Femei care nu vor sa alapteze

Pai nu-i transforma pe toti la fel. Aia e.

 roua, on 30th November 2009, 01:35, said:

Foarte frumos spus, dar asta inseamna deja sa aderi la un sablon. Si probabil ca aceste sabloane sunt si cele care ne sperie, gen `casnicia clasica`, `parintii clasici`. Poate chiar tunsoarea aia scurta care iti e recomandata sa o adopti dupa ce nasti ca na, e mai usor de intretinut.
A-ti asuma un rol social in plus o faci tot in contextul propriei identitati. Ceea ce se schimba, vine ca sa completeze, nu sa elimine. Ok, poate sa si elimine dar asta numai daca simti ca vrei. E o schimbare pe care o permiti, si de ce nu, ca sa evoluezi. Nu ca sa ti se intample. Poti fi mama ramand si tu insati. Vei schimba cat veti avea nevoie toti 3 (copilul, sotul, tu). Pentru ca in aceasta ecuatie RAMAN IN CONTINUARE 3.
Personal nu ma simt presata de nici o revista sa arat sexi si dupa ce nasc. Daca raman, cu atat mai bine, cine spune ca o femeie care a nascut nu poate sa mai arate bine? Si nici nu e recomandat, parerea mea, sa nu o mai intereseze.
WhatDoIknow, sau ceea ce stii, stii bine, Experientele nu ne transforma pe toti la fel si mai ales avem dreptul si de ce nu datoria sa fim diferiti. Putem fi insa diferiti si pasandu-ne atat de noi cat si de copil, intr-un fel matern/patern si responsabil. Ce e rau in asta?

Edited by magie_noire, 30 November 2009 - 01:54.

 magie_noire, on 30th November 2009, 00:59, said:

Dar dreptul copilului de a fii hranit corespunzator nu il ia nimeni in seama?
De la o varsta tot imbatranesti, te uratesti, sanii ti se lasa!

P.S.: Mai nou exista chirurgia estetica!

 dan84, on 30th November 2009, 02:26, said:

Pai sigur ca il iei in seama, exista atatea solutii acum.
Asa e, imbranesti dar poti sa o faci frumos .Glumeam..sau nu? Sa stii ca teama de a nu ti se lasa sanii nu e singurul motiv.Poate chiar sa nu fie pe  lista celor care nu vor sa alapteze.
Asa cum spunea mai devreme cineva, decat sa iti urasti copilul pentru asta sau sa ii reprosezi toata viata ca te-ai sacrificat in vreun fel pentru el, mai bine, chiar daca ti-ai dori sa poti simti altfel in acesta privinta  iti accepti limitele pentru ca trecand peste ele o vei face cu multe prejudicii pentru tine si copil.

Edited by magie_noire, 30 November 2009 - 02:43.

 magie_noire, on 30th November 2009, 02:41, said:

Cum ar fii ? In afara de hranitul cu pastile !

Consider ca hranitul copilului la san e cea mai buna solutie, exceptand cazurile (justificate) care impidica acest lucru!

 dan84, on 30th November 2009, 02:45, said:

Cum ar fi papa bun cu biberonul. Si mama si copilul vor fi fericiti.

Magie noire, acu' explica te rog chestia cu placerea pe care o resimte mama care alapteaza.

La un sondaj scurt facut printre vreo 10 femei care in ultimii 2 ani au devenit proaspat mamici, cam toate au opinat ca e dificil cu alaptatul(vreo 3 ca e cam un calvar).De placere, si voi cita"usurarea sanului" pe care o resimte femeia ce alapteaza , a mentionat doar 1 singura.

Alaptatul propriului copil tine bineinteles de optiunea fiecareia si de posibilitatea de a alapta(sunt unele femei care nu secreta suficient hormon responsabil de stimularea productiei de lapte).

Sentimentul meu este ca nu vorbesti din experienta personala.Sau daca da, a fost extrem de traumatizant sa alaptezi.

