Second Opinion
Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale. Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit. www.neurohope.ro |
Originea românilor - partea II
#379
Posted 17 November 2009 - 21:05
alalaltu, on 17th November 2009, 20:07, said: Ramane totusi o intrebare care se impune: De ce acest fenomen apare doar in sudul Europei? Rog sa se abtina cei care vor sa ne convinga ca tracii s-ar fi raspandit pana in Portugalia. Apare în: portugheză, catalană, anumite dialecte occitane, romanica alpină (retoromană), dialectele sud-italice (incl. napoletană, nu în siciliană), română și (cu o fonare ușor diferită) în franceză. Nu apare în spaniola castiliană, sardă, italiana standard și în alte dialecte din jurul Alpilor. Nu mi se pare că ar exista vreo corelație între "a fi la sud" și "existența fonetică/fonologică a lui schwa în limbile romanice". Cel mai probabil, fenomenul a urmat anumite "mode" stabilite ad-hoc de-a lungul timpului, în diferitele vetre de romanitate, iar acolo unde sunetul a fost considerat nepertinent/inestetic, a ieșit din uzul vulgului. |
#380
Posted 17 November 2009 - 21:54
boierneacsu, on 17th November 2009, 20:57, said: adica se zicea candva, articulat, "lupu ilu" si din "lupu ilu" s-a ajuns la "lupul"? Cu aproximație, da. Locuțiunea substantiv+determinativ (care inițial însemna 'lup(ul) acela') capătă valoare semantică de substantiv articulat pe măsură ce sistemul de cazuri latin se simplifică. În RPC exista încă -u final, pierdut după aceea în DR. Quote crezi ca s-a pronuntat vreodata, in vorbirea curenta, "l"-ul final, pentru ca azi, din cate vedem (auzim) nu se mai pronunta. Sigur că s-a pronunțat și încă se mai pronunță în limba îngrijită sau dialectal. Chiar și în limba uzuală reapare destul de des înainte de un cuvânt care începe cu o vocală, sau în anumite cuvinte cu semnificație specială (e.g. "Dumnezeul nostru"). Pe de altă parte este adevărat că tendința de omitere a lui -l final se manifestă deja în scrisoarea Neacșului și alte texte vechi românești. Însă el există constant în conștiința vorbitorilor, sprijinit pe analogia cu formele de G-D în -lui (lat. "illui"). Quote ce constat e ca "u" si "l" care sunt, cum spui, de sorginte latineasca, s-au transmis si la cuvinte de alta origine, de exemplu "deal" (slav) se comporta absolut similar cu "lup" (latin) - "dealul". interesant. Absolut normal: odată intrată în conștiința vorbitorilor ideea că articolul determinativ se face de regulă cu -(u)l la coadă de cuvânt, regula se aplică analogic tuturor cuvintelor intrate în LR. Exact ca în limba actuală: "computerul", "televizorul", "radioul". Ar fi fost foarte neobișnuit să se inventeze o regulă diferită de formare a substantivelor articulate doar pentru cuvintele de origine slavă. |
#381
Posted 17 November 2009 - 22:06
si la cuvinte feminine cum se explica originea introducerii unei vocale eufonice?
ma gandesc in ordine: zi--->ziUa si nu "zia" cafea--->cafeUa si nu "cafeaa" pijama--->pijamaUa si nu "pijamaa" mdionis, on 17th November 2009, 20:54, said: Absolut normal: odată intrată în conștiința vorbitorilor ideea că articolul determinativ se face de regulă cu -(u)l la coadă de cuvânt, regula se aplică analogic tuturor cuvintelor intrate în LR. Exact ca în limba actuală: "computerul", "televizorul", "radioul". Ar fi fost foarte neobișnuit să se inventeze o regulă diferită de formare a substantivelor articulate doar pentru cuvintele de origine slavă. inca ceva (iarta-ma daca sunt insistent dar imi pari foarte pregatit la domeniu) , as vrea sa te intreb: cum se explica pierderea articolului hotarit la pronumele relative si cand a avut loc? In Italiana a ramas: il quale,la quale,le quali, i quali tot asa, in unele documente foarte vechi, in limba romana am vazut forma: carea,carele etc..etc.. |
#382
Posted 17 November 2009 - 22:30
#383
Posted 18 November 2009 - 02:14
marcuzzzo, on 17th November 2009, 22:06, said: si la cuvinte feminine cum se explica originea introducerii unei vocale eufonice? ma gandesc in ordine: zi--->ziUa si nu "zia" cafea--->cafeUa si nu "cafeaa" pijama--->pijamaUa si nu "pijamaa" Se explică prin creerea unei paradigme speciale pentru substantivele latine terminate în -ella (e.g. "stella", "margella" etc.). Evoluția fonetică specifică acestei terminații este legată de /ll/ > /w/ (singurul caz în care avem așa ceva în română, fenomenul este mai răspândit în romanicele occidentale). În RPC și în meglenoromână avem deci "steauă", "mărgeauă", în aromână modernă "steao", "mărdzeauă". Grupul "uă" > "o" consecvent în DR (precum în lat. "una" > RPC, AR, MgR "ună" > "uă" [u-ă] > "uă" [wă] > "o") iar formele "steao", "mărgeao" se simplifică prin eliminarea vocalei post-tonice în hiat, greu de pronunțat, în "stea", "mărgea". În schimb, forma articulată relicvă din epoca RPC continuă "stella + illa" conform schemei "steauă + -a" > "steaua" , "mărgeauă + a" > "mărgeaua"; în DR modernă, semivocala /w/ este deci "restaurată" (conform expresiei încetățenite între lingviști: reapare în flexiune deși nu mai este prezentă în forma de bază). Așadar pe baza acestor modele, în conștiința locutorilor se creează modelul de articulare R-eà / R-eàua, în care R este o rădăcină oarecare: aceasta explică "cafeaua", "canapeaua" sau "beleaua". Odată stabilit, modelul începe să se aplice și în alte cazuri în care un substantiv feminin se termină cu o vocală accentuată iar alăturarea pur și simplu a lui -a nu sună bine; acest fenomen explică de ex. "pijamaua". "ziua" prezintă o evoluție mai interesantă. Evident, "zi" continuă latinescul "dies", însă formele sud-dunărene "zuă", "dzuă" alături de forma paralelă din DR ("ziuă") arată că trebuie ca forma articulată să fi fost "ziua" destul de timpuriu, astfel încât să se creeze și aceste derivate regresive reconstruite. Quote cum se explica pierderea articolului hotarit la pronumele relative si cand a avut loc? In Italiana a ramas: il quale,la quale,le quali, i quali tot asa, in unele documente foarte vechi, in limba romana am vazut forma: carea, carele etc..etc.. Tendința de simplificare (citește: lenea) explică multe. Formele articulate ale pronumelui relativ au o mică problemă de pronunție: prima silabă accentuată urmată de două silabe atone, o structură nu prea echilibrată. În limba vulgului s-a manifestat tendința de eliminare a ultimei silabe atât în Moldova ("cari") cât și în Muntenia și Transilvania ("care"). Oficializarea acestei tendințe în limba scrisă i-a aparținut lui Ion Heliade Rădulescu și altor scriitori din perioada 1830-50. |
#384
Posted 18 November 2009 - 13:41
zmedeu, on 17th November 2009, 08:21, said: ca Fabris erai iesean. ca faci pe schizoidul este treaba ta. PS. Ar fi bine sa se auda pă la voi la Ardeal si la Valahia, ca nu prea folosim "ă"-urile in graiul nostru din Moldova. mdionis, on 17th November 2009, 11:39, said: Vocala de susținere /u/ nu e luată din burtă ci din forma uzuală de acuzativ latin. Articolul este -l, continuator al demonstrativului latin "illum", exact ca în celelalte limbi romanice (e.g. italiană "lo", formă etimologică și generalizată la masculin în primele scrieri, înlocuită mai apoi parțial de formațiunea mai recentă "il"). Articolul hotarat este o inovatie lingvistica mai recenta...Limbile vechi (IE, greaca clasica, latina clasica) nu cunosteau articolul hotarat. Greaca clasica a inovat articolul hotarat in perioada cand acesta nu aparuse in latina clasica. Apoi o alta intrebare fireasca este generata de pozitia proclitica sau enclitica al articolului hotarat. In cazul nostru, articolul enclitic hotarat pare a fi o caracteristica al sprachbundului balcanic, care la randul sau are particularitati care nu se regasesc in slava, latina, sau greaca. Acest fapt (pe langa structura cazurilor, subjonctivului in loc de infinitiv, etc) delimiteaza bulgara/macedoneana/torlaca de celellate limbi slave. De aici si speculatiile in legatura cu mecanismul provenientei acestuia: unii il atribuie substratului care a penetrat la trei familii lingvistice diferite, iar altii il atribuie adstratului. La vremea respectiva, prin partile noastre, doar scandinavii il aveau (o limba nelatina), dar in limba noastra nu sunt atestate cuvinte de origine gotica. Edited by Fabris, 18 November 2009 - 14:03. |
#385
Posted 18 November 2009 - 14:21
Fabris, on 18th November 2009, 13:41, said: Interesant, dar nu inteleg ce fel de mecanism halucinant ar imprumuta elemente din acuzativ si le-ar transborda intr-o directie necunoscuta, spre inovarea articolul enclitic hotarat, care, culmea, nu are nicio valenta/potential in latina...Au avut e-urile astea vreo forta de "geneza" al articolului hotarat, doar asa, ca se leaga bine cu l-urile supravietuitoare din "illum"? Nu înțeleg prea bine care este nedumerirea dumitale. De regulă, substantivele romanice continuă forma de acuzativ latin; la declinările a doua și a patra intră un mare număr de masculine terminate în "-u(m)" la acuzativ, vocală percepută mai apoi ca morfem de gen în LR (și amuțită ulterior la finală absolută în DR). În ceea ce priveste inexistența articolului determinativ în latină ai fi putut citi cu mai multă atenție ceea ce am scris: Articolul este -l, continuator al demonstrativului latin "illum". Firește că în latina clasică nu există articol determinativ, însă la fel de clar este că demonstrativele capătă treptat valențe semantice în acest sens (există chiar și studii statistice care arată că demonstrativele aveau această tendință) pe măsură ce devenea tot mai necesară desemnarea suplimentară a persoanelor, obiectelor și noțiunilor reprezentate de substantive. În toate limbile romanice, articolul determinativ se formează pe această schemă, atât la feminin cât și la masculin, ceea ce probează realizarea efectivă a acestei tendințe din latina târzie în limbile neolatine. Quote In cazul nostru, articolul enclitic hotarat pare a fi o caracteristica al sprachbundului balcanic Nu articolul în sine (care este o formație 100% latină) ci poziția lui. Da, s-a tot bătut monedă pe tema aceasta, oarecum exagerat. În latină, demonstrativul ce avea să evolueze spre articol poate sta indiferent înainte sau după substantiv: Romania continuă occidentală a ales procliza, în latina balcanică și cu precădere în DR s-a realizat cealaltă variantă. Poate să fie rezultatul unei alegeri întâmplătoare (în fond nu existau decât două posibilități) care a ajuns la modă și i-a influențat pe ceilalți balcanici, poate fi rezultatul unei influențe alogene balcanice sau a uneia de substrat. În lipsă de informații scrise serioase din acea perioadă pentru toate idiomurile interesate de acest fenomen este greu de decis care dintre variante este cea corectă. |
#386
Posted 18 November 2009 - 17:05
Fabris, on 18th November 2009, 14:41, said: Fane, relaxeaza-te!...Acesta este singurul meu cont (prezent, trecut si viitor) de pe acest forum. Fabris, on 18th November 2009, 14:41, said: PS. Ar fi bine sa se auda pă la voi la Ardeal si la Valahia, ca nu prea folosim "ă"-urile in graiul nostru din Moldova. Fabris, on 18th November 2009, 14:41, said: La vremea respectiva, prin partile noastre, doar scandinavii il aveau (o limba nelatina), dar in limba noastra nu sunt atestate cuvinte de origine gotica. CUm de exemplu a sede vine din bulgara, din gota ori din latina? Cum de exemplu stim ca scoala a intrat in limba rom^na pe filiera slava, fiind la origine latin. |
#387
Posted 18 November 2009 - 17:19
zmedeu, on 18th November 2009, 17:05, said: crede-ma, nu ma intereseaza ce ai tu in cap referitor la o existenta schizoida. NU ma convingi, dar nu ma intereseaza, caci in definitiv participarea ta, indiferent de identitate este intotdeauna incarcata de substanta. subiectul era altul. In exemplul care-l dadusei, nu era vorba doar de ă ci de un anumit mod de a indulci vorbele, ca la voi la Moldova. Daca insa privim istoria in devenire, nu dogmatic, peste goti se aseaza slavii, motiv ca influenta gota este filtrata de cea slava. Noi atribuim slavilor o influenta, care indirect era gota. Iubire vine din Liebe ori din Liuba? Ori mai intai a venit din gota, ca ulterior sa fi fost influentat de forma slava? CUm de exemplu a sede vine din bulgara, din gota ori din latina? Cum de exemplu stim ca scoala a intrat in limba rom^na pe filiera slava, fiind la origine latin. "a sede" provine din latina vulgara in toate limbiile precizate mai sus, iar "S,COALA" este latin, ne-a parvenit prin cultura SLAVONA relativ tarziu si a fost repreluat in iluminism pe filiatie italiana si franceza ! Academia, seminariu, amfiteatru sunt de asemenea termeni recent patrunsi in limba pe diferite filiatii (din Latina direct, ori prin franceza si italiana). Fabris, on 18th November 2009, 13:41, said: La vremea respectiva, prin partile noastre, doar scandinavii il aveau (o limba nelatina), dar in limba noastra nu sunt atestate cuvinte de origine gotica. BA da, recent au fost gasite multe cuvinte gotice de origine vizigota sud-dunareana ori gepidica, camuflate ori nu de aspectul slav. Horn (hórnuri), s.n. – 1. Parte a coșului de fum. – 2. Parte superioară la soba făcută din cărămizi. – 3. (Trans.) Horn. – Var. hoarnă. Germ. Horn, prin intermediul rut. horn (DAR), cf. pol. horno, rut. gorn (Tiktin). – Der. hornoi (var. horloi, (h)urloi), s.n. (coș, horn; țeavă, conductă); hornar, s.m. (coșar). Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 30 Nov 2007 | Greșeală de tipar HORN s.n. (Geol.) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine, care se formează în urma intersectării pereților circurilor glaciare; karling. [Cf. germ. Horn, fr. horn]. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 20 Apr 2005 | Greșeală de tipar HORN s. n. 1. relief cu aspect de piramidă triunghiulară în regiunile alpine, în urma intersectării pereților circurilor glaciare. 2. (alp.) spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți. (< germ. Horn, fr. horn) Edited by Cyber-sapiens, 18 November 2009 - 17:22. |
#388
Posted 18 November 2009 - 17:39
dedicatie pentru expertii in rogerius
http://www.caslin.sk...ung/gallery.htm incepe la ~145r [ http://www.caslin.sk/htdoc/diglib/chrohung/high/0145r.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
|
#389
Posted 18 November 2009 - 17:46
Carmen Miserabile mi se pare ca este al unui calugar italian de-al meu care povesteste de marea invazie mongola din 1242.
Regele Bela al Ungariei se retrage in insula Krk, veglia asteptand sa se retraga tatarii din valahia.. |
#390
Posted 18 November 2009 - 17:54
Crestinismul nu este maniheist. Nu se bazeaza pe dualitatea Bine - Rau. Esenta crestinismului consta in iubire.
Numai ca in cultura religioasa rom^neasca (cica "ortodoxa") predomina maniheismul, opozitia Bine - Rau, evidentiata de Rai si Iad. RAI1 s.n. Loc plin de încântare și de fericire unde, potrivit credințelor religioase, ar ajunge după moarte sufletele celor care respectă preceptele religiei; paradis, eden, cer2 (3). ♦ Fig. Loc din natură deosebit de frumos. ♦ Fig. Loc în care cineva se simte deplin fericit. – Din sl. raj. IAD, iaduri, s.n. (În credința creștină) Loc în care sufletele păcătoșilor ar fi supuse la chinuri veșnice; infern, gheenă. ♦ Fig. Situație chinuitoare, greu de suportat. – Din sl. jadŭ. |
#391
Posted 18 November 2009 - 18:09
Cyber-sapiens, on 18th November 2009, 17:19, said: BA da, recent au fost gasite multe cuvinte gotice de origine vizigota sud-dunareana ori gepidica, camuflate ori nu de aspectul slav. Horn HORN HORN Multe cuvinte? Adica, mai mult de doua? zmedeu, on 18th November 2009, 17:54, said: Numai ca in cultura religioasa rom^neasca (cica "ortodoxa") predomina maniheismul, opozitia Bine - Rau, evidentiata de Rai si Iad. De ce nu te limitezi sa vorbesti despre lucruri pe care le intelegi. Ce stii tu despre "cultura religioasa" romaneasca? In primul rand ce este aceasta si cum ai stabilit? |
#392
Posted 18 November 2009 - 18:15
#393
Posted 18 November 2009 - 18:17
zmedeu, on 18th November 2009, 18:15, said: baietica, daca inca te joci cu puta-n nisip dute la tovarasa invatatoare dupa sfaturi. [ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/porn.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
|
#394
Posted 18 November 2009 - 18:22
SylvestruTW, on 18th November 2009, 19:17, said: [ http://i195.photobucket.com/albums/z312/sylvestru/porn.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] faci economii! Cat ai pus deoparte? |
#395
Posted 18 November 2009 - 18:24
#396
Posted 18 November 2009 - 18:45
Constantin Jirecek:
Credinta slavilor in vampiri (varcolaci) este straveche. Cuvantul apare la bulgari, albanezi, rom^ni, si neogreci. Intr-un Nomokanon sarb din 1262 se poate citi: "Urmaritorii norilor se numesc varcolaci. Cand soarele si luna dispar de pe cer, se obisnuieste a se spune: varcolacii au mancat luna si soarele. Dar toate acestea sunt minciuni si povesti." Conform credintei slavilor pagani sufletul duce o existenta diferita de cea a trupului, care traieste in pieptul omului si prin respiratie se exteriorizeaza. Dupa moartea trupului sufletul continua sa existe. Cuvantul "jad" (iad) si "raj" (rai) definesc spiritualitatea slavilor. lolekbolek, on 18th November 2009, 18:39, said: dedicatie pentru expertii in rogerius Eu cred ca un astfel de popor. precum erau ungurii la sosirea lor in sec. X, au nevoie de oameni civilizati, care stiu sa construiasca case, biserici, drumuri si orase, care stiu sa contruiasca castele, care stiu agricultura si mestesuguri, care stiu ce inseamna crestinism, etc. etc. Iar acei oameni civilizati disponibili, la indemana ungurilor erau in primul rand rom^nii. Edited by zmedeu, 18 November 2009 - 18:46. |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users