvenirs, Snacks, Drinks at lunch
Hidden costs: None
How to sign up: Ask at your hotel or any local travel agency. The price should be the same regardless. You can try to bargain if you like to. This tour generally does not sell out.

2.    Green Tour
Price: 120TL (as of summer 2013)
Time: 9:30 am – 6 pm (available every day, year round)
Attractions: Derinkuyu Underground City, Ihlara Valley hike, Selime Monastery
Photo Opps: Pigeon Valley, Göreme Panorama
Shopping: Onyx Jewelry Factory, Many tourist stalls at each stop (no obligation to buy anything anywhere)
Price includes: Transportation, Tour Guide, Lunch, Entry Fees
Price does not include: Souvenirs, Snacks, Drinks at lunch
Hidden costs: None
How to sign up: Ask at your hotel or any local travel agency. The price should be the same regardless. You can try to bargain if you like to. This tour generally does not sell out.
3.    Blue Tour
Ortahısar Castle
Ürgüp Fairy Chimneys
Mustafapaºa Old Greek Town
Soğanlı Valley (2km hike seeing rock churches)
Kaymakli Underground City
ªahinefendi Monastery
Taºkinpaºa Monastery
Ürgüp Wine Tasting
Tururi  enjoyturkeytravel:
http://enjoyturkeytr...ocia-tours.html
  Inainte de a pleca in tur am dat o raita la hornurile zanelor, din zona de vis-a-vis de hotel si la biserica Yusuf Koc (sec. al X-lea).
De regula, cum scrie si in engleza, mai sus, tururile se fac in minibuze de 15 persoane, plecarea la 9,30 si intoarcerea la 17, fiind incluse transpotul, ghidul, pranzul, fara bauturi, ca si intrarile turistice. De asemena, mai pot fi mici permutari intre obiective, in functie de agentia organizatoare.
Noi am ales pentru aceasta zi turul verde – green tour si l-am aranjat tot cu serviablul Kadir: am pleacat cu minivanul sau, noi patru si o japoneza  din Fukuoka.
Distantele intre aceste obiective sunt de ordinul zecilor de kilometri, asa ca este ceva de mers prin aridul platoul anatolian, insa cu sosele turcesti extrem de bune. Primul popas a fost la un lac vulcanic – Nar Lake,  un ochi verde golas, pitit intr-un crater vulcanic, fara padure imprejur, ceea ce ii mai scade din frumusete. Cappadocia a fost regiunea unde au actionat acum cateva milioane de ani doi vulcani: Erciyes, 3916metri inaltime, aflat spre orasul Kayseri si Hasan, de 3253 m, situat mai la sud; ei au aruncat, la eruptii, peste regiune, straturi succesive de cenusa sau de lava, mai vascoasa sau mai fluida, si s-au format straturi succesive de roci vulcanice – tuf vulcanic, bazalt, granit, mai mult sau mai putin dure, care au reactionat diferentiat la eroziunea creata de precipiatii, vanturi, luand astfel nastere peisajul selenar, specific zonei.
A urmat canionul Ihlara, impresionanta falie geologica, o vale lunga de 14 km, cu pereti abrupti de 100 m, creata si de raul Melendiz, intre Selime si Belisirma, in care se afla numeroase biserici rupestre. De obicei se face o drumetie de 4 km, prin canion, insa noi am coborat repede in vale, printr-o zona inverzita, cu multi plopi, dupa ce am aruncat un ochi la biserica Ala, spre zona de restaurant Belisirma, cu mici cabane deschise de lemn, ridicate chiar pe rau, unde vin sa ia pranzul toate puhoaiele de turisti, obositi de drumetia prin canion.   Chiar daca e cam aglomerat, e placut sa iei in masa intr-un astfel de decor rustico-fluvial.
Manastirea Selime, situata la capatul opus al vaii Ihlara, a fost un obstacol ce parea greu de depasit, la timp de siesta,  fiind situata pe coasta stancoasa si abrupta a unui munte prafos. Este de fapt un intreg ansamblu monastic, datand din secolul al XIII-lea, ce merita cu prisosinta osteneala, sapat in stanca, cu toate acareturile bisericesti aferente (capela, manastirea in sine, spatii de depozitare, scoala, bucatarie),  cu o panorama cu roci tuguiate, stil Star Wars spre  partea cealalta a vaii – Yaprakhisar.