Oricum beneficiile laptelui matern nu pot fi egalate de nici  o formula de lapte praf.Nu mai vorbim de "apropierea mama-sugar" care se produce in timpul alaptarii, pe care o mentioneaza toti psihologii.

Edited by rechinitza, 30 November 2009 - 08:12.

Eu cred ca e o falsa problema : doar nu te pune nimeni la zid daca nu alaptezi.
Daca tu, ca femeie, impreuna cu tatal copilului tau, cadeti de acord asupra acestui punct in deplina cunostinta de cauza si va asumati tot ce decurge de aici, la revedere si-un praz verde, poa' sa toace babele si gura lumii pana ametesc.
In rest sunt balarii si dramatizari "nu mai ai dreptul sa alegi ce sa faci cu tine, viata ta, corpul tau blabla" : odata ce ai ales sa faci un copil se presupune ca ai atata creier sa o fi facut in cunostinta de cauza si implicit sa accepti schimbarile pe care le aduce chestia asta. Daca nu ai chef/bani/putere/nervi/ whatever sa te ocupi de un copil, nu-l face.
Fazele astea cu "cand esti mama renunti la tine" si "cine alapteaza o face din placere" sunt cazuri particulare : majoritatea femeilor continua sa se ingrijeasca si sa arate bine si dupa ce nasc, si la fel, majoritatea femeilor care alapteaza nu o fac din egoism, ci din instinct matern, uneori cu pretul unui disconfort.
Tu ce vrei de fapt : sa legitimezi public o optiune personala ? E absolut inutil, e ca si cum m-as apuca eu scot ochii tuturor ca sexul in grup e o chestie minunata si ca e o greseala sa fie stigmatizati practicantii lui. De parca i-ar pasa cuiva ...

Mie mi se pare ca se pune o prea mare importanta pe primul an. Am citit discutiile despe cezariana - esti denaturata daca o faci pentru ca trebuie sa i se aspire copilului nu stiu ce si e traumatizant (dar sa stai cu capul in jos si sa fii lovit la fund pana urli cum o fi?). Mi se pare absurd sa vorbim de trauma nou-nascutului (care nu este, zic eu) si sa o punem deasupra traumei mamei de a-si vedea vaginul taiat cu foarfeca (cautati pe google sa vedeti acolo imagini). La fel si cu biberonul. Generatia mea (anii 80) nu prea avea de mancare (ca sa nu zic de toate chestiile absolut necesare pentru un copil din ziua de astazi) si, slava Domnului, m-am dezvoltat normal.

Asa ca a nu alapta un copil nu e asa o chestie wow, fara de care il condamni pe bietul prunc la o viata traumatica. Cat de bun parinte esti se va vedea 10 ani mai tarziu, cand ai nevi si-i mai scapi si o palma aluia mic, hranit, perfect si ideal, la san. Altfel spus, ipocrizie.

Edited by Thomas-, 30 November 2009 - 09:42.

 Thomas-, on 30th November 2009, 09:41, said:

Este traumatizant procesul pentru amandoi, atat pentru mama cat si pentru fat. Dar ce facem acum, punem mai mult accent pe ce de fapt? Pe faptul ca se naste un om sau pe faptul ca acest lucru se produce in conditii traumatice? Eu cred ca acest episod din viata unei femei trebuie luat per ansamblu si mai ales ca atare, implica suferinta fizica si psihica, in diverse grade. Dar dai nastere unui om. Mie mi se pare incredibil acest lucru si nu sunt mama. Inca.

Secundar,  a elimina perioada imediat de dupa nastere spunanad ca e important abia peste nu stiu cati ani ce fel de mama esti si cum te porti e fals. Conteaza din primul moment si sunt studii in acest sens. Nu poti elimina o etapa de dezvoltare as spune cruciala din viata copilului. Ca sa nu mai spun de cea intrauterina.

In legatura cu durerile si cu tot ce implica acest proces sustin inca o data ca o femeie mai ales cele care au anumite sensibilitati trebuie sa se pregateasca pentru tot ce inseamna a purta in pantec si a dat nastere unui copil, atat fizic cat si psihic. Acum exista nenumarate posibilitati de a o face, ai sanse mai mari asa sa excluzi culpabilizarea/acuzarea copilului pentru proasta gestionare a propriilor suferinte/dureri.

 roua, on 30th November 2009, 10:35, said:

dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa incercam sa eliminam cat de mult putem din durere.

 Thomas-, on 30th November 2009, 09:41, said:

In cezariene se taie uterul, nu vaginul, iar mama nu are cum sa vada deoarece (de obicei) este sub anestezie generala.

 roua, on 30th November 2009, 10:35, said:

Foarte bine spus!

 roua, on 30th November 2009, 10:35, said:

si cand  contesta unele factiuni alegerea femeilor de a dispune de propriul corp dupa bunul plac, dar in alt sens (avortul), ce mai sariti cu totii... sa judeci despre cat de important este alaptatul pentru integritatea psihica si fizica a copilului, insa sa treci cu vederea traume de alt gen, este ipocrizie in stare pura.
sa mai vorbim de faptul ca barbatii sunt cei mai plini de avant in a da sens si sfaturi in materie de experiente exclusiv feminine, de la domnul proper care stie mai bine cum se spala dusumelele pana la alaptat?

deci, cum e? umblam cu jumatati de masura sau nu?

roua, nu o lua personal, ma adresam audientei, care o fi, care s-o simti.

 Bogdan R, on 30th November 2009, 11:14, said:

Nu vreau s-o dam in diverse, insa cezariana e o operatie foarte sangeroasa. Mama va pierde destul de mult sange, ca sa nu mai vorbim de rana de pe abdomen, care necesita ingrijire speciala si care o poate tine departe de copil(slabiciune, dureri, etc). Gasiti oricum pe net, atat poze si filmulete de la o nastere normala, cat si de la cezariene. Ambele sunt horror, dar in momentul ala, cand vrei sa nasti, te doare la pedala de astea - vrei doar sa scapi o data si copilul sa fie sanatos.

Avantajul de a alapta e ca ai intotdeauna biberonul cald la indemana. Daca copilul e agitat sau trebuie pus la somn, tzatza in gura rezolva aceste probleme. Plus ca e mai ieftin ca laptele praf (20-> 60RON/cutia). Iar faza cu lasatul sanilor -> cred ca niste exercitii fizice regulate, de intarire a muschilor din zona sanilor, pot sa-ti mentina un bust frumos. IMHO.

 Bogdan R, on 30th November 2009, 11:14, said:

cred ca se referea la epiziotomie si toate placerile care urmeaza, don' doctor.  

 shiva, on 30th November 2009, 11:22, said:

Vazut-am o gramada
Chiar foarte sangeroasa nu e, daca chirurgul e bun...

 irinuca8082, on 30th November 2009, 11:25, said:

Epiziotomie in cezariana? Cine te-a mintit?

citeste mai atent posturile carora le dai reply.

 irinuca8082, on 30th November 2009, 11:22, said:

Pe cuvant daca am inteles ce sustii.

Dar incerc, adica o persoana care sustine ca e important alaptatul unui bebel dar care ii da inainte cu avortul sau alte lucruri e ipocrita. Pai stai putin eu cred ca aici trebuie clarificat despre ce vorbim. Cand iei decizia de a avorta iti pui in joc sanatatea. Dar atunci cand decizi sa avortezi iei in considerare o multime de factori. Sa spunem ca e un drept pe care o femeie il are de a gestiona nu numai propriul trup dar si posibila existenta a unui om. Eu n-am sustinut ca nu poti dispune de propriul corp asa cum doresti. Dar trebuie sa analizezi situatiile in functie de context. Cand te hotarasti sa devii mama trebuie sa iti asumi ca va exista o perioada de minim 2-3 ani in care exista posibilitatea (certitudinea in cele mai multe cazuri) sa suferi transformai serioase. Ele trebuie luate in calcul, dupa cum trebuie luat in calcul ca a face un copil comporta renuntari. Asta e o evidenta. De ce factura si cum sunt e alta discutie.

Edited by roua, 30 November 2009 - 11:34.