Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Rename SQL column

Achiziționare tuner TV !

Din ce este facuta terasa asta?

Cum accesez site-ul CNAS ?
 Algoritm simplu de calculare al u...

Bitdefender Total Security ș...

casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...
 Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#379
mdionis

mdionis

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,337
  • Înscris: 18.05.2009

View Postalalaltu, on 17th November 2009, 20:07, said:

Ramane totusi o intrebare care se impune: De ce acest fenomen apare doar in sudul Europei? Rog sa se abtina cei care vor sa ne convinga ca tracii s-ar fi raspandit pana in Portugalia.

Apare în: portugheză, catalană, anumite dialecte occitane, romanica alpină (retoromană), dialectele sud-italice (incl. napoletană, nu în siciliană), română și (cu o fonare ușor diferită) în franceză. Nu apare în spaniola castiliană, sardă, italiana standard și în alte dialecte din jurul Alpilor. Nu mi se pare că ar exista vreo corelație între "a fi la sud" și "existența fonetică/fonologică a lui schwa în limbile romanice". Cel mai probabil, fenomenul a urmat anumite "mode" stabilite ad-hoc de-a lungul timpului, în diferitele vetre de romanitate, iar acolo unde sunetul a fost considerat nepertinent/inestetic, a ieșit din uzul vulgului.

#380
mdionis

mdionis

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,337
  • Înscris: 18.05.2009

View Postboierneacsu, on 17th November 2009, 20:57, said:

adica se zicea candva, articulat, "lupu ilu" si din "lupu ilu" s-a ajuns la "lupul"?

Cu aproximație, da. Locuțiunea substantiv+determinativ (care inițial însemna 'lup(ul) acela') capătă valoare semantică de substantiv articulat pe măsură ce sistemul de cazuri latin se simplifică. În RPC exista încă -u final, pierdut după aceea în DR.

Quote

crezi ca s-a pronuntat vreodata, in vorbirea curenta, "l"-ul final, pentru ca azi, din cate vedem (auzim) nu se mai pronunta.

Sigur că s-a pronunțat și încă se mai pronunță în limba îngrijită sau dialectal. Chiar și în limba uzuală reapare destul de des înainte de un cuvânt care începe cu o vocală, sau în anumite cuvinte cu semnificație specială (e.g. "Dumnezeul nostru"). Pe de altă parte este adevărat că tendința de omitere a lui -l final se manifestă deja în scrisoarea Neacșului și alte texte vechi românești. Însă el există constant în conștiința vorbitorilor, sprijinit pe analogia cu formele de G-D în -lui (lat. "illui").

Quote

ce constat e ca "u" si "l" care sunt, cum spui, de sorginte latineasca, s-au transmis si la cuvinte de alta origine, de exemplu "deal" (slav) se comporta absolut similar cu "lup" (latin) - "dealul". interesant.

Absolut normal: odată intrată în conștiința vorbitorilor ideea că articolul determinativ se face de regulă cu -(u)l la coadă de cuvânt, regula se aplică analogic tuturor cuvintelor intrate în LR. Exact ca în limba actuală: "computerul", "televizorul", "radioul". Ar fi fost foarte neobișnuit să se inventeze o regulă diferită de formare a substantivelor articulate doar pentru cuvintele de origine slavă.

#381
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
si la cuvinte feminine cum se explica originea introducerii unei vocale eufonice?

ma gandesc in ordine:

zi--->ziUa si nu "zia"

cafea--->cafeUa si nu "cafeaa"

pijama--->pijamaUa si nu "pijamaa"


View Postmdionis, on 17th November 2009, 20:54, said:

Absolut normal: odată intrată în conștiința vorbitorilor ideea că articolul determinativ se face de regulă cu -(u)l la coadă de cuvânt, regula se aplică analogic tuturor cuvintelor intrate în LR. Exact ca în limba actuală: "computerul", "televizorul", "radioul". Ar fi fost foarte neobișnuit să se inventeze o regulă diferită de formare a substantivelor articulate doar pentru cuvintele de origine slavă.


inca ceva (iarta-ma daca sunt insistent dar imi pari foarte pregatit la domeniu) , as vrea sa te intreb: cum se explica pierderea articolului hotarit la pronumele relative si cand a avut loc?

In Italiana a ramas: il quale,la quale,le quali, i quali

tot asa, in unele documente foarte vechi, in limba romana am vazut forma: carea,carele etc..etc..