O scurta oprire a fost la caravenseraiul Ağzıkarahan, loc de oprire pe drumul matasii, ce isi avea itinerariul prin tinutul cappadocian, terminat de construit la 1239 si aflat acum in reparatii. In evul mediu camilele mergeau cam 40 km pe zi si, din aceasta cauza, erau construite,  la fiecare 40 km,  astfel de motele avant la lettre, unde portile se inchideau imediat dupa lasarea intunericului, pentru ca averea negutatorilor sa fie pusa la adapost,  de talharii ce actionau, mai ales, la lasarea intunericului, iar camilele parcate sa se odihneasca. Ghidul-Kadir ne-a mai spus, dar nu stiu in ce masura este si adevarat, ca, daca se ia o piatra situta deasupra intrarii, se prabuseste intrgul ansamblu. Un alt carvenserai este mai aproape de Goreme, si anume Saruhan, unde pt. 25 Euro/pers.,se tine o ceremonie veritabila Sema, de cca ora, cu dervisi rotitori veritabili (ce am vazut noi la turkish night erau niste epigoni, in fine, buni si ei ca sa iti faci o idee):
http://en.wikipedia....i/Sufi_whirling
Deoarece la orasul subteran Derinkuyu erau niste cozi monstruoase, am ajuns si la orasul subteran Tatlarin. Aceste orase sunt unice in lume si sunt marca inregistrata Cappadocia: au inceput sa fie construite acum cca 3000 de ani de catre hititi, generatii intregi contribuind ulterior la largirea, adancirea lor (pe zeci de metri, Derinkuyu avand peste 8 etaje in adancime) si la construirea de tunele de legatura intre ele. Sisteme ingenioase de ventilatie, spatii de dormit, de depozitare, usi rotunde imense de piatra care sa blocheze, in caz de pericol, coridoarele inguste si putin inalte, spatii claustrofobice, iata cam ce se poate vedea intr-un oras subteran. Tatlarin este mai putin vizitat, nu era nimeni chiar la ora vizitei noastre, are doar doua etaje vizitabile si este celebru pentru ca, din cele 35 de orase subterane, este unul dintre singurele doua care avea si toalete!
Valea Alba si Valea Dragostei
La iesirea din Uchisar spre Goreme inecepe Valea Alba, numita asa dupa culoarea rocilor ce o marginesc, continuata cu Valea Dragostei (Baglidere), denumita dupa forma erotica a stancilor, prilej  de glume si aluzii  licentioase (forme asemanatoare am mai vazut si in prima zi, in valea Gorkundere). Am fost lasati la capatul vaii si am vorbit  cu Kadir, sa-l sunam, sa vina sa ne ia cand iesim la capatul vaii, dupa 4-5 km, ceea ce s-a intamplat, dupa vreo trei ore. Este valea in care am intalnit si cei mai putin turisti, poate si pentru ca era dupa orele 17, cel putin in vale Alba, era pustiu. Plimbarile prin vaile cappadociene sunt pentru mine esenta unei vacante in aceste tinuturi. Pierduti prin coclauri turcesti, cu peisaje stranii, cand geologia se amuza, aceasta drumetie usoara (trebuie uneori putina atente la pasajele mai abrupte si alunecoase) printrele stancile formidabile cappadociene a fost cireasa de pe tortul turistic a unei zine pline. Iesirea din Valea Dragostei este la 4 km de Goreme su nu mai aveam chef de mers pe jos, asa ca l-am sunat pe Kadir sa vina sa ne ia cu masina, terminand ziua la un restaurant in Goreme, pentru cina.

Edited by nickro, 12 May 2014 - 14:33.

Multumesc pentru relatari si fotografii. Ce mult inseamna sa stai mai multe zile in Cappadocia...
Eu intr-o zi si jumatate abia daca am acoperit 15% din ceea ce ai relatat mai sus.
Multumesc, inca o data. Cum spun englezoii, "You made my day!" Felicitari!

 florinbad, on 12 mai 2014 - 21:38, said:

Eu va multumesc pentru aprecieri! Si ele ma bucura cu atat mai mult, fiindca vin din partea dvs.! Poate ca randurile si pozele  noastre conving oamenii sa mearga si in aceasta regiune a Turciei, pentru ca merita cu prisosinta!