Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

Performanta firmelor private

Primaria Sectorului 1 a premiat, ...

UE va limita tarifele la apeluril...
 Probleme racordare la retea - un ...

ANAF a inceput vanatoarea online&...

Monociclism extrem / Extreme unic...

Unde pot gasi role goale pentru p...
 Problema traceroute/mtr

Declaratia Unica 2.1.1.A.6

În urmatorii 10 ani, numarul de sa...

Pat suspendat de tavan
 DOAR cataloage și oferte BF ...

De ce se da Coca Cola gratis in B...

Referinta

Calitate sunet boxe active alimen...
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#397
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View PostSylvestruTW, on 18th November 2009, 18:09, said:

Multe cuvinte? Adica, mai mult de doua?


Treaba-treaba-treib (ger.)-treba (sl. ?)


...In all, we can count on over 70 Romanian words for which Old Germanic origins can be safely assumed..."

"...There also is a similarity between the character of the Old Germanics of th Romanian and that of the Ostrogothic elements of Italian..."

"...All evidence sustains the idea that old Germanic populations couldd influence pre-Romanians..."

"...Words of provable Old Germanic origin (e.g. barda, cioareci, gard, rapan) survive in both Daco/Romanian and Macedo/Romanian (However, it is woth observing that Daco/Romanian - and, implicitly, the standard language of Romana -is by far richer than Macedo/Romanian in temrs of old Germanic origins)..."

a ateia
-barda
-bort
-brusture
-burta
-a caina
-a cotropi
-fara
-filma (zâna rea)
-grind
-rânc
-rapan
-ruda
-scruntar+simcea
-stranut
-stinghie
-stima
-tufa
-tureac
-bordei
-buda
-gaman
-holm
-hultui
-rânca
-rânciog
-scrânciob
-tala
-teafar
-plug
-punga
-rând
-scrada
-slin
-aldan
-a banui
-a bântui
-bernevici
-brândusa
-bumb
-bunda
-boarta
-cioareci
-ciuf
-cocon
-cotiga
-cotingan
-gata
-gati
-ghibort
-grindei
-grindel
-grundet
-grunz
-hânsar
-însaila
-julfa
-targa
-nasture
-smalt
-smida
-sprintar
-stean
-sturlubatic
-troaca

Din articolul "Lexical elements that reflect close contacts between old germanic and autochtonous populations in southeast Europe" de prof.dr. Alexandru Poruciuc publicat în cadrul lucrarii "Ethnic contacts and cultural exchanges north and west of the Black Sea"  :naughty:

#398
SylvestruTW

SylvestruTW

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,001
  • Înscris: 14.09.2009

View PostCyber-sapiens, on 18th November 2009, 19:22, said:

lol

Nici Castilliana nu isi revendica o atat de bogata mostenire gotica...

#399
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View PostSylvestruTW, on 18th November 2009, 19:30, said:

Nici Castilliana nu isi revendica o atat de bogata mostenire gotica...

Las' ca au francezii.  :D

#400
mdionis

mdionis

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,594
  • Înscris: 18.05.2009

View PostCyber-sapiens, on 18th November 2009, 19:22, said:

Treaba-treaba-treib (ger.)-treba (sl. ?)


...In all, we can count on over 70 Romanian words for which Old Germanic origins can be safely assumed..."

"...There also is a similarity between the character of the Old Germanics of th Romanian and that of the Ostrogothic elements of Italian..."

"...All evidence sustains the idea that old Germanic populations couldd influence pre-Romanians..."

"...Words of provable Old Germanic origin (e.g. barda, cioareci, gard, rapan) survive in both Daco/Romanian and Macedo/Romanian (However, it is woth observing that Daco/Romanian - and, implicitly, the standard language of Romana -is by far richer than Macedo/Romanian in temrs of old Germanic origins)..."

a ateia
-barda
[...]
Din articolul "Lexical elements that reflect close contacts between old germanic and autochtonous populations in southeast Europe" de prof.dr. Alexandru Poruciuc publicat în cadrul lucrarii "Ethnic contacts and cultural exchanges north and west of the Black Sea"  :naughty:

Alt cârnat de cuvinte.
Extrasele respective au apărut pe softpedia aici, la începutul anului, însă fuseseră puse în discuție ceva mai înainte pe site-ul lui Sorin Olteanu. Iar dl. Olteanu face niște precizări care temperează oleacă entuziasmul nețărmurit al germaniștilor cu orice preț:
But the list you found in that article is definitely wrong in most of its words. Yes, it is possible that some of them are Germanic: bardă, a cutropi, rapăn, stărnut (not strănut) which means (speaking of animals) 'with a star on its forehead', and some others. Filma also could belong to the Romanian ancient mythology ('the Fever', as Hasdeu proposed). Some other of them, as Leinarius already showed, are more probably coming from the substratum: brusture (in alb. is brushtullë, which is perfectly concordant, because alb. sh=rom.s, alb. -ll-=rom. -r-, as in vjedhullë 'the theef' = viedzure), burtă, bumb, ciuf, cioareci etc. Rom. fără comes from lat. fora, rom. stinghie from a lat. *sting(u)la (the final –ghie could come only from –gla).
Chestiunea cuvintelor germanice împrumutate de romanitatea dunăreano-balcanică stă sub un mare semn de intrebare. Că dl. Poruciuc e entuziast se prea poate, însă majoritatea etimologiilor germanice cu un grad decent de probabilitate se numără pe degetele de la mâini.

#401
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View Postmdionis, on 18th November 2009, 21:29, said:

Chestiunea cuvintelor germanice împrumutate de romanitatea dunăreano-balcanică stă sub un mare semn de intrebare.
ce romanitate dunareano-balcanica mai este aia care si-a uitat numele latin al Dunarii (danubius) si care cunoste doar forma slava/gota a Dunarii?

Intr-adevar, exista un mare semn de intrebare in contextul in care problemele originii limbii rom^ne cat si ale istoriei rom^nilor sunt definite aiurea, fara logica.

View Postmdionis, on 18th November 2009, 21:29, said:

majoritatea etimologiilor germanice cu un grad decent de probabilitate se numără pe degetele de la mâini.
mai ales cand uitam de influenta foarte importanta a filtrului slav ce intervinte intre cuvintele gote si actualele lor forme in limba rom^na.

Cu alte cuvinte, hai sa invatam meserie inainte de a ne exprima despre limba rom^na.

Edited by zmedeu, 18 November 2009 - 20:40.


#402
SylvestruTW

SylvestruTW

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,001
  • Înscris: 14.09.2009

View PostCyber-sapiens, on 18th November 2009, 19:47, said:

Las' ca au francezii.  :D

Au, dar nu din gota, ci din franca/allamana + normanda.

Edited by SylvestruTW, 18 November 2009 - 20:49.


#403
Fabris

Fabris

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,108
  • Înscris: 25.11.2007

View Postmdionis, on 18th November 2009, 05:21, said:

Nu înțeleg prea bine care este nedumerirea dumitale.
Domnule, nu contest rationamentul dumitale, mai ales ca sunt un nespecialist in domeniu. Nedumerirea mea provine de la mecanismul inovarii articolului enclitic hotarat, care, culmea, ia o directie aparte in comparatie cu celelalte limbi neolatine. Si cum, in general, limbile sunt sisteme conservatoare, de aici si opinia mea ca acesta a fost preluat din sprachtbundul balcanic.

View Postzmedeu, on 18th November 2009, 08:05, said:

Daca insa privim istoria in devenire, nu dogmatic, peste goti se aseaza slavii, motiv ca influenta gota este filtrata de cea slava. Noi atribuim slavilor o influenta, care indirect era gota. Iubire vine din Liebe ori din Liuba? Ori mai intai a venit din gota, ca ulterior sa fi fost influentat de forma slava?
Nu cred. Si iata de ce: influenta slavei comune asupra românei, albanezei si greaca este nesemnificativa (dupa unii aceasta zestre ar fi de numai 15 cuvinte in LR). Slaba influenta a slavei comune este scoasa in evidenta si de toponomia de origine slava care este datata (pe baze fonetice) inaintea anului 800. Influenta masiva in limba noastra (dar si in greaca sau albaneza) este cea a limbilor bulgara/macedoneana, si apoi intr-o masura mai mica al serbo-croate, limbi care apar mai tarziu.

Edited by Fabris, 18 November 2009 - 21:27.