#382
boierneacsu

boierneacsu

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 244
  • Înscris: 09.09.2009

View Postmdionis, on 17th November 2009, 21:54, said:

....
Ti-as spune ca imi pari foarte cometent in chestiunile astea, dar ma tem ca nu sunt eu suficient de competent pentru a face astfel de aprecieri.
Oricum, iti multumesc pentru explicatii.

#383
mdionis

mdionis

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,337
  • Înscris: 18.05.2009

View Postmarcuzzzo, on 17th November 2009, 22:06, said:

si la cuvinte feminine cum se explica originea introducerii unei vocale eufonice?

ma gandesc in ordine:

zi--->ziUa si nu "zia"

cafea--->cafeUa si nu "cafeaa"

pijama--->pijamaUa si nu "pijamaa"

Se explică prin creerea unei paradigme speciale pentru substantivele latine terminate în -ella (e.g. "stella", "margella" etc.). Evoluția fonetică specifică acestei terminații este legată de /ll/ > /w/ (singurul caz în care avem așa ceva în română, fenomenul este mai răspândit în romanicele occidentale). În RPC și în meglenoromână avem deci "steauă", "mărgeauă", în aromână modernă "steao", "mărdzeauă". Grupul "uă" > "o" consecvent în DR (precum în lat. "una" > RPC, AR, MgR "ună" > "uă" [u-ă] > "uă" [wă] > "o") iar formele "steao", "mărgeao" se simplifică prin eliminarea vocalei post-tonice în hiat, greu de pronunțat, în "stea", "mărgea".  
În schimb, forma articulată relicvă din epoca RPC continuă "stella + illa" conform schemei "steauă + -a" > "steaua" , "mărgeauă + a" > "mărgeaua"; în DR modernă, semivocala /w/ este deci "restaurată" (conform expresiei încetățenite între lingviști: reapare în flexiune deși nu mai este prezentă în forma de bază).
Așadar pe baza acestor modele, în conștiința locutorilor se creează modelul de articulare R-eà / R-eàua, în care R este o rădăcină oarecare: aceasta explică "cafeaua", "canapeaua" sau "beleaua". Odată stabilit, modelul începe să se aplice și în alte cazuri în care un substantiv feminin se termină cu o vocală accentuată iar alăturarea pur și simplu a lui -a nu sună bine; acest fenomen explică de ex. "pijamaua". "ziua" prezintă o evoluție mai interesantă. Evident, "zi" continuă latinescul  "dies", însă formele sud-dunărene "zuă", "dzuă" alături de forma paralelă din DR ("ziuă") arată că trebuie ca forma articulată să fi fost "ziua" destul de timpuriu, astfel încât să se creeze și aceste derivate regresive reconstruite.

Quote

cum se explica pierderea articolului hotarit la pronumele relative si cand a avut loc?

In Italiana a ramas: il quale,la quale,le quali, i quali

tot asa, in unele documente foarte vechi, in limba romana am vazut forma: carea, carele etc..etc..

Tendința de simplificare (citește: lenea) explică multe. :)
Formele articulate ale pronumelui relativ au o mică problemă de pronunție: prima silabă accentuată urmată de două silabe atone, o structură nu prea echilibrată. În limba vulgului s-a manifestat tendința de eliminare a ultimei silabe atât în Moldova ("cari") cât și în Muntenia și Transilvania ("care"). Oficializarea acestei tendințe în limba scrisă i-a aparținut lui Ion Heliade Rădulescu și altor scriitori din perioada 1830-50.

#384
Fabris

Fabris

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,108
  • Înscris: 25.11.2007

View Postzmedeu, on 17th November 2009, 08:21, said:

ca Fabris erai iesean. ca faci pe schizoidul este treaba ta.
Fane, relaxeaza-te!...Acesta este singurul meu cont (prezent, trecut si viitor) de pe acest forum. La fel ma adresez si acelora care ma eticheteaza ca fiind "Boethius".

PS. Ar fi bine sa se auda la voi la Ardeal si la Valahia, ca nu prea folosim "ă"-urile in graiul nostru din Moldova.

View Postmdionis, on 17th November 2009, 11:39, said:

Vocala de susținere /u/ nu e luată din burtă ci din forma uzuală de acuzativ latin. Articolul este -l, continuator al demonstrativului latin "illum", exact ca în celelalte limbi romanice (e.g. italiană "lo", formă etimologică și generalizată la masculin în primele scrieri, înlocuită mai apoi parțial de formațiunea mai recentă "il").
Interesant, dar nu inteleg ce fel de mecanism halucinant ar imprumuta elemente din acuzativ si le-ar transborda spre inovarea articolul enclitic hotarat, care, culmea, la acea data (sec. al VIII-lea) nu avea nicio valenta/potential de a se lega de coada substantivelor...Au avut e-urile astea vreo forta de "geneza" al articolului hotarat, doar asa, ca"sudeaza" bine l-urile (supravietuitoare din "illum") de cuvinte?

Articolul hotarat este o inovatie lingvistica mai  recenta...Limbile vechi (IE, greaca clasica, latina clasica) nu cunosteau articolul hotarat. Greaca clasica  a inovat articolul hotarat in perioada cand acesta nu aparuse in  latina clasica. Apoi o alta intrebare fireasca este generata de pozitia proclitica sau enclitica al articolului hotarat.

In cazul nostru, articolul enclitic hotarat pare a fi o caracteristica al sprachbundului balcanic, care la randul sau are particularitati care nu se regasesc in slava, latina, sau greaca. Acest fapt (pe langa structura cazurilor, subjonctivului in loc de infinitiv, etc) delimiteaza bulgara/macedoneana/torlaca de celellate limbi slave. De aici si speculatiile in legatura cu mecanismul provenientei acestuia: unii il atribuie substratului care a penetrat la trei familii lingvistice diferite, iar altii il atribuie adstratului. La vremea respectiva, prin partile noastre, doar scandinavii il aveau (o limba nelatina), dar in limba noastra nu sunt atestate cuvinte de origine gotica.

Edited by Fabris, 18 November 2009 - 14:03.


#385
mdionis

mdionis

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,337
  • Înscris: 18.05.2009

View PostFabris, on 18th November 2009, 13:41, said:

Interesant, dar nu inteleg ce fel de mecanism halucinant ar imprumuta elemente din acuzativ si le-ar transborda intr-o directie necunoscuta, spre inovarea articolul enclitic hotarat, care, culmea, nu are nicio valenta/potential in latina...Au avut e-urile astea vreo forta de "geneza" al articolului hotarat, doar asa, ca se leaga bine cu l-urile supravietuitoare din "illum"?

Nu înțeleg prea bine care este nedumerirea dumitale. De regulă, substantivele romanice continuă forma de acuzativ latin; la declinările a doua și a patra intră un mare număr de masculine terminate în "-u(m)" la acuzativ, vocală percepută mai apoi ca morfem de gen în LR (și amuțită ulterior la finală absolută în DR).
În ceea ce priveste inexistența articolului determinativ în latină ai fi putut citi cu mai multă atenție ceea ce am scris: Articolul este -l, continuator al demonstrativului latin "illum". Firește că în latina clasică nu există articol determinativ, însă la fel de clar este că demonstrativele capătă treptat valențe semantice în acest sens (există chiar și studii statistice care arată că demonstrativele aveau această tendință) pe măsură ce devenea tot mai necesară desemnarea suplimentară a persoanelor, obiectelor și noțiunilor reprezentate de substantive. În toate limbile romanice, articolul determinativ se formează pe această schemă, atât la feminin cât și la masculin, ceea ce probează realizarea efectivă a acestei tendințe din latina târzie în limbile neolatine.

Quote

In cazul nostru, articolul enclitic hotarat pare a fi o caracteristica al sprachbundului balcanic

Nu articolul în sine (care este o formație 100% latină) ci poziția lui.
Da, s-a tot bătut monedă pe tema aceasta, oarecum exagerat. În latină, demonstrativul ce avea să evolueze spre articol poate sta indiferent înainte sau după substantiv: Romania continuă occidentală a ales procliza, în latina balcanică și cu precădere în DR s-a realizat cealaltă variantă. Poate să fie rezultatul unei alegeri întâmplătoare (în fond nu existau decât două posibilități) care a ajuns la modă și i-a influențat pe ceilalți balcanici, poate fi rezultatul unei influențe alogene balcanice sau a uneia de substrat. În lipsă de informații scrise serioase din acea perioadă pentru toate idiomurile interesate de acest fenomen este greu de decis care dintre variante este cea corectă.

#386
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View PostFabris, on 18th November 2009, 14:41, said:

Fane, relaxeaza-te!...Acesta este singurul meu cont (prezent, trecut si viitor) de pe acest forum.
crede-ma, nu ma intereseaza ce ai tu in cap referitor la o existenta schizoida. NU ma convingi, dar nu ma intereseaza, caci in definitiv participarea ta, indiferent de identitate este intotdeauna incarcata de substanta.

View PostFabris, on 18th November 2009, 14:41, said:

PS. Ar fi bine sa se auda la voi la Ardeal si la Valahia, ca nu prea folosim "ă"-urile in graiul nostru din Moldova.
subiectul era altul. In exemplul care-l dadusei, nu era vorba doar de ă ci de un anumit mod de a indulci vorbele, ca la voi la Moldova. :lol:

View PostFabris, on 18th November 2009, 14:41, said:

La vremea respectiva, prin partile noastre, doar scandinavii il aveau (o limba nelatina), dar in limba noastra nu sunt atestate cuvinte de origine gotica.
Daca insa privim istoria in devenire, nu dogmatic, peste goti se aseaza slavii, motiv ca influenta gota este filtrata de cea slava. Noi atribuim slavilor o influenta, care indirect era gota. Iubire vine din Liebe ori din Liuba? Ori mai intai a venit din gota, ca ulterior sa fi fost influentat de forma slava?

CUm de exemplu a sede vine din bulgara, din gota ori din latina?
Cum de exemplu stim ca scoala a intrat in limba rom^na pe filiera slava, fiind la origine latin.

#387
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postzmedeu, on 18th November 2009, 17:05, said:

crede-ma, nu ma intereseaza ce ai tu in cap referitor la o existenta schizoida. NU ma convingi, dar nu ma intereseaza, caci in definitiv participarea ta, indiferent de identitate este intotdeauna incarcata de substanta.

subiectul era altul. In exemplul care-l dadusei, nu era vorba doar de ă ci de un anumit mod de a indulci vorbele, ca la voi la Moldova. :lol:


Daca insa privim istoria in devenire, nu dogmatic, peste goti se aseaza slavii, motiv ca influenta gota este filtrata de cea slava. Noi atribuim slavilor o influenta, care indirect era gota. Iubire vine din Liebe ori din Liuba? Ori mai intai a venit din gota, ca ulterior sa fi fost influentat de forma slava?

CUm de exemplu a sede vine din bulgara, din gota ori din latina?
Cum de exemplu stim ca scoala a intrat in limba rom^na pe filiera slava, fiind la origine latin.

"a sede" provine din latina vulgara in toate limbiile precizate mai sus, iar "S,COALA" este latin, ne-a parvenit prin cultura SLAVONA relativ tarziu si a fost repreluat in iluminism pe filiatie italiana si franceza !

Academia, seminariu, amfiteatru sunt de asemenea termeni recent patrunsi in limba pe diferite filiatii (din Latina direct, ori prin franceza si italiana).  B)

View PostFabris, on 18th November 2009, 13:41, said:

La vremea respectiva, prin partile noastre, doar scandinavii il aveau (o limba nelatina), dar in limba noastra nu sunt atestate cuvinte de origine gotica.

BA da, recent au fost gasite multe cuvinte gotice de origine vizigota sud-dunareana ori gepidica, camuflate ori nu de aspectul slav.


Horn (hórnuri), s.n. – 1. Parte a coșului de fum. – 2. Parte superioară la soba făcută din cărămizi. – 3. (Trans.) Horn. – Var. hoarnă. Germ. Horn, prin intermediul rut. horn (DAR), cf. pol. horno, rut. gorn (Tiktin). – Der. hornoi (var. horloi, (h)urloi), s.n. (coș, horn; țeavă, conductă); hornar, s.m. (coșar).
Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 30 Nov 2007 | Greșeală de tipar

HORN s.n. (Geol.) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine, care se formează în urma intersectării pereților circurilor glaciare; karling. [Cf. germ. Horn, fr. horn].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 20 Apr 2005 | Greșeală de tipar

HORN s. n. 1. relief cu aspect de piramidă triunghiulară în regiunile alpine, în urma intersectării pereților circurilor glaciare. 2. (alp.) spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți. (< germ. Horn, fr. horn)

Edited by Cyber-sapiens, 18 November 2009 - 17:22.


#388
lolekbolek

lolekbolek

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 408
  • Înscris: 16.10.2006
dedicatie pentru expertii in rogerius
http://www.caslin.sk...ung/gallery.htm
incepe la ~145r
[ http://www.caslin.sk/htdoc/diglib/chrohung/high/0145r.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#389
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Carmen Miserabile mi se pare ca este al unui calugar italian de-al meu care povesteste de marea invazie mongola din 1242.
Regele Bela al Ungariei se retrage in insula Krk, veglia asteptand sa se retraga tatarii din valahia..

#390
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009
Crestinismul nu este maniheist. Nu se bazeaza pe dualitatea Bine - Rau. Esenta crestinismului consta in iubire.

Numai ca in cultura religioasa rom^neasca (cica "ortodoxa") predomina maniheismul, opozitia Bine - Rau, evidentiata de Rai si Iad.

RAI1 s.n. Loc plin de încântare și de fericire unde, potrivit credințelor religioase, ar ajunge după moarte sufletele celor care respectă preceptele religiei; paradis, eden, cer2 (3). ♦ Fig. Loc din natură deosebit de frumos. ♦ Fig. Loc în care cineva se simte deplin fericit. – Din sl. raj.  

IAD,  iaduri, s.n. (În credința creștină) Loc în care sufletele păcătoșilor ar fi supuse la chinuri veșnice; infern, gheenă. ♦ Fig. Situație chinuitoare, greu de suportat. – Din sl. jadŭ.  

#391
SylvestruTW

SylvestruTW

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,001
  • Înscris: 14.09.2009

View PostCyber-sapiens, on 18th November 2009, 17:19, said:

BA da, recent au fost gasite multe cuvinte gotice de origine vizigota sud-dunareana ori gepidica, camuflate ori nu de aspectul slav.

Horn

HORN

HORN

Multe cuvinte? Adica, mai mult de doua?


View Postzmedeu, on 18th November 2009, 17:54, said:

Numai ca in cultura religioasa rom^neasca (cica "ortodoxa") predomina maniheismul, opozitia Bine - Rau, evidentiata de Rai si Iad.

De ce nu te limitezi sa vorbesti despre lucruri pe care le intelegi. Ce stii tu despre "cultura religioasa" romaneasca? In primul rand ce este aceasta si cum ai stabilit?

#392
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View PostSylvestruTW, on 18th November 2009, 19:09, said:

Ce stii tu despre "cultura religioasa" romaneasca?
baietica, daca inca te joci cu puta-n nisip du-te la  tovarasa invatatoare dupa sfaturi.

Edited by zmedeu, 18 November 2009 - 18:21.


#393
SylvestruTW

SylvestruTW

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,001
  • Înscris: 14.09.2009

View Postzmedeu, on 18th November 2009, 18:15, said:

baietica, daca inca te joci cu puta-n nisip dute la  tovarasa invatatoare dupa sfaturi.

[ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/porn.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#394
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View PostSylvestruTW, on 18th November 2009, 19:17, said:

[ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/porn.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
felicitari!
faci economii!
Cat ai pus deoparte?

#395
SylvestruTW

SylvestruTW

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,001
  • Înscris: 14.09.2009

View Postzmedeu, on 18th November 2009, 18:22, said:

felicitari!
faci economii!
Cat ai pus deoparte?

Zmedeu, nu esti in forma azi, este evident. Macar nu mai polua forumul cu aiureli.

#396
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009
Constantin Jirecek:
Credinta slavilor in vampiri (varcolaci) este straveche. Cuvantul apare la bulgari, albanezi, rom^ni, si neogreci. Intr-un Nomokanon sarb din 1262 se poate citi: "Urmaritorii norilor se numesc varcolaci. Cand soarele si luna dispar de pe cer, se obisnuieste a se spune: varcolacii au mancat luna si soarele. Dar toate acestea sunt minciuni si povesti."

Conform credintei slavilor pagani sufletul duce o existenta diferita de cea a trupului, care traieste in pieptul omului si prin respiratie se exteriorizeaza. Dupa moartea trupului sufletul continua sa existe. Cuvantul "jad" (iad) si "raj" (rai) definesc spiritualitatea slavilor.

View Postlolekbolek, on 18th November 2009, 18:39, said:

dedicatie pentru expertii in rogerius
toata participatia ta aici este sa ne demonstrezi ce buni erau ungurii la cafteala. Cat de bine stiau ei sa se lupte. Bun. Dar ce te faci cand un popor de stepa, care habar nu are sa construiasca case, care habar nu are ce inseamna viata urbana cucereste teritorii si nu stie sa le administreze, nu stie sa traiasca intr-o locuinta din piatra ori caramida, nu stie ce inseamna castel, habar nu are de crestinism samd?

Eu cred ca un astfel de popor. precum erau ungurii la sosirea lor in sec. X, au nevoie de oameni civilizati, care stiu sa construiasca case, biserici, drumuri si orase, care stiu sa contruiasca castele, care stiu agricultura si mestesuguri, care stiu ce inseamna crestinism, etc. etc. Iar acei oameni civilizati disponibili, la indemana ungurilor erau in primul rand rom^nii.

Edited by zmedeu, 18 November 2009 - 18:46.


Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

1 user(s) are reading this topic

0 members, 1 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate