De ce nu au descoperit apa pe luna americanii?

calugaru' vaxile, on 19th November 2009, 08:56, said:

Van Allen este recunoscut la nivel global ca si savant, iar despre cercetarea in SUA nu stiu daca mai sunt multe tarii care se pot compara. Nu stiu ce om de stiinta esti tu si ce studiezi, dar efectele expunerii la radiatii sunt influentate si de timp nu doar de energie. Navele Apollo au strabatut centurile de radiatii cu cativa Km/sec, expunerea fiind limitata.

In ceea ce priveste siliciul: Galileo, Mariner, Surveyor, Luna, Voyager, Viking, Cassini, Magellan, Chandrayaan, Venera, Mars si lista poate contiunua. Sunt sonde planetare care au depasit centurile de radiatii si care au avut circuite electronice la bord, care au continuat sa functioneze cu brio. Dovada ca nu s-au facut ciur placutele de Si.

Informatii despre centurile Van Allen sunt publice de multa vreme. Explorer1, primul satelit artificial american le-a identificat pentru prima data in 1958. Faptul ca tu nu ai gasit informatii nu inseamna ca erau secrete, poate nu ai stiut unde sa cauti. Du-te pe Wikipedia, este o enciclopedie generala nu una de specialitate cum sunt revistele pe care le citesti tu uzual.

Radiatiile solare devin intr-adevar o problema in timpul exploziilor solare, dar in timpul zborurilor Apollo nu au avut loc. Si chiar si asa exista o procedura pentru orientarea navei Apollo in asa fel incat sa minimizeze efectul radiatiilor asupra echipajului in cazul exploziilor solare.

Pentru curiozitatea mea, spune-mi si mie ca si om de stiinta ce te afli, cu ce te ocupi?

caius00, on 19th November 2009, 16:50, said:

vai vai da' ce violent esti, nene ... si ce frumos flamui ...

eu ti-am dat acolo nu numai energia, ci si fluxu'. din cele doo informatii potz sa calculezi tot ce vrei. si da, era vorba de outer belts si de zona prin care a trecut apollo. dincolo de outer belts, insa, sa stii ca nu e "bed of roses". de felul meu nu ma incred chiar 100% in ce scrie wiki. oricine poate, in principiu, sa scrie ce vrea acolo. informatiile aparute in reviste de specialitate sunt ... ceva mai credibile.

enfin, ma amuza copilaria de care dai dovada cind imi dai exemple de circuite electronice care nu se defecteaza. ar fi interesant (pentru tine) sa afli si cum aratau computerele pe vremea lui mariner sau voyager). in ceea ce priveste componentele electronice din ziua de azi, hubble isi acopera "ochii" cind trece prin centuri. in statia spatiala, cozmonautzii vad scintei cu ochii inchisi cind trec prin anomalia atlantica. iar electronica spatiala gen mars rover nu prea se face pe siliciu, ci pe gaas, semiconductorii 3-5 fiind mult mai putini sensibili la radiatiile cozmice. da, dincolo de centuri radiatia cosmica nu mai arde asa rau. cit de rau, insa ... parerile sunt impartite. nu ma refer la flamerii aia patetici de pe forumuri. ma refer la oamenii care studiaza ecranarea echipajelor. scoala "optimista" sustine ca 5 cm de aluminiu sunt suficientz. scoala "pesimista" sustine ca 50 de cm de plumb sunt suficienti. cum nimeni n-are bani sa ridice o capsula cu 50 de cm de plumb izolatie, se da credit primilor. sad but true.

ce fac eu ... e treba mea. tz-aj fi si zis, de n-ai fi asha tzivnos. insa am o experienta destul de fascinanta apropo de acordarea granturilor de cercetare. potz sa crezi sau nu, desigur, insa realitatea e ca cei care mint mai frumos pe linga doe iau cele mai frumoase granturi.

calugaru' vaxile, on 19th November 2009, 11:21, said:

Textul toatal neacademic elaborat de tine (un reputat om de stiinta), este primul motiv ma face sa opresc discuatia cu tine aici. Al doilea: vad ca incepi sa te contrazici si sa fi de acord ca dincolo de centuri e OK. Circuitele electronice vechi erau simple si functionau, astea noi nu mai merg. Unde-i logica?
Oricum, Voyager a zburat dupa Apollo.
Restul sunt franturi de informatii pe care nu le-ai inteles dar le pui cap la cap. Astronautii nu putea ajunge pe Luna ca vedeau scantei?
Ti-am recomandat Wikipedia ca si sursa de plecare (ai si link-uri acolo), dar bineinteles ca la toate colturile sunt conspirationisti care tin adevarul departe de noi...

Pacat ca nu ai vrut sa-mi spui cu ce te ocupi, as fi cunoscut si eu asa un om de stiinta. Dar nu tin neaparat.
By the way, oamenii cu adevarat mari sunt de multe ori foarte modesti. Tu te-ai proclamat om de stiinta!...

In ceea ce priveste efectul radiatiilor intereseaza-te ce inseamna un WLM (Working Level Months) si ce valoare reprezinta. Tine de protectia muncii...

Ramai cu bine!

calugaru' vaxile, on 19th November 2009, 04:14, said:

centura van allen ..aaa o sa ma uit despre asta

calugaru' vaxile, on 19th November 2009, 04:14, said:

asta adica ?
Solar cells, integrated circuits, and sensors can be damaged by radiation. Geomagnetic storms occasionally damage electronic components on spacecraft. Miniaturization and digitization of electronics and logic circuits have made satellites more vulnerable to radiation, as incoming ions may be as large as the circuit's charge. Electronics on satellites must be hardened against radiation to operate reliably. The Hubble Space Telescope, among other satellites, often has its sensors turned off when passing through regions of intense radiation.[9]

luat de pe wikipedia ..pai n-am ce sa zic aici pentru ca ar insemna sa aflu dinc eera facuta naveta aia sa fac eu niste teste similare si de unde asa ceva . In fine o sa ma mai uit pe subiect sa vad ce zic unii si altii

caius00, on 19th November 2009, 10:50, said:

si la ora la care americanii au ajuns pe luna era descoperita treaba asta ?

tavi1985, on 19th November 2009, 12:56, said:

Pai Apollo 11 a aselenizat in 1969, Explorer 1 a zburat in 1958. Delta = 11 ani.
In citatul tau se vorbeste de furtuni si zone de radiatii intense. Hubble de exemplu este de 20 de ani in spatiu si cu reparatiile de rigoare functioneaza inca si probabil va continua sa functioneze inca ani buni.
O misiune Apollo a durat in total in jur de 10 zile, centurile de radiatii au fost traversate in cateva ore.
Nimeni nu spune ca radiatiile nu pot cauza probleme satelitilor, sondelor, navelor cu echipaj, etc si chiar echipamentelor de pe Terra. Dar de aici si pana a spune ca sunt de netrecut, e insa cale lunga si dovada de lipsa de cunostiinte.
Majoritatea satelitiilor de telecomunicatii, aflati pe orbita geostationara in partea inferioara a "outer belt" au o gramada de circuite electronice, care stupoare: functioneaza!!! Ca sa ajunga acolo bineinteles ca au strabatut "inner belt".

caius00, on 19th November 2009, 14:24, said:

heh da ..nu stiu...eu nu am citit despre astea
sunt unii probabil care se indoiesc de tot ceea ce exista ... poate si ca pamantul e rotund ..
in fine acel documentar era o chestie intreaga cu tot felul de dovezi pentru chestia asta

tavi1985, on 19th November 2009, 14:37, said:

Vezi, de aia e bine sa citesti din surse de incredere, nu de la a 7-a mana de pe forumuri, de la OTV s.a.m.d.

Asta este concluzia medicilor de la NASA:
http://lsda.jsc.nasa...pollo/s2ch3.htm

caius00, on 19th November 2009, 14:54, said:

da nu am zis ca n-am incredere .... am zis ca sunt unii
acuma daca cineva mi-ar zice crezi 100% in ce scrie acolo as zice nu pentru ca nu am fost acolo, nu am facut ce au facut ei, nu am cum sa verific. dar asta pot spune despre tot ce ma inconjoara asa ca trebuiesa citesc ceva si sa vad cel putin dupa instinct sau opinie daca asa e

caius00, on 19th November 2009, 17:52, said:

da dishteptule, asa scrie pe cartea de vizita. "om de stiinta" e un post in schema, nu un fetish forumistic.

in rest dabah, e cum vrei tu ...

tavi1985, on 19th November 2009, 20:37, said:

tavi, nu e chiar cum sustine flameru' ala. hubble si statia spatiala zboara sub centuri, ocazional intra intr-o anomalie (in ineer belts!!) si atunci se intimpla ce se intimpla. dar hubble nu zboara "ani de zile" in centuri. e vorba de citeva zeci sau sute de secunde pe an. pe urma, sa nu crezi ca un computer care merge in spatiu se face cu procesor pentium de pe raftul magazinului. sau ca unitatea de calcul nu se inchide intr-o cusca protectoare antiradiatii.

apollo 11 (ds ex) a avut un "procesor" facut din tranzistori de dimensiuni micronice. faptul ca asa ceva rezista o vreme se datoreaza tocmai masei mari a fiecarui unit in parte. cu panourile solare e o alta poveste: NU SE FAC DIN SILICIU DACA E SA TREACA DINCOLO DE CENTURI!! se fac din GaAs. iar cantitatea de radiatie dincolo de centuri e o variabila, nimeni nu poate afirma decit observatii punctuale. pe luna, insa, din cauza suprafetei reflectante, radiatiile cosmice sunt uritele de tot (ai fost pe munte cind era zapada, nu? cam la fel e si cu luna).

in ceea ce priveste succesele nebanuite ale tehnologiei 1969, judeca cu capu' tau. au fost fro 12 aselenizari. nici una nu a inregistrat frun incident LA SELENIZARE. totul a functionat perfect de doishpe ori, in conditiile in care cea mai mica defectiune era fatala, si in conditiile in care in ziua de azi nasa lanseaza cu frica naveta spatiala. gindeste-te citz oameni a omorit naveta spatiala (care s-a dus mereu doar pe orbita) si citz a omorit un sir maricel de excursii pina la luna. mai intreaba-te de ce in ziua de azi e nevoie de ALTA racheta ca sa mearga pina la luna cu uameni (da' aia veche ce-are?) si de ce LRO nu a luat poze intr-adevar high res din zonele de aterizare.

is curios ce-o sa-tz zica acum militianu' de serviciu cu "actele la control".

inca ceva: NU stim cum functioneaza soarele. NU stim sa prevedem schimbarile climatice. Nu stim ce forma are universu' si nici cum s-a format. si NU stim cit de mari sunt radiatiile cosmice. fiecare epoca are limitarile ei. asta se stie, asta se poate, asta nu se stie si asta nu se poate. stiinta nu e religie.

Quote

Ok de ce altă rachetă și de ce a făcut lro poze slabe, în afară că densitatea de integrare a fost probabil mai mică pentru chestii terestre din cauza condițiilor șpațiale?

E mai ușoară o aselenizare decât o aterizare până-i hău`.
Și la prima aselenizare parcă au preluat controlul manual...

Anjin`, on 20th November 2009, 22:53, said:

e mai usoara o aselenizare? tu glumesti, nu?

Nu, nu glumesc, ai omis să răspunzi la cealată întrebare.

calugaru' vaxile, on 23rd November 2009, 04:06, said:

unde e mai usor sa aterizezi lasand la o parte distanta pe marte sau pe luna?

Anjin`, on 23rd November 2009, 17:17, said:

ba eu cred ca glumezi. te duci pe un alt corp ceresc, intr-un loc in care nu stii exact cit de uniforma e duritatea rocii de dedesubt, ai combustibil pentru o singura incercare si te afli intr-o coaja de nuca (pardon, peretii ereau din al). no help possible. orice eroare=moarte. e usor? sigur ca au aterizat manual, pe vremea aia nu aveau radare active cum au aia in formula unu in ziua de azi. computeru' de bord era in general bun de jucat tetris pe el, dupa standardele din ziua de azi.

iar pe pamint, aterizarea cu lem s-a desfasurat cam asa: [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/6Qhcs6qiHLI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

problema e stabilizarea ... e greu de facut manual, daca modulu' se destabilizeaza, e imposibil de restabilizat. mai ales deasupra lunii, cind gravitatia mica itz dezorienteaza propriul simt al echilibrului iar lumina e orice numai ce vezi pe pamint, nu.

calugaru' vaxile, on 24th November 2009, 04:08, said:

Da, trebuie să știi că modulul va ateriza pe o suprafață care nu se va surpa. Presupun că aveau motive foarte bune să creadă că Marea Liniștii nu se surpă. De ex fiind rocă vulcanică, presupun că magma ocupă toate locurile și nu lasă goluri în materialul răcit.
Am zis că e mai ușor pentru că atmosfera terstră face tot felul de probleme pentru corpurile ce circulă prin ea, iar gravitația e mai mică.(ce contează duritatea materialului?!)

Quote

Da, numai că nici pe Pământ nu ești în siguranță. Se poate muri și într-un avion super ușor. Pteau renunța la aterizare dacă constatau că nu pot reuși, deci deși aveau o încercare, puteau renunța cu totul la aterizare.

Quote

Nu, au preluat controlul pentru că erau aproape să rateze ținta dar stabilizarea din câte știu ținea de sistemele modulului

Quote

După cum ziceam, problema era din câte știu rezolvată de sistemele modulului.

Quote

Gravitația nu ajută nici piloții tot timpul, și atunci se bazează pe instrumentele de bord. Pentru orientare mi se pare că aveau un sistem electro-optic pe lângă giroscop, accelerometru & stuff .

Quote

Explică ce ai vrut să zici aici.
Și au fost 6 misiuni (nu 12)cu echipaj care au ajuns pe Lună iar probleme au fost apoape la toate.

Edited by Anjin`, 25 November 2009 - 21:39.

Anjin`, on 25th November 2009, 21:38, said:

ei da ce chestie au trimis oameni acolo inaintea unor sonde .... cu aia puteai sti ca nu se intampla sa cazi in o groapa sau ceva ....
sa inteleg ca daca te duci pe marte cu oameni si acolo trebuie facute teste despre gravitatie si etc si daca te duci pe oricare alta planeta va trebui sa fie privit diferit modul de a ajunge ?

În afară de Marte e cam exclus că vor ajunge oameni până acolo, și am dubii și în legătură cu asta, pentru că misiunile ar fi atât de lungi încât ar echivala cu închisoare pentru echipaj .

Io mă gândesc că aveau ei o idee despre cum va fi solul unde urmau să aselenizeze.
Uită-te la harta asta . Observă că primele două misiuni cu echipaj au ajuns foarte aproape de alte navete sau cum dracu le zice care au aterizat înaintea oamenilor acolo. De fapt Apolo 12 a adus bucăți din una înapoi.
Apropo, alea tot au aterizat cu tehnica de atunci...

Edited by Anjin`, 26 November 2009 - 02:06.

@anjin

1. cimpia romana e si ea bine cunoscuta geologic. da' una e sa aterizezi in punctul x si alta sa aterizezi in punctul x0. spui "compozitie geologica" de parca ai vorbi de un monocristal. cind de fapt dicutam de un policristal binisor neuniform. tu insuti spui mai jos "au RATAT zona de aterizare". cum nu poate fi vorba de ratarea marii linstii ...

2. da' n-au renuntat. si nici n-au dat froata chix. amazing!!

3. adica vrei sa spui ca "a lua controlul manual" coexista cu "stabilizare automata"? sincer, ma indoiesc. pilotul automat nu merge in paralel cu manualu'. pentru ca tu tragi de joystick la dreapta si sistemu' de stabilizare trage de el la stinga. iese o cacofonie mareata. sa stii ca sistemu' de directie asistata electronic de la masina ta (sau suspensiile active, de ai frun 4x4 fioros) nu existau pe vremea aia. nu-mi aduc aminte sa fi existat stabilizatoare atit de performante incit sa controleze 4 motoare de stabilizare simultan. in ziua de azi, stiu ca exista neural networks care fac asa ceva. sigur, poate exista solutii mai simple si eu nu stiu. azi, nu atunci.

4. cind aterizezi un avion "dupa aparate", ceea ce spui tu se aplica. cind aterizezi lemu', nu. practic, privesti printr-o ferestruica mica suprafata tinta si vrei sa aterizezi pe ea. la inclinometru si accelerometru n-ai timp sa te uitz, itz spune no 2 ce indica ele. practic, pui ciudatenia pe suprafata "au pif" cum zice francezu'. si aici propriile tale simturi conteaza. iar simtul echilibrului e vital cind pilotezi.

5. pai pozele lui lro ne prezinta niste pete de alb si gri. vreau sa vad si eu o imagine cu soclul lem-ulul si steagu' us, stind inca falnic infipt in roca lunara dupa patruj' de ani!! asta se face fuarte usor: trimitz o sonda foto care face buf exact in fata soclului lemului. sa nu-mi vorbesti de costuri: asa o poza face de 100 de ori banii investitz.

6. una e sa aselenizezi ceva definitiv, alta e sa aselenizezi ceva viu si ... recuperabil