#404
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View PostFabris, on 18th November 2009, 22:16, said:

Nu cred. Si iata de ce: influenta slavei comune asupra românei, albanezei si greaca este nesemnificativa (dupa unii aceasta zestre ar fi de numai 15 cuvinte in LR).
[...]
Influenta masiva in limba noastra (dar si in greaca sau albaneza) este cea a limbilor bulgara/macedoneana, si apoi intr-o masura mai mica al serbo-croate, limbi care apar mai tarziu.
nu e logic ce spui. Fiindca limbile sunt dinamice, iar explicatia ta este statica.

Slava comuna este conform definitiei tale ce? Slavona? Bulgara veche? Oricum, tu nu explici. Constati doar o intersectie mai mare de vocabular si forme morfologice intre rom^na si bulgara ca sa tragi o concluzie, cand adevarul este mai greu de dibuit, fiindca este fluid.

#405
mdionis

mdionis

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,594
  • Înscris: 18.05.2009

View PostFabris, on 18th November 2009, 21:16, said:

Nedumerirea mea provine de la mecanismul inovarii articolului enclitic hotarat, care, culmea, ia o directie aparte in comparatie cu celelalte limbi neolatine. Si cum, in general, limbile sunt sisteme conservatoare, de aici si opinia mea ca acesta a fost preluat din sprachtbundul balcanic.

Dacă vorbim de mecanism, atunci vorbim implicit de cauzele lingvistice ale apariției articolului și modul în care acesta se dezvoltă, iar aici româna nu face excepție. Demonstrativul (deictic) ille (illum) capătă în latina târzie valențe anaforice/cataforice, fiind utilizat pentru referirea la un alt element textual din vecinătate (există o sumedenie de exemple în Peregrinatio Aeteriae, o relatare datând de prin sec. IV a.D.). Trecerea de la funcția de determinant (con-)textual la cea de determinant non-textual (articoloid) se petrece cam până în jurul secolului VI, iar acest proces nu poate fi separat de căderea în desuetudine a sistemului de cazuri în latina vorbită, cea care creează necesitatea precizării suplimentare a obiectului de referință. Chiar dacă în română se păstrează un rest minim de declinare nominală (opoziția NA/GD la feminin singular), funcția substantivelor trebuie precizată prin articole (eventual declinate și ele, ceva mai serios) și sintaxă. Necesitatea latinofonilor de a utiliza demonstrativul -- inițial o tendință în latina vorbită -- a caracterizat blocul romanic în totalitatea lui, și toți latinofonii au inovat în același sens.

În ceea ce privește poziția enclitică (care nu este totuși generală în LR), există și alte explicații în afara așa-zisei "uniuni balcanice". De exemplu, iată ce spune Al. Rosetti:

Româna a rămas fidelă construcției cu articolul proclitic. Dacă studiem procedeul întrebuințării articolului în română, începînd cu cele mai vechi texte (secolul al XVI-lea), constatăm că româna este o limbă care a cunoscut procliza articolului la substantiv și adjectiv, dar în care articolul a devenit enclitic, la substantiv, din cauza ordinei cuvintelor (așezarea adjectivului după substantiv).

La genit.-dativul numelor proprii și rareori la nominativul numelor comune, articolul proclitic este lu, la masculin: lu Isus Hristos, lu Dumnezeu, și ei la feminin: a ei noastre credință, fetei ii Marie, ii Sara etc.

Cu timpul, din cauza unei noi grupări ritmice a silabelor în fraza vorbită, articolul proclitic al adjectivului a fost atras de substantivul precedent, și, printr-o falsă tăietură, socotit ca aparținînd substantivului: homo ille-bonus > homo-ille bonus > omul bun. În felul acesta, cînd a fost necesară determinarea adjectivului, s-a recurs la articolul cel, care a fost așezat dinaintea adjectivului: omul cel bun.


#406
Fabris

Fabris

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,108
  • Înscris: 25.11.2007

View Postzmedeu, on 18th November 2009, 12:32, said:

nu e logic ce spui. Fiindca limbile sunt dinamice, iar explicatia ta este statica.
Asta e vrajeala...

View Postzmedeu, on 18th November 2009, 12:32, said:

Slava comuna este conform definitiei tale ce? Slavona? Bulgara veche? Oricum, tu nu explici. Constati doar o intersectie mai mare de vocabular si forme morfologice intre rom^na si bulgara ca sa tragi o concluzie, cand adevarul este mai greu de dibuit, fiindca este fluid.
Slava comuna este lingua franca care pare sa fi fost folosita in cadrul, dar si in afara kaganatului avar. Aceasta ar fi explicatia raspandirii acestei limbi in estul europei (precum latina in cadrul Imperiului Roman), cu consecinta disparitiei altor limbi si dialecte din zona. Limba aceasta a ramas stabila si uniforma (bineinteles, cu isoglosele de rigoare) pana prin sec. al IX-lea, inaintea aparitiei slavonei bisericesti.

Edited by Fabris, 18 November 2009 - 21:57.


#407
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostFabris, on 18th November 2009, 21:52, said:

Slava comuna este lingua franca care pare sa fi fost folosita in cadrul, dar si in afara kaganatului avar. Aceasta ar fi explicatia raspandirii acestei limbi in estul europei (precum latina in cadrul Imperiului Roman), cu consecinta disparitiei altor limbi si dialecte din zona. Limba aceasta a ramas stabila si uniforma (bineinteles, cu isoglosele de rigoare) pana prin sec. al IX-lea, inaintea slavonei bisericesti.

Diferentele sunt atat de mici incat nu poti sa spui care e din slava comuna cum o numesti tu si slavona bisericeasca. Diferentele intre astea doua sunt ca cele intre limba pe care o vorbim in familie si limba literara. Slavona bisericeasca e forma literara a slavei comune din sec. IX-X. Si azi slavona asta bisericeasca e inteleasa in Bulgaria, in Rusia si mi se pare ca si in Serbia (nu bag mana in foc). Cum demonstrezi tu ca voievod de exemplu, nu vine din slava veche ci din sarba? E practic acelasi cuvant in mai toate limbile slave.

#408
Fabris

Fabris

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,108
  • Înscris: 25.11.2007

View Postmdionis, on 18th November 2009, 12:49, said:

Dacă vorbim de mecanism, atunci vorbim implicit de cauzele lingvistice ale apariției articolului și modul în care acesta se dezvoltă, iar aici româna nu face excepție.
Multumesc domnule pentru explicatie.

View Posttihomir, on 18th November 2009, 13:02, said:

Diferentele sunt atat de mici incat nu poti sa spui care e din slava comuna cum o numesti tu si slavona bisericeasca. Diferentele intre astea doua sunt ca cele intre limba pe care o vorbim in familie si limba literara.
Nu o numesc eu, ci lingvisti precum Horace Lunt sau Henrik Birnbaum. Ipoteza slavei comune ca lingua franca (de aici survine expansiunea acestei limbi in mai tot estul europei) provine de la necesitatea grupurilor din diferite zone sa-si adapteze limba pentru comunicare, fiecare renuntand la particularitatile grupului respectiv, in favoarea unei limbi inteligibile pentru vecini. Urme al aceste slave comune (sau slava arhaica/protoslava, daca asta te face mai fericit) sunt destule prin cronici: Paul Diaconul relateaza episodul cu Raduald, duce de Benevento, care discuta pe limba lor cu slavii navaliti din Dalmatia, unde se precizeaza faptul ca ducele a invatat limba slavona de la slavii din Friuli (a fost anterior duce de Friuli), apoi existenta lui Carolus (Carol cel Mare) ca "imparatul" in toate limbile slave, etc.

View Posttihomir, on 18th November 2009, 13:02, said:

Slavona bisericeasca e forma literara a slavei comune din sec. IX-X. Si azi slavona asta bisericeasca e inteleasa in Bulgaria, in Rusia si mi se pare ca si in Serbia (nu bag mana in foc).
Slavona bisericeasca (sau mediobulgara) are la baza dialectului din Macedonia, deci consemneaza o prima desprindere din trunchiul slavonei comune. Or fi si altele, dar nu sunt consemnate...Asta ar explica de ce mediobulgara a fost inteleasa, precum afirmi si tu mai sus, in Rusia Kieveana, dar si in Moravia.

Romana/albaneza/greaca au fost influentate de bulgara/macedoneana (si la scara mai mica de serbo-croata). Deci influenta limbii slave in LR este un proces datat ceva mai tarziu, dupa aparitia acestor limbi, o cale fiind biserica (literatura popeasca, hrisoave, etc).

Edited by Fabris, 18 November 2009 - 23:21.


#409
boierneacsu

boierneacsu

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 244
  • Înscris: 09.09.2009

View PostFabris, on 18th November 2009, 22:51, said:

Romana/albaneza/greaca au fost influentate de bulgara/macedoneana (si la scara mai mica de serbo-croata). Deci influenta limbii slave in LR este un proces datat ceva mai tarziu, dupa aparitia acestor limbi, de multe ori pe cale bisericeasca (literatura popeasca, hrisoave, etc).
de multe ori da, dar si de mai multe ori nu. de exemplu cuvintele desemnand inventarul agricol, n-au intrat pe cale bisericeasca. e doar un exemplu.

#410
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostFabris, on 18th November 2009, 22:51, said:

Slavona bisericeasca (sau mediobulgara) are la baza dialectului din Macedonia, deci consemneaza o prima desprindere din trunchiul slavonei comune.

Care desprindere nu era prea mare din moment ce inca era inteleasa de toti slavii. Si atunci revin cu intrebarea, cum iti dai seama daca influenta slavona in romana vine din aceasta forma literara (bulgara veche sau slavona bisericeasca) sau din ceea ce tu numesti slava comuna din moment ce erau mutual inteligibile? E imposibil de stabilit o asemnea demarcatie.

View PostFabris, on 18th November 2009, 22:51, said:

Romana/albaneza/greaca au fost influentate de bulgara/macedoneana (si la scara mai mica de serbo-croata). Deci influenta limbii slave in LR este un proces datat ceva mai tarziu, dupa aparitia acestor limbi, o cale fiind biserica (literatura popeasca, hrisoave, etc).

Pe vremea cand se scriau primele texte in slavona slavii aveau deja 2-300 de ani vechime pe teritoriul romanesc, eu cred ca acesti slavi au fost "vinovati" pentru cele 20% cuvinte slave in LR si nu scrierile in limba slavona. S-a mai discutat pe tema asta. Slavona bisericeasca era vorbita de cler si boieri ca o a doua limba dar taranii, adica 90% din populatie, nu o cunosteau. E greu de crezut ca in afara de cativa termeni bisericesti si administrativi, slavona bisericeasca ar fi influentat prea mult vorbirea populara. Slavii nu dispar brusc dupa 600, ultimele ramasite de slavi din Romania de azi (slavi vechi nu sarbi sau bulgari) dispar undeva prin sec. XIV-XV, au avut destul timp sa influenteze LR.

Edited by tihomir, 19 November 2009 - 00:04.


#411
burebista2010

burebista2010

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 205
  • Înscris: 09.08.2009

View PostFabris, on 18th November 2009, 23:51, said:

Multumesc domnule pentru explicatie.

Nu o numesc eu, ci lingvisti precum Horace Lunt sau Henrik Birnbaum. Ipoteza slavei comune ca lingua franca (de aici survine expansiunea acestei limbi in mai tot estul europei) provine de la necesitatea grupurilor din diferite zone sa-si adapteze limba pentru comunicare, fiecare renuntand la particularitatile grupului respectiv, in favoarea unei limbi inteligibile pentru vecini. Urme al aceste slave comune (sau slava arhaica/protoslava, daca asta te face mai fericit) sunt destule prin cronici: Paul Diaconul relateaza episodul cu Raduald, duce de Benevento, care discuta pe limba lor cu slavii navaliti din Dalmatia, unde se precizeaza faptul ca ducele a invatat limba slavona de la slavii din Friuli (a fost anterior duce de Friuli), apoi existenta lui Carolus (Carol cel Mare) ca "imparatul" in toate limbile slave, etc.


Cam ashea, adica "slavii" au origini diversificate, cei din sudul europei etnic vorbind, sunt considerabil diferiti de "slavii" din est si de cei din europa centrala. Deci: cei din sud sunt un mixaj de traci cu greci, cei din est sunt goti cu alte grupuri scitice/sarmatice, cei din europa centrala sunt si mai parsivi :madanimated:

#412
lolekbolek

lolekbolek

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 408
  • Înscris: 16.10.2006
marturie a latinitatii panoniei
http://hu.wikipedia....a_(telepĂŒlĂ©s)
cine are urechi de mirosit sa guste

#413
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Posttihomir, on 19th November 2009, 01:03, said:

Care desprindere nu era prea mare din moment ce inca era inteleasa de toti slavii. Si atunci revin cu intrebarea, cum iti dai seama daca influenta slavona in romana vine din aceasta forma literara (bulgara veche sau slavona bisericeasca) sau din ceea ce tu numesti slava comuna din moment ce erau mutual inteligibile? E imposibil de stabilit o asemnea demarcatie.

Pe vremea cand se scriau primele texte in slavona slavii aveau deja 2-300 de ani vechime pe teritoriul romanesc, eu cred ca acesti slavi au fost "vinovati" pentru cele 20% cuvinte slave in LR si nu scrierile in limba slavona. S-a mai discutat pe tema asta. Slavona bisericeasca era vorbita de cler si boieri ca o a doua limba dar taranii, adica 90% din populatie, nu o cunosteau. E greu de crezut ca in afara de cativa termeni bisericesti si administrativi, slavona bisericeasca ar fi influentat prea mult vorbirea populara. Slavii nu dispar brusc dupa 600, ultimele ramasite de slavi din Romania de azi (slavi vechi nu sarbi sau bulgari) dispar undeva prin sec. XIV-XV, au avut destul timp sa influenteze LR.

Ai dreptate, Slava comuna semana mult cu Slavona bisericeasca aparuta din dialectul macedonean-slav cu origini in bulgara acelor vremuri SI nu a influentat profund ROM^NA deoarece taranii nu cunosteau SLAVA !

... in timp ce asupra neamurilor slave care evident cunosteau slava comuna si doar printr-o parte semnificativa dar nu totala a limba lor, aceasta a condus la UNIFORMIZAREA limbiilor slave inspre SLAVONA bisericeasca, o limba care abunda in termeni LATINI-romanici si ROM^NESTI !!!

Iata de ce avem atatea imprumuturi din Limbiile slave !  B) ... deoarece acestea sunt de fapt imprumuturi inverse din proto-ROM^NA balcanica tesalica si Macedoniana spre dialectul bulgaro-macedonean care a stat la bazele SLAVONEI bisericesti.

De aceea acesti termeni sunt intim legati de fiinta noastra.
Ca unii termeni au intrat mai tarziu in interferenta cu omonimii lor imprumutati in limbiile slave si modificati fonetic de catre acestea, ... asta este alta poveste.

EX: CITATI (slv.) <---------------- CITIRE (lat.).  :rolleyes:

PS: de fapt slavii spun la "cititi si scrieti" = pishite e cacaite (rus.) piso e ... (alte limbi slave).

Edited by Cyber-sapiens, 19 November 2009 - 09:32.


#414
ravinescu

ravinescu

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009
Este interesant modul în care străinii percep originea românilor. Am să dau un fragment dintr-o carte scrisă de un ziarist american, Robert D. Kaplan, care a vizitat zona balcanică (Iugoslavia, România, Bulgaria, Grecia) încă din anii 1980 și a publicat în 1993 o carte numită "Fantomele Balcanilor" ("Balkan Ghosts: A Journey Through History), bazată pe discuțiile avute de el cu populația locală. În ce privește originea românilor, Robert D. Kaplan percepe bine diferența dintre concepția populară (români = bărbați romani + femei dace) bazată pe zeci de ani de îndoctrinare oficială și concepția științifică, mult mai nuanțată și care ia în calcul aportul altor popoare care au stat (mai mult sau mai puțin timp) pe teritoriul în care s-a format poporul român.

==================================================
Românii se consideră un popor latin, care vorbește o limbă latină, aruncat într-un ocean zbuciumat de slavi și uitat de restul lumii latine.

Pentru români istoria începe în anul 101 d. Ch, cînd legiunile romane conduse de împăratul Traian au cucerit un teritoriu din sud-estul Europei numit Dacia. Timp de 150 de ani, soldații romani au trăit cu femeile dace, producînd, conform teoreticienilor istorici români, o rasă latină care a rămas pură din punct de vedere rasial pînă în zilele noastre. În realitate romanii au fost doar primul din numeroasele valuri de invadatori care au trecut prin zonă și s-au amestecat cu locuitorii acesteia.[...]

Totuși nu se poate nega faptul că românii sînt aparent mai apropiați de celelalte popoare latine decît de slavii sau ungurii care îi înconjoară. Limba română, deși plină de cuvinte de origine slavă, turcească sau grecească, este o limbă latină. Iar poporul român (în politica sa, în afacerile sale interne, și chiar în mișcarea mîinilor și expresia chipului) seamănă cu teatralitatea italienilor -- un stil de comportament pe care călătorul pur și simplu nu-l mai întîlnește nicăieri în Europa de Est.[...]

Nu putem exclude posibilitatea unui alt aflux de popoare latine în timpul secolelor întunecate ce au urmat după retragerea legiunilor romane. România are cea mai puțin invidiată poziție din Europa. Pămînturile sale istorice, Moldova și Valahia, sînt situate la estul și sud-estul Munților Carpați, fiind astfel expuse invaziilor din Rusia și Ucraina la est și din Turcia la sud. Nici măcar Polonia nu a fost o victimă atît de expusă. Bizantinii, vizigoții, hunii lui Attila, avarii, gepizii, slavii, bulgarii, ungurii, tătarii, turcii și multe alte popoare au invadat-o cu toții. În secolul IX, ocupația bulgarilor creștinați de curînd i-a determinat pe români să renunțe la forma lor latină, vestică, de adorare creștină (adusă în România de împăratul Constantin în anul 325 d. Ch.) și să adopte ritul slav estic; acest element a distrus o legătură psihologică esențială cu restul lumii latine.

Robert D. Kaplan : Fantomele Balcanilor (Editura Antet, 2002) - pag. 100-101
=====================================================

View Postzmedeu, on 17th November 2009, 17:21, said:

ca Fabris erai iesean. ca faci pe schizoidul este treaba ta.

Ți-a răspuns deja Fabris. Nu am nici o legătură cu el.

View Postzmedeu, on 17th November 2009, 17:21, said:

nu sunt specialist. Specialitatea mea n-are de a face cu istoria. Pur si simplu citesc istorie, motiv ca ma surprinde dogmatismul care domneste printre istorici, definiti in mod religios de biserica si politicieni. In Rom^nia politica si biserica sunt legate ombilical. Una fara alta nu merge. Motiv ca istoria a devenit  o slujba religioasa, o predica.

Nu mă refeream la specialitatea ta profesională, ci la "specialitatea" ta în sens de preferință, în sens de cal de bătaie intelectual atunci cînd vorbești de originea românilor. Tinzi să acorzi o importanță exagerată factorului latinofon migrator, în condițiile în care latinofonii balcanici nu sînt descriși de sursele istorice ca migratori decît pe scară mică (păstorit, comerț), nu pe scară mare (populații întregi).

View Postzmedeu, on 17th November 2009, 17:21, said:

Faptul ca aceasta predica mi se pare tembela, idioata pe tine te obfuscheaza. Trezeste in tine fudulie si obraznicie.

Ba din contră, și eu susțin că istoria românilor a devenit subiect de propagandă ("predică", așa cum zici tu) și s-a depărtat de obiectivitatea științifică. Însă și tu cazi în aceeași greșeală, pentru că "predici" un fenomen (migrarea masivă a latinofonilor balcanici în Ardeal) pe care nu îl poți susține în mod științific pentru că nu ai surse (texte, date arheologice) care să-l dovedească.

View Postzmedeu, on 17th November 2009, 17:21, said:

In loc sa fi critic (caci se pare ai creier) tu trebuie sa te conformezi unor predici si unor predicatori care nu vad evidentul: Puglia se afla vis-a-vis de Albania (peste garla, la o aruncatura de bat). Iar in Puglia, cum ti-o spune si marcuzzzo, asemanarea cu rom^na este mult prea evidenta ca sa o poti ignora. Dar tu in schimb, o ignori. De ce? Fiindca pupi poala popii.

Știu de emigrația albaneză veche în Italia de sud care a dus la formarea unei comunități care există și azi, dar dacă aș susține că Ă-ul unor dialecte italiene de acolo se datorează albanezilor aș fi imediat combătut cu faptul că Ă-ul se găsește și în unele părți din Spania sau în Portugalia, unde nu a existat o emigrație albaneză. Părerea mea este că Ă-ul românesc provine din substrat (limba traco-geto-dacă) și a fost întărit atît de limba vorbită de unii coloniști, cît mai ales de limba slavilor stabiliți la nord de Dunăre.

Edited by ravinescu, 19 November 2009 - 11:34.


Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate