Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

PINNED Este Black Friday țeapa? Dis...

MAREA SARLATANIE EMAG ( NU CUMPAR...

Mic accident - evitare RCA
 Connector/C++ eroare lib

Despre biodiesel

Alegere boxe de podea

Probleme Steam Heroes 6.
 Ventilator sony vaio

TV black friday

Interfata noua VCDS versiune 2018

Creare cont online
 A murit Max, ursul

oglinzi sharan

Tip SSD

Repozitionare acumulator auto
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#883
ravinescu

ravinescu

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View Postlupu2, on 25th November 2009, 16:32, said:

:lol: Dapa-i, si eu zic ca ii greu de explicat. Am si eu niste nelamuriri, niste neclaritati, poate ma ilumineaza si pe mine oamenii astia:
- daca spusera-ti ca dacii tocmai ce fusesera masacrati cu sutele de mii de catre romani, si nu prea mai ramasese picior de dac, cum naiba au reusit ei sa dea nastere slavilor, care sunt si cei mai numerosi in Europa?

Au fost masacrați, deportați și expulzați dacii din Dacia (Oltenia + Banat + Ardeal), nu dacii de pe tot teritoriul României de azi. Dacii din afara Daciei Traiane au existat în continuare, dovadă comandanții romani post-ocupație care își luau denumirea de "Dacicus" după ce respingeau atacul vreunui trib de daci liberi.

View Postlupu2, on 25th November 2009, 16:32, said:

Asa ca ei se vor aseza acolo unde vor putea si vor gasi loc coaguland in jurul lor si ceea ce ramasese din populatiile mai vechi autohtone (fara ca ei sa fie majoritari), sau fiind supusi de alti in unele momente, dar impanzind acele zone si impunand slava ca lingua franca, datorita faptului ca nu mai exista la acel moment o civilizatie constituita a acelor populatii mai vechi, care sa se impuna, mai ales dupa atatea invazii succesive si nu exista desigur un concept de natie ca in timpurile noastre. Singurul loc unde nu au reusit sa-si impuna limba a fost taman fosta Dacie, unde exista deja o populatie suficient de numeroasa si deja inchegata si sub raport lingvistic (populatie ce a fost protejata in mare masura de invadatori de muntii si padurile dese din acele timpuri), iar aceste grupuri de slavi erau inferioare atat numeric cat si cultural pentru a reusi asa ceva si aici.

Nu cred că slavii au urmărit să impună ceva în Dacia, în definitiv ei erau un amalgam de triburi (și probabil de etnii), nu aveau un stat centralizat așa cum aveau romanii. Slavii n-au urmărit cucerirea Daciei și înființarea unui stat slav, pentru că la acea vreme era încă într-un stadiu primitiv de organizare, iar mai tîrziu numărul lor în Dacia a scăzut prin migrarea și în sudul Dunării. Scopul lor în zonă era lupta cu romanii, dovadă că s-au dus după ei, n-au rămas în nordul Dunării atunci cînd apărarea romanilor (limesul danubian) a cedat.

Edited by ravinescu, 25 November 2009 - 16:57.


#884
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View Postravinescu, on 25th November 2009, 16:57, said:

Au fost masacrați, deportați și expulzați dacii din Dacia (Oltenia + Banat + Ardeal), nu dacii de pe tot teritoriul României de azi.

Aberatii demontate de pastrarea numelor dacice ale oraselor de catre romani (Drobeta, Dierna, Apulum, Sarmizegetusa, etc.), de inscriptiile cu nume dacice din provincie, de numele provinciei si de multe alte chestii. De unde va vin ideile astea cu dacii din provincie exterminati? Ce interes aveau romanii sa procedeze asa? In Galia, Britania sau Hispania au exterminat populatia locala?

#885
burebista2010

burebista2010

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 205
  • Înscris: 09.08.2009

View Posttihomir, on 25th November 2009, 17:21, said:

Aberatii demontate de pastrarea numelor dacice ale oraselor de catre romani (Drobeta, Dierna, Apulum, Sarmizegetusa, etc.), de inscriptiile cu nume dacice din provincie, de numele provinciei si de multe alte chestii. De unde va vin ideile astea cu dacii din provincie exterminati? Ce interes aveau romanii sa procedeze asa? In Galia, Britania sau Hispania au exterminat populatia locala?


NU! si asta am repetat-o de multe ori, dar intzelegi: latonofonii sunt o specie incapatzânata :lol:


Referitor la slavi: am scris de catev ori ca "slavii" nu sunt egali intre ei, adica: ei poarta numele de slavi dar intre ei exista diferente. Zmedeu are boala aia care o au batranãnii care se cred napoleon sau alexandru macedon dar in toate prostiile lui i-as da dreptate la un singur lucru: mai demult el scria ca slavii ORIGINALI au fost adusi ca sclavi din anatolia, si cred ca are dreptate, de ce? excat din faptul ca exista diferente intre slavii din sud, est si europa centrala. Deci acesti slavi ORIGINALI au constituit o minoritate unde astazi exista oficial STATE-SLAVE. Adica pentru slavii din sud, majoritatea sunt mixaj dintre traci si greci care avand aceast mixaj si-au gasit o identitate odata cu venirea slavilor din anatolia. Cei din est, iarasi au la baza gotii ramasi sau imprastiati dupa navalirea hunilor + triburi sarmatice si altele din zona. Dar la vremea aia ei nu aveau o identitate COMUNA. De aia SLAVII ORIGINALI dupa aia au fost dusi si acolo si din tot mixajul ala au aparut slavii din est. Rusii au teorii oficiale ca slavii lor au venit din Serbia (adica ei se numesc slavi cum se numeau altii romani pe timpul lui cezar dar neavand apartinenta etnica, ma refer de la egipteni pana la gali).

Concluzie1: "slavismul" este un HOAX, care exista doar din cauza influentei imperiului rus si posterior unii sovietice asupra europei de est, sud si centrale. Se intampla ca popoare care sunt originale din zona (traci, greci, sarmati) poarta nume oficiale de "slavi". Cunosc personal indivizi care sunt din asa numitele state "slave" dar care fizic (la aparenta) nu pot fi catalogati ca slavi tipici (forma capului, culoarea parului, ochilor, pielei etc.). Deci pan-slavismul a fost o inventie imperiala (se cunosc autorii) pentru a mentine aceasta zona geografica sub control aka unitate.

Concluzie2: tracii au fost foarte numerosi si de aia nu au format un stat pe masura unde s-au intins si au ajuns sa creeze diferite tendinte pe unde au ajuns, de aia nu suntem nici "slavi" nici "romani" nici "germanici" nici ce vreti voi. Aceasta este doar o "problema" pentru cei ce doresc sa apartina unui anumit grup care au dominat europa fiecare in ordinul sau (adica daca acum ne-am fi aflat prin an. 200 Î.C. era cool sa ne credem eleni, prin 100 D.C. era cool sa ne credem romani, mai incoace slavi sau mai stiu eu ce.)

Edited by burebista2010, 25 November 2009 - 18:11.


#886
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View Postlupu2, on 25th November 2009, 00:09, said:

Fane, sincer, ori esti prost, ori incercand sa eviti ceea ce nu iti convine pari asa. Eu unul inclin spre ambele variante, cu accentul pe prima (apropo, nu ma mir ca stai acolo, trebuie sa te tina sub observatie banuiesc, sa-ti iei medicamentele la timp, sa nu faci spume).
eu n-am spus ca "stau acolo", eu am spus ca "locuiesc pe Eminescu". Cum EMinescu este una din cele mai bune zone imobiliare din Brasov, sa fi proprietar pe Eminescu, sa locuiesti pe Eminescu inseamna un privilegiu, conferit doar unora, care si l-au castigat (cazul meu) iar altii l-au primit pe dea moaca. Tu insa ma confuzi cu nebunii de la clinica de boli neuropihologice amplasata tot pe Eminescu.

Asta este o dovada a modului cum tu nu gandesti, cum tu  nu esti capabil sa deprinzi partea semantica dintr-o comunicare scrisa. Tu interpretezi cuvintele la nivelul tau redus intelectual.

View Postlupu2, on 25th November 2009, 00:09, said:

"Templul" ala de lut sapat intru-un delusor l-am dat ca un ex. despre legendele pelasgilor,
Nu este un "templu de lut". Este pur si simplu o grota dintr-o cariera de piatra romana unde niste monahi isihasti si-au creat un schit. In aceeasi cariera romana, mai se vad niste bolovani, cubici, taiati perfect, distantati unul de altul de mici santuri. Cariera a folosit la construirea castrului invecinat roman. Imbecilii, printre care Napoleon Savescu, fiind inculti, au interpretat aceasta cariera si tot ce au vazut ei, productia unei civilizatii megalitice, bineinteles in creirul lor  natang dacii capatand un rol deosebit de important.

View Postravinescu, on 25th November 2009, 11:07, said:

Cu alte cuvinte revii la conceptul de origine imaterială a românilor care le determină originea în întregime (materială și spirituală). Așa cum Școala Ardeleană punea pe primul loc lingvistica în fața geneticii, așa tu pui pe primul loc moștenirea spirituală în fața aceleiași genetici. Adică susții că indiferent cine a contribuit la formarea materială a poporului român (cea bazată pe procreație), acest popor se trage din celtiliri romanizați, pentru că le continuă spiritualitatea.

culmea, te contrazici (sau iti dai singur raspuns ori iti dai singur pumni in coaie) prin urmatorul pasaj:

View Postravinescu, on 25th November 2009, 11:07, said:

Ceea ce constatăm noi, la nivel istoric, de-a lungul tumultosului veac V, este că două ramuri indo-europene majore, sarmații și tracii, dispar cu totul; pentru sfîrșitul aceluiași veac arheologii slavi vorbesc despre primele complexe atribuite (cam în grabă...) celor mai vechi slavi. Or, populații de mărimea acestor două grupe nu "dispar" la modul fizic; ele dispar din izvoare, dispar ca organisme sociale și politice, adică sînt asimilate altor organisme sociale și politice. Acest lucru se întîmplă exact atunci cînd o altă grupă mare de populație, cea mai numeroasă a Europei moderne, tocmai apare, din nimic. Și cam în același loc, nu-i așa?
dovada ca nu intelegi ceea ce citesti. In loc sa-ti iei mai multe pseudonime, concentreaza-te sa intelegi ceea ce postezi. Mai sus este vorba exact despre ceea ce vorbea diogene, exact ceea ce spunea Gamillscheg despre rolul unei lingua franca (atat la avari slava, cat si la unguri rom^na).

#887
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postmdionis, on 24th November 2009, 21:20, said:

A ) calendae (lat.) > *cărinde (rom.) > cărindar (rom. derivat) 'ianuarie' (început de an)
B ) calendae (lat.) > kolêda (sl.) 'început de an', 'sărbătoarea anului nou',  'sărbătoarea Crăciunului'> colindă (rom.) 'cîntec de sărbătorire a anului nou/Crăciunului', apoi 'cântec festiv de iarnă' și 'cântec festiv religios'

Prima parte a procesului A se petrece înainte de etapa RPC, a doua este o derivare banală și imediată.
Prima parte a procesului B se petrece foarte timpuriu, fără legătură cu romanitatea balcanică, cuvântul devine comun în slavă (Miklosich: "Alle diese wörter beruhen entweder auf dem gr. kalandai oder auf dem lat. calendae: an eine slavische gottheit ist nicht zu denken.", Meillet: "Il n'est donc pas difficile de citer une série de mots slaves empruntés au latin; il convient de rappeler ainsi v.sl. livra de lat. libra; kolêda (Euch. 103b), pol. kolêda, serbe k?leda de lat. calendae; kristijanU <<christianus>> [...]" etc.)
A doua parte a procesului B se petrece probabil în momentul istoric al RPC (sec. VIII-X): termenul este pan-românesc și este puțin probabil să fi fost împrumutat din slavă separat de fiecare dialect în parte.

Din contaminarea lui "colindă" cu "*cărindă/cărindar" rezultă ulterior pe teren lingvistic exclusiv românesc forma mixtă regională "corindă" (evident, la un moment de timp după despărțirea dialectală).

Nu e nici un mister, doar fenomene lingvistice banale.

http://dexonline.ro/search.php?cuv=val


  VAL1, valuri, s.n. I. 1. Masă de apă care înaintează prin mișcări oscilatorii la suprafața unei mări, a unui fluviu etc., formând creste și adâncituri; talaz. ♢ Loc. adv. Val-vârtej = în mare grabă, foarte repede; vijelios. În valuri sau valuri-valuri = a) unul după altul, succesiv; B) din plin, cu grămada. ♢ Expr. Valurile vieții (sau lumii, lumești) = greutățile, încercările prin care trece omul în viață; vicisitudinile vieții. Valurile tinereții = inconsecvența, dibuirile inerente vârstei tinere. Valul (sau valurile) vremii = curgere, trecere a vremii (cu toate evenimentele ei). 2. P. anal. Ceea ce se mișcă, vine în cantitate mare sau se năpustește ca niște valuri (I 1); ceea ce poate fi comparat (ca formă și mișcare) cu un val. 3. Fig. (Înv. și pop.) Încercare grea; neplăcere, necaz. II. 1. Cantitate de țesătură înfășurată pe un cilindru special de lemn sau de carton; vălătuc, trâmbă. ♢ Val de tei = sul făcut din șuvițe lungi de scoarță de tei care se folosesc ca sfoară de legat. 2. (Tipogr.) Piesă cilindrică de metal la presele de imprimat și de fălțuit. 3. (Reg.) Tăvălug. 4. (Pop.) Sul mobil de lemn sau de metal, pe care se înfășoară lanțul care ține găleata la o fântână. 5. (În sintagma) Valul ștreangului = lațul cu care se prinde ștreangul sau șleaul de crucea căruței. – Din sl. valŭ.
Sursa: DEX '98

VAL2, valuri, s.n. Meterez de pământ care servea în antichitate ca fortificație militară. – Din lat. vallum. Cf. germ. W a l l, it. v a l l o.
Sursa: DEX '98


val (-luri), s.n. – 1. Undă, talaz. – 2. Vălătuc, țesătură înfășurată pe un cilindru. – 3. Piesă cilindrică de metal la mașina tipografică. – 4. Încercare grea, neplăcere, necaz. – 5. Barieră, obstacol, meterez. Sl. valŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 443; Conev 38), bg., sb., cr., slov., ceh., rus. val, alb. valë (Philippide, II, 657). Pentru sensul 5, cf. germ. Wall (der. directă din germ., propusă de Candrea, nu este sigură). – Der. vălășag, s.n. (necaz, neplăcere), sec. XVII, înv.; vălui, vb. (a înfășura; a înconjura; a chinui, a supăra; a undui, a face valuri); învălui, vb. (a înfășura în; a rula; a împrejmui, a înconjura; a chinui, a supăra; refl., a se învîrti); învăluială (var. învăluitură), s.f. (rulare; înv., chin, suferință); învălura, vb. (a învălui, a înconjura, a chinui, a supăra); văluros, adj. (cu valuri mari); vălătuc, s.n. (tăvălug, rulou, cilindru; val de pînză rulată; val puternic, tălăzuire; specie de chirpici cilindric, din lut amestecat cu paie), probabil der. expresiv, cf. tăvăluc; (în)vălătuci, vb. (a înfășura, a rula; a face vălătuci, a construi cu pămînt bătătorit); înveli (var. înv. învăli), vb. (a înfășura; a acoperi; a pune acoperiș pe o casă; Trans., a pune vălul de mireasă; a înfășura urzeala pe sul; a ascunde), de la val, sau direct din sl. valiti; înveliș, s.n. (acoperitoare, copertă, strat exterior); învelitoare (var. învălitoare), s.f. (înveliș; cuvertură, plapumă; batic, șal; acoperiș); învelitură, s.f. (acoperămînt; șal); desveli, vb. (a descoperi, a dezbrăca). – Cf. vălări, valma, năvăli, prăvăli.  


VĂL, văluri, s.n. 1. (Adesea fig.) Bucată de țesătură fină, de obicei transparentă, pe care și-o pun femeile pe cap sau cu care își învăluie corpul ori o parte a lui. *Expr. A i se pune (sau a i se lua cuiva) un văl (de) pe ochi = a înceta (sau a începe) să vadă, să judece limpede, să înțeleagă ceva. 2. (Anat.; în sintagma) Vălul palatului = porțiunea musculară care continuă, în partea posterioară a cavității bucale, palatul tare (dur) si care se termină cu omușorul. 3. (Bot.; în compusul) Vălul-miresei = plantă erbacee anuală, mică, cu flori lineare (Gypsophila muralis). – Din lat. velum. Cf. fr. v o i l e.


  VÁLE, văi, s.f. 1. Depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare; regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur (și udată de o apă curgătoare). ♢ (În limbajul biblic) Valea plângerii (sau a lacrimilor) = pământul (considerat ca loc al suferințelor și al durerii). ♢ Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. ♢ Loc. adv. la vale = la coborâș; în jos; în josul apei. De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii). ♢ Expr. (Fam.) A-și lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleacă! plecați (imediat)! 2. (Reg.) Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. – Lat. vallis.
Sursa: DEX '98

vále (vắi), s.f. – 1. Depresiune. – 2. Luncă, bazin. – 3. Rîu, curent. – 4. Partea de jos. – Mr. vale, megl. vali, istr. vǫle. Lat. vallis (Pușcariu 1854; REW 9134), cf. it., sp., port. valle, fr. val, cat. vall. – Der. devale, adv. (în jos, în partea joasă a unei văi sau a unei regiuni muntoase), cf. fr. dévaler, cat. devall; văios, adj. (plin de văi și rîpe); văiugă, s.f. (Mold. vale); vălcea (var. vîlcea, vîlcel), s.f. (vale mică; pîrîu), cu suf. dim. -cea (Pușcariu 1853; Iordan, Dift., 59 și Candrea, din lat. vallĭcĕlla); vălean, s.m. (locuitor al unei regiuni joase). – Din rom. provin bg. válog (Capidan, Raporturile, 234), sb. vala.
Sursa: DER |

PS: Unii de pe forum au insistat ca V^LCEA ar avea legatura cu ceva "LUPI", iata aici se indica clar;

ASADAR "VAL" din slava, din latina, ba latina, ba din slava, ba din amandoua, ... :lol:

Edited by Cyber-sapiens, 25 November 2009 - 19:16.


#888
Diogene

Diogene

    Isailă Brătfălean

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,722
  • Înscris: 15.09.2005

View PostIorest, on 25th November 2009, 15:28, said:

Dar dacă protoslavii și dacii erau totuna, cum stă treaba cu mitologia lor? Cu zeii lor? De unde să fi făcut slavii rost de Perun? Aha, mi-a mai venit o idee: am auzit un zvon, cum că balticii ar fi un neam de-al dacilor. Deci balto-slavii erau de fapt daci. Dar de unde au făcut rost de toate zeitățile lor, când anticii au consemnat pentru daci doar un Zamolxis (uite cum prinde teren explicarea lui prin sl. zemle)? Să ne fi tras pe sfoară anticii? Mârșavii!

Mi-aduc aminte că un cercetător american sublinia influența greacă asupra dacilor. De-altfel cultul lui Zamolxis  nu a avut continuitate în atestările istorice. Poate fi privit ca o abatere locală și temporară de la curentul religios general al protoslavilor, deși componenta slavă, alături de cea greacă,  ar putea rezulta și din următoarea listă de cuvinte:
Serbian English
zemlja dirt
zemlja domain
zemlja glebe
zemlja ground
zemlja lair
zemlja nation
zemlja protectorate
zemlja stead
zemlja take ground
zemlja to take ground
zemlja underworld
glinovita zemlja alumina
oraæa zemlja arable
plodna zemlja arable
obradiva zemlja arable land

Englezescul „lair” înseamnă viziună, bârlog subteran. Apropo de faptul că Zamolxe a stat ascuns sub pământ.

#889
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009
Populatia crestina ce a ramas in Turcia pe teritoriul fostului regat al Trapezuntului se autodenumesc: Rumaiika. Turcii ii denumesc Rumce. Pe grecii din Grecia ei ii denumesc Romioi ori Rumlar in turceste.

PS: observatia de mai sus se adreseaza imbecililor care inca cred ca "rum^n" este un endonim. Este un exonim, care provine de la turci, care l-au preluat de la grecii bizantini.

Edited by zmedeu, 25 November 2009 - 19:49.


#890
lolekbolek

lolekbolek

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 408
  • Înscris: 16.10.2006
traco-daci= triburi de protoslavi, are sens.
negru=romanitate puternica(celto ilirica)
verde=romanitate traca/dacica (protoslav)
galben=romanitate anatoliana( poate de origine tracica)
rosu= elite care au organizat moldova si valahia

Attached Files



#891
Diogene

Diogene

    Isailă Brătfălean

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,722
  • Înscris: 15.09.2005

View Postburebista2010, on 25th November 2009, 17:58, said:

Concluzie1: "slavismul" este un HOAX, care exista doar din cauza influentei imperiului rus si posterior unii sovietice asupra europei de est, sud si centrale. Se intampla ca popoare care sunt originale din zona (traci, greci, sarmati) poarta nume oficiale de "slavi". Cunosc personal indivizi care sunt din asa numitele state "slave" dar care fizic (la aparenta) nu pot fi catalogati ca slavi tipici (forma capului, culoarea parului, ochilor, pielei etc.). Deci pan-slavismul a fost o inventie imperiala (se cunosc autorii) pentru a mentine aceasta zona geografica sub control aka unitate.

Concluzie2: tracii au fost foarte numerosi si de aia nu au format un stat pe masura unde s-au intins si au ajuns sa creeze diferite tendinte pe unde au ajuns, de aia nu suntem nici "slavi" nici "romani" nici "germanici" nici ce vreti voi. Aceasta este doar o "problema" pentru cei ce doresc sa apartina unui anumit grup care au dominat europa fiecare in ordinul sau (adica daca acum ne-am fi aflat prin an. 200 Î.C. era cool sa ne credem eleni, prin 100 D.C. era cool sa ne credem romani, mai incoace slavi sau mai stiu eu ce.)
  Concluzie3: slavii sunt cea mai numeroasă, probabil cea mai nouă ramură a populației indo-europeane din Europa. Adevărul istoric privește identitatea a milioane și milioane de oameni care au interesul să  știe cine sunt, nu să spună minciuni despre ei înșiși, că nu-s bolnavi psihici și nici nu bagă în seamă mânărelile politice.  Ideea că slavii i-au asimilat pe traci nu are nicio bază.

Este ca și românizarea dacilor liberi prin vecinătate. Ca nu cumva românii să fi migrat în regiunea respectivă, deși se vede cu ochiul liber că moldovenii sunt prea puțin roșcovani (cum spuneau anticii despre daci).

Una bucată moldoveancă, poartă numele de fată al mamei (cred că e nume ucrainean) și năframa în două falduri pe umeri ca celtele din basoreliefurile din Ungaria:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/oeowPJthAS8?rel=0 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Încă una:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/a9PLzLbK9wU?rel=0 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Încă o bucată:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/ghEHiedktSk?rel=0 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Diogene, 25 November 2009 - 20:19.


#892
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View Postlolekbolek, on 25th November 2009, 19:49, said:

galben=romanitate anatoliana( poate de origine tracica)
de fapt albanezi.
Inca astazi Anatolia este plina de minoritati, cu limbi distincte. De exemplu Galacs-ii care nu sunt armeni cum considera unii, ar fi urmasi ai celtilor. Albanezii sunt o populatie romana (in curs de latinizare a limbii lor). Exista o serie de probe lingvistice care demonstreaza ca latinizarea limbii albanezilor a inceput inainte de contactul cu rom^nii. Sunt evolutii complet distincte. Motiv ca albanezii au venit de altundeva, ceea ce este consemnat de altfel in documentele bizantine care-i prezinta ca venind din est.

#893
Fabris

Fabris

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,108
  • Înscris: 25.11.2007

View PostIorest, on 25th November 2009, 07:45, said:

Am manifestat suficient bun-simț , dar alții și-au bătut joc de argumentele aduse în loc să găsească explicații valide. Ce îmi rămânea de făcut?
Ca orice creier marunt, te simti jignit. Observ ca opiniile preopinentilor trec prin capul tau ca glontul prin zacusca...Ba țâcă,  argumentele ("tromboane", ca sa te citez) tale sunt mai goale ca o punga umpluta cu aer!...Mai esti si nesimtit pe deasupra: atitudinile dihotomice (tu maestrul - Diogene/eu fraierii, care se inspira doar din literatura marunta), il raportezi pe Fane pentru off-topic...

View Postzmedeu, on 25th November 2009, 09:13, said:

Mai sus este vorba exact despre ceea ce vorbea diogene, exact ceea ce spunea Gamillscheg despre rolul unei lingua franca (atat la avari slava, cat si la unguri rom^na).
Asta eu am spus-o, nu Diogene.

View Postzmedeu, on 25th November 2009, 09:13, said:

[...]In loc sa-ti iei mai multe pseudonime [...]
Inca mai crezi chestia asta?!. Ei bine, sa fii sanatos atunci...

Edited by Fabris, 25 November 2009 - 20:10.


#894
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postzmedeu, on 25th November 2009, 20:47, said:

Populatia crestina ce a ramas in Turcia pe teritoriul fostului regat al Trapezuntului se autodenumesc: Rumaiika. Turcii ii denumesc Rumce. Pe grecii din Grecia ei ii denumesc Romioi ori Rumlar in turceste.

PS: observatia de mai sus se adreseaza imbecililor care inca cred ca "rum^n" este un endonim. Este un exonim, care provine de la turci, care l-au preluat de la grecii bizantini.

http://en.wikipedia....mania#Etymology

The name of Romania (Romanian: România) comes from Romanian: român which is a derivative of the Latin: Romanus (Roman).[6] The fact that Romanians call themselves a derivative of Romanus (Romanian: Român/Rumân) is mentioned as early as the 16th century by many authors, including Italian Humanists travelling in Transylvania, Moldavia and Wallachia.[7][8][9][10] The oldest surviving document written in the Romanian language is a 1521 letter known as "Neacșu's Letter from Câmpulung".[11] This document is also notable for having the first occurrence of "Rumanian" in a Romanian written text, Wallachia being here named The Rumanian Land – Țeara Rumânească (Țeara from the Latin: Terra land).

In the following centuries, Romanian documents use interchangeably two spelling forms: Român and Rumân.[note 1] Socio-linguistic evolutions in the late 17th century led to a process of semantic differentiation: the form "rumân", presumably usual among lower classes, got the meaning of "bondsman", while the form român kept an ethno-linguistic meaning.[12] After the abolition of serfdom in 1746, the form "rumân" gradually disappears and the spelling definitively stabilises to the form "român", "românesc".[note 2] The name "România" as common homeland of all Romanians is documented in the early 19th century.[note 3] This name has been officially in use since December 11, 1861.


DACA "scrisoarea lui Neacsu de la Campulung" este veritabila, atunci "ROM^N" nu poate fi un exonim, deoarece TURCII abia aveau primele lupte cu rom^nii, iar rom^nii isi numeau deja tara "Tzeara Rum^neasca" !  ;)

http://ro.wikipedia....e...Fi_RomĂąnia


Etimologia etnonimului român

Cel mai vechi indiciu referitor la existența numelui de "român" ar putea fi conținut de Cântecul Nibelungilor: "Ducele Ramunch din țara Valahilor/cu șapte sute de luptatori aleargă în întâmpinarea ei/ca pasarile sălbatice, îi vedeai galopând". [2] “Ramunch” ar putea fi o transliterație a numelui “Român” reprezentând în acest context un conducător simbolic al românilor. [3]

Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de “român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări, jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Astfel,
Tranquillo Andronico notează în 1534, că românii ("Valachi") "se numesc romani". [4]

Francesco della Valle scrie în 1532 că românii "se denumesc romani în limba lor". Mai departe el citează chiar și o scurtă expresie românească: "Sti rominest ?". [5] După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania

Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși “români” ("romanesci"). [6]

Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova , Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba “românește”, adică romana”.
[7]

Marturii suplimentare despre endonimul “român” furnizează și autori care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel umanistul sas Johann Lebel relatează în 1542 că "românii…se numesc pe ei înșiși „Romuini“. [8] Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii "se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiți valahi, după italieni"[9] în timp ce Primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că "românii se numesc romani", [10] iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești ca: "Sie noi sentem Rumeni" și "Noi sentem di sange Rumena". [11]

Autori români ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea ca Grigore Ureche,[12] Miron Costin,[13] Constantin Cantacuzino, [14] sau Dimitrie Cantemir[15] trateaza amanunțit problematica etnonimului “român”, a originilor și semnificației sale, precum și a diferenței dintre exonimul “valah” și endonimul “român” în istoriografia străină și autohtonă.

Documentele istorice conțin două grafii: “român” și “rumân”. Pâna în secolul al XIX-lea ambele forme sunt folosite în mod nediferențiat, uneori chiar în cadrul aceluiași text. [16]

În Evul Mediu denumirea etnolingvistică “rumân/român” poseda și o semnificație socială, însemnând “om de rand”. [17] Atunci când în secolul al XVII șerbia se extinde considerabil, printr-un proces sociolingvistic de diferențiere semantică, forma de răspândire mai largă “rumân” adoptă semnificația de “șerb”, în timp ce forma, probabil mai rară, “român” își pastrează semnificația etnolingvistică. [18] După abolirea șerbiei de către Constantin Mavrocordat începând cu 1746, forma “rumân” tinde să dispară, fiind înlocuită treptat de forma “român”, care se stabilizează definitiv după 1830.
Etimologia numelui "România"
Cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui de țară este Scrisoarea lui Neacșu, 1521, ce conține mențiunea cìra rumŭnìskŭ (Țeara Rumânească).


http://ro.wikipedia....ra_Romùnească

Moldovenii numeau Țara Românească Muntenia,
iar Turcii îi spuneau Iflak sau Kara-Iflak, în timp ce Moldovei îi spuneau Bogdan Iflak.
Polonezii numeau Țara Românească Basarabia, iar pe Moldova o numeau Volohia.  :naughty:

Edited by Cyber-sapiens, 25 November 2009 - 20:31.


#895
burebista2010

burebista2010

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 205
  • Înscris: 09.08.2009

View PostDiogene, on 25th November 2009, 19:55, said:

Concluzie3: slavii sunt cea mai numeroasă, probabil cea mai nouă ramură a populației indo-europeane din Europa. Adevărul istoric privește identitatea a milioane și milioane de oameni care au interesul să  știe cine sunt, nu să spună minciuni despre ei înșiși, că nu-s bolnavi psihici și nici nu bagă în seamă mânărelile politice.  Ideea că slavii i-au asimilat pe traci nu are nicio bază.

Trecutul "slavilor" din est arata ca s-au dus dupa mintea celor mai nebuni doar pentru a se simti importanti si s-au transformat in imperialisti.

#896
C988

C988

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 609
  • Înscris: 10.12.2008

View Postzmedeu, on 25th November 2009, 19:47, said:

PS: observatia de mai sus se adreseaza imbecililor care inca cred ca "rum^n" este un endonim. Este un exonim, care provine de la turci, care l-au preluat de la grecii bizantini.

:lol:

Turcii ne spuneau iflak adică vlahi. Vai de capul tău.

Quote

Apropo de faptul că Zamolxe a stat ascuns sub pământ.

Pe Zamolxe nu-l chema Zamolxe ci Zalmoxis și așa se prăbușește tot castelul tău de cărți. Aceasta este forma corectă lucru întărit și de atestarea unui rege get numit Zalmodegikos, Zalmo însemna ceva fără îndoială, grecii spun că în tracă însemna piele de animal.

#897
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008
deci primii care si-au dat seama au fost de-ai mei..sa nu mai glumiti de calatorii italieni :-)

#898
burebista2010

burebista2010

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 205
  • Înscris: 09.08.2009

View Postmarcuzzzo, on 25th November 2009, 20:44, said:

deci primii care si-au dat seama au fost de-ai mei..sa nu mai glumiti de calatorii italieni :-)

lolol

ca sa intzeleg: etruscii cand veneu din anatolia, au trecut pe la noi si au imprumutat cate de mai cate printre care limba?.... :cheers:

#899
boierneacsu

boierneacsu

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 244
  • Înscris: 09.09.2009

View PostCyber-sapiens, on 25th November 2009, 15:09, said:

Gomeru sucitu stie multe, da ii este mai usor sa jigneasca.

ALBANII nu au treaba cu ALBANEZII, deoarece Albanezii nu si-au spus niciodata albanezi cu SQIPERI.
De fapt nimic nu prea ii leaga pe albanezii de azi de Albania, nici limba, nici numele, ...
ai o logica...
albani, albanoi, arbonitai, arvaniti, arnavut, arnaut, albanez... sunt nume folosite in diverse epoci de diverse popoare pentru a denumi aceasta etnie. faptul ca ei isi zic "shqiptar" nu inseamna ca nu exista o legatura intre anticul "albani" si modernul "albanez".

dar, la fel ca Gomer-Zmedeu, si tu sti multe - asa ca ramai la parerea ca intre Albania din Balcani si cea din Caucaz ar fi vreo legatura.
vezi, poate gasesti vreo legatura si intre Albano & Romina Power si judetul Alba.

#900
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008

View Postburebista2010, on 25th November 2009, 19:51, said:

lolol

ca sa intzeleg: etruscii cand veneu din anatolia, au trecut pe la noi si au imprumutat cate de mai cate printre care limba?.... :cheers:

:lol:

evident, ma refeream la bieti negustori italieni (venetieni sau genovezi), ce treceau in principate in sec XVI-XVII.
Ca etruscii n-au abordat coasta marii negre, ci s-a indreptat direct in Latium;pe acolo s-au corcit cu descendentii troienilor si au dat nastere poporului macaronar  :P

View Postboierneacsu, on 25th November 2009, 19:56, said:

ai o logica...
albani, albanoi, arbonitai, arvaniti, arnavut, arnaut, albanez... sunt nume folosite in diverse epoci de diverse popoare pentru a denumi aceasta etnie. faptul ca ei isi zic "shqiptar" nu inseamna ca nu exista o legatura intre anticul "albani" si modernul "albanez".

dar, la fel ca Gomer-Zmedeu, si tu sti multe - asa ca ramai la parerea ca intre Albania din Balcani si cea din Caucaz ar fi vreo legatura.
vezi, poate gasesti vreo legatura si intre Albano & Romina Power si judetul Alba.

OT: Lasa-l pe albano ca are el problemele lui s-a despartit de cea de-a doua sotie.. :P
Apropo de aproprierea salentului de coastele albaniei si iliriei..aproprierea care ar fi prilejuit similaritatea limbii romane de dialectul din puglia (dupa zmedeu si altii).. va atrag atentia ca graiul romanesc seamana cel mai mult cu dialectul din Bari (vorbesc din propria-mi experienta fiind din Canosa di Puglia) si NU de dialectul salentin..

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate