Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

"ZEBRELE" lu' Dorel&#...

Virtualbox Windows 7 nu mai merge

The Super (2018)
 Piese Vemo calitate

Bracket SPDIF

A murit Simona Patraulea, creatoa...

Probleme internet de 1G de la tel...
 Cozile de topor ale hotilor in ju...

De unde pot sa cumpar autocolant ...

Unchi si nepot arsi de vii nevino...

Problema excedentului de medici d...
 C++ Aplicatie grafica

Upgrade PC

Best free antivirus Windows/Android

Youtube playback eroare
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#289
C988

C988

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 609
  • Înscris: 10.12.2008

View Posttihomir, on 11th November 2009, 23:52, said:

Aia era moda vremii pe acolo, o purtau si grecii si albanezii si turcii. Diferentele erau nesemnificative. Byron s-a imbracat ca si revolutionarii greci. Moda aia s-a purtat si pe la noi, vezi fanariotii sau boierii pamanteni.

Iancu Vacarescu

Byron pozează acolo în costum albanez. Chiar el o spune, și noi vorbim aici de fustanelă, nu de restul articolelor care esunt evident de factură orientală. Aici nu avem ce comenta. Dar tu știi mai bine decât Byron, cefosule?

Și boierii noștri n-au purtat așa ceva, doar arnăuții, neferii și celelalte tipuri de trupe din perioada fanariotă și imediat următoare s-au îmbrăcat în costume asemănătoare. Boierii purtau cu totul altceva. Purtau haine otomane, identice cu turcii cu excepția faptului că n-aveau voie (sau nu doreau) să poarte turban și purtau aberațiile alea: ișlic și gugiuman pe cap care doreau a imita se pare mărimea turbanelor.

[ http://s158.photobucket.com/albums/t103/egophobia/21/spk/spk21_html_405568a6.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ia rumegă următoarele:

Din Encyclopedia Britannica 1911, despre „costumul național grecesc” (care nici n-a existat vreodată)

The picturesque national costume, which is derived from the Albanian Tosks, has unfortunately been abandoned by the upper classes and the urban population. since the abdication of King Otho, who always wore it; it is maintained as the uniform of the evzones (highland regiments).

Regele Otto, primul rege al Greciei poza în costum albanez și asta pentru pitorescul lui. Despre populația urbană grecească ce să mai vorbim că n-a purtat niciodată așa ceva.

Ca să n-o mai lungim, fustanela în forma ei cea mai sofisticată, că despre ea era vorba, este albaneză. Și aromânii poartă fustanela dar e mai simplă.

Quote

E inutil sa polemizez cu tine atat timp cat esti incapabil sa rationezi la rece. Aromanii in general, dar mai ales cei din Grecia, au foarte multe in comun cu grecii (ceea ce nu inseamna ca sunt toti o parte a poporului grec), in primul rand nume proprii (ca Steriade, Hristu, etc.) nume exotice pe care le-au perpetuat si in Romania + vreo 20-30% cuvinte grecesti in dialectul lor (papu in loc de bunic, tu in loc de la si multe multe altele) + lipsa sunetelor ț, ș, ci, in dialectul lor (de unde porecla de țânțari pentru ca pronunta "tsi" in loc de sunetele alea) + as putea sa continui dar nu ar avea rost. Aromanii care s-au simtit romani au venit in Romania in sec. XIX-XX, majoritatea celor care au ramas, cei mai multi de fapt, au fost grecomani ca si arvanites (albanezi grecomani spre deosebire de albanezii din nordul epirului care au migrat in albania considerandu-se albanezi). Cat timp nu o sa intelegi aspectul asta o sa ramai un ignorant, istoria nu e doar in alb si negru unde unii au fost niste ingerasi iar altii niste bestii, e plina de nuante.

Aromânii au fost „masacrați” de greci, sunt deja la trecut, suntem ultima generație care mai este contemporană cu vestigiile lor. Eu am citit folclor aromânesc cules in sec. XIX și cuvintele grecești erau ca și inexistente să nu spun că eu nu-mi aduc aminte să fi văzut așa ceva. Ce să mai vorbim de faptul că orice român înțelegea cu ușurință aromâna acelui secol. Acum e așa cum spui tu, i-au terminat. Neculce a rezumat foarte bine ce înseamnă grecii.

Quote

Multi dintre grecii veniti de la Constantinopol in principatele romane au fost doar niste profitori pusi pe jaf, dar nu toti, unii au facut si lucruri bune.


Fugi mă cu aberația asta scornită de urmașii blestemaților ăia; păi în secolul XVIII în Europa avea loc revoluția industrială, se școleau masele, aveau loc progrese masive în toate domeniile, se construiau canale peste canale, autostrăzile acelor vremuri și noi ne întorceam în evul mediu sălbatic, mai bine spus în epoca jafului sălbatic.

București, 1820

Cronică

Din însemnările unui călător francez.

Poftit am fost / la domnitorul muntean, / de prin Fanar de neam, / în iatacurile-i de sultan, / cu cofale scunde, domnești, / între covoare scrise cu povești / din O Mie și Una de Nopți. / Din lemn de India, sipetele. / între mătănii de santal, portretele. / Pe geamurile scunde și joase / cu osebit meșteșug, chiparoase / încrustate în aur, cu tulpine de smaragde. / Asfințitul, cu raze roze și calde / îmbăia iatacurile cu spume trandafirii, / cu valuri de zări albăstrii. / Voi căuta, pe cît mi-e cu putință, / (Dumnezeu mi-e martor pentru buna-mi credință) / să zugrăvesc în expresii cît mai adecuate /atmosfera, parfumul de autenticitate / ale acestei curți orientală, / colorată, savuroasă și jovială. / La cină, / în a feștilelor fumegîndă lumină, / patruzeci de feluri de bucate / în mirodenii îmbălsămate. / Arnăuți cu pistoale la brîu / și la fesuri ciucuri de aur - rîu - / ne-au turnat în pocale / tot atîtea feluri de nectare, / sigilate în pîntecoasele ulcioare, / negricioase ca lemnul de nuc. / Un eunuc, / clătinînd ca pe-un clopoțel / singuru-i cercel la urechea stîngă, / clipind des / din privirea-i pustie, nătîngă, / ne tot îmbia din buzele-i groase, / cu piersici dulci, mustoase, / cu zaharicale, /migdale, curmale. / Domnițele, cu pleoape cuvios plecate, / dar cam prea decoltate, / svelte și subțiri ca niște crini, / numai zaimfuri și lumini / Ah, aceste Hurii, / în acompaniament de tamburii / au cîntat o tînguitoare manea /Slugărimea "prostimea" se holba / peste porți, printre ostrețe, / la preamăritele fețe, / la beizadelele bete / și la zaifetul din palat. / Mă simțeam ca un sac îndesat / de munții de bucate, de băutură, / ba chiar rușinat. / Dar înălțimile lor / m-au scos din încurcătură. / Cu două degete-n gură, / au vărsat pe covoarele de Siraz. / în straie de Țarigrad, / fetele din casă / au strîns zmerite covoarele și de pe masă, / au cădelnițat din cățuie / cu smirnă, rumeguș de santal și tămîie, / peste domneasca vărsătură / ca peste-o sfîntă /cuminecătură.

A doua zi, în zori, / ca ologii, apucat de subsiori, / am fost urcat în caleașcă / lîngă înălțimea domnească / și-am pornit spre "Heleșteu" /urmați de fețe simandicoase, vițe domnești, / în chervane, calești. / Săltam pe hurducate șosele, / înnegrite, / putrezite, / nesupuse și zvăpăiate, / puse parcă pe-ncăerate, / gata-gata să zburăm din caleașcă. (...) /- De ce nu pardosiți ulițele cu piatră / să vă fie Cetatea de Scaun curată? / m-am pomenit că rostesc / peste obrazul domnesc, / unde m-am trezit aruncat, / pînă-n măruntaie zdruncinat. / - Vai... vai! a suspinat înălțimea Sa /mîngîindu-și îndurerat barba, / jucînd pe genunchi mătăniile, / "prinzînd" cu nesaț mirodeniile, / făcînd ochii mici / tot mai mici, / ca niște licurici, / între stufoasele gene, / gustînd alene / șerbetul liliachiu dintr-o chisea, / pe care i-o-ntindea / îngenunchiată, la picioare, / o fetișcană cu ochii de cicoare. / - Nu vezi, mi-a arătat / cu un deget întortochiat, / cît e de săracă țara? / N-avem inima a o împovăra / cu biruri și-alte hangarale / să-i facem șosele, canale. /Abia ce-am putut încropi / să umplem caicul cu mahmudele, / galbeni, iscusari, peruzele, / să-l pornim spre Țarigrad, la Sublima Poartă, / să se îndure a ne ocroti / cu milostivirea-i înaltă. / Am tăcut încurcat. / M-am mustrat / pentru cutezanța-mi nemăsurată. / Vocea domnitorului sunase-ndurerată. / Țară săracă de nu se mai putea. / Numai cine nu vrea, nu vedea. / Pe ulițe, cotiuge, cocioabe. / Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii / se tăvăleau ca purceii. / îndeosebi, copiii aveau ceva ciudat. / Ca o tobă pîntecele umflat. / Nu, nu fără ironie usturătoare /dar din ce atîta saț și-mbuibare? / Și totuși, picioarele lor, rășchitori, / fețele supte ca de lipitori, /scîncetele triste viori. / Și mînuțele, uscate, negre, / minuscule greble, / de ce întinse la fiece caleașcă? / în loc de milostenie domnească, / sudalme și pocnete de bici. / Plici! plici! pentru calici. (...) / Dar n-am avut cui să-mpărtășesc / aceste-amănunte / mărunte. / Măria sa / dormita / cu muște la gură, / pe care le-alunga / fetișcana / cu-n evantaliu / de fildeș și coraliu. / Și... de altfel / iată-ne la "Heleșteu". / Toți ne-am bucurat. / Cu osebire eu, / că pătrundeam în crînguri de verdeață / în această dimineață / cu diamante de rouă pe față. /în "cinstea mea" / a început petrecerea. / De ce-aș fi ipocrit? / M-am simțit nespus de măgulit! / Tinere odrasle domnești, / pe cai arăbești / au aruncat sulițele-ascuțitele - / de-au șuierat și și-au înfipt cuțitele / în vrăbiile gureșe din copaci, / în peștii prostănaci, / din apele / pînă-n fund tulburatele. / Cît ai clipi, / focuri s-au aprins sub pirostrii, / pe vetre. / Ca bete, / boieroaicele rîdeau, / chicoteau. / Și nu știu... / Cu mîna pe inimă, mărturisesc, nu știu, /Să fi ținut mai puțin... mai mult... / Era în mine - un tumult! (...) / ...Cu sfîșietoare părere de rău / că drumul meu /era prin Valahia doar de trecere, / m-am rupt de această petrecere / și-am plecat / cu daruri încărcat. / Era în faptul serii. / Cu mare alai și cinste am fost dus / pînă la porțile țării.

Ah, Valahia! Fereastră deschisă spre Orient! / Am trăit cu nesaț un fragment / din acest amestec delicios / de primitivitate și fastuos. / Mărturisesc - fără pic de ipocrizie - / ce tirană este ispita de a scrie / despre uluitorul constrast. / Dar nu vreau să fiu socotit un iconoclast. / Nu, nu! / Imaginea măriei sale, / în broderii de aur și paftale, / doresc să rămînă în memoriile mele, nealterată! / Mărinimia-i față de mine, fără pată! / Domniței Calypso și lungilor ei gene / li s-ar cuveni, în ediție "princeps" înflăcărate / quatrene. / Nu, nu pot dezminți spiritul curteniei, /eleganței! / Sînt și rămîn un occidental, un fiu al / Franței!


Tu ești un grecoman capsoman, un fundamentalist religios care s-a născut din greșeală în România în loc de Afganistan sau Pakistan unde ar fi fost un taliban veritabil.

Quote

Crezi ce vrei dar intri in derapaje hilare, ajungi sa postezi niste dansuri si obiceiuri grecesti si sa le prezinti ca romanesti cand nu au nimic romanesc in ele, nu conteaza daca fustanela si fesul cu ciucuri au fost inventate de greci ori albanezi ori turci, ele nu ne sunt specifice, nu sunt de alea noastre, e umor involuntar cand incerci sa ne arati anumite dansuri "romanesti".

Ce vorbești talibane? Tu nu vezi bine sau ești arierat? Unde am scris eu că dansurile alea aromâne ar fi românești și unde am scris eu că fustanela e specifică românilor?

Ești depășit cefosule de discuție. Ca de obicei.

#290
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostC988, on 12th November 2009, 02:05, said:

Ca să n-o mai lungim, fustanela în forma ei cea mai sofisticată, că despre ea era vorba, este albaneză.
poate cuiva, cumva, i se va parea util in dezlegarea enigmei fustanelei mentionarea faptul ca "fusta" si "fustanela" (cuvintele) sunt imprumutate in roma^na din greceste.

View PostC988, on 12th November 2009, 02:05, said:

București, 1820

Cronică

Din însemnările unui călător francez.

Poftit am fost / la domnitorul muntean, / de prin Fanar de neam...
daca nu ti-ai dat seama ca versurile astea nu apartin unui calator francez de la 1820, ci au fost scrise in zilele noastre - ti-o spun eu acum.
iar daca ti-ai dat seama - de ce le aduci drept argument intr-o discutie pe teme istorice?

#291
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postmdionis, on 12th November 2009, 01:56, said:

OK, dar eu vreau o definiție mai precisă a fondului slavo-românesc, nu o enumerare. În particular, acei termeni enumerați sunt intrați în LR din slavă, cu sau fără interferență cu vreun termen latin.

Poi tocmai ca eu nu cred ca acesti termeni au intrat in Rom^na din Slava, ci cam pe dos, adica din latina si neo-romanica, in slava, mai ales pe calea SLAVONEI care provine din zona Macedoniei inclusiv Epirul si Tesalia.

De influente fonetice putem vorbi, si ele pot proveni de la Slavi, pana la iranici si traci.


Da, putem accepta ca o parte a CONSONATISMULUI nostru este de substrat, ori de origine slava !, INSA doar atat.


PS: In rom^na exista si multi termeni proveniti chiar din SLAVA, dar nu la ei fac eu referire, ci la cei ce privesc fondul lexical de baza si des uzitat.  B)

Adica nu discut termeni precum: ceaslov, bogu-da-prosite, etc.

#292
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostC988, on 12th November 2009, 01:05, said:

Ca să n-o mai lungim, fustanela în forma ei cea mai sofisticată, că despre ea era vorba, este albaneză. Și aromânii poartă fustanela dar e mai simplă.

Numai grecii nu poarta nimic si umbla goi. Te simti mai bine acum? :D Fustanela e purtata in Grecia in primul rand, in sudul Albaniei in al doilea rand dar cine o poarta in sudul Albaniei? Etnicii greci si albanezii migrati din Epir. Nu stiu de unde ai tu impresia ca grecii traiau doar la orase, ti-am dat ieri o harta etnica a zonei dar constat ca nu stii sa o citesti.

Uite asta e portul albanez autentic:

[ http://www.rfi.fr/actuen/images/113/USAKOSOVOBIDEN432.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

In Kosovo si in nordul Albaniei nu gasesti fustanele.

View PostC988, on 12th November 2009, 01:05, said:

Fugi mă cu aberația asta scornită de urmașii blestemaților ăia; păi în secolul XVIII în Europa avea loc revoluția industrială, se școleau masele, aveau loc progrese masive în toate domeniile, se construiau canale peste canale, autostrăzile acelor vremuri și noi ne întorceam în evul mediu sălbatic, mai bine spus în epoca jafului sălbatic.

Da dar a fost si epoca in care s-a abolit aservirea taranilor, in care s-au dat construit primele spitale, primele conducte de alimentare cu apa a Bucurestiului, primele incercari de modernizare a institutiilor statului dupa model francez. Nu poti sa omiti legiuirea Caragea sau codul Calimachi sau chiar Eteria, atunci cand vorbesti de epoca fanariota dar probabil tu ai invatat istoria din "Haiducii lui sapte cai" sau filmele cu daci. Datorita revoltei declansate de eteristi am ajuns la Tratatul de la Adrianopol prin care am scapat si de regimul fanariot si de cele mai nefaste indatoriri pe care le aveam in calitate de vasali ai turcilor. Iata cel putin un episod in care datorita grecilor dar mai ales datorita rusilor noi am castigat o serie de avantaje fara de care nu ar fi fost posibila nici unirea si nici independenta.

View PostC988, on 12th November 2009, 01:05, said:

Unde am scris eu că dansurile alea aromâne ar fi românești și unde am scris eu că fustanela e specifică românilor?

Pai nu tu ai pus sa comparam 2 "dansuri romanesti", in realitate unul grecesc si unul unguresc? :lol:
Sau vrei sa spui ca aromanii nu sunt romani?

View PostC988, on 12th November 2009, 01:05, said:

Aromânii au fost ?masacrați? de greci, sunt deja la trecut, suntem ultima generație care mai este contemporană cu vestigiile lor.

Asta depinde de aromani, daca vor sau nu sa-si duca mai departe mostenirea culturala. Sunt vreo 2 milioane de aromani in grecia si pana in 200 000 in Romania, majoritatea nu mai stiu aromana si nu mai traiesc in comunitati monoetnice si izolate. Mingea e in terenul lor sa zic asa. Eu cred ca vor mai exista aromani cel putin 2 generatii dupa noi, in schimb nu vor mai exista istro-romani si megleno-romani.

Edited by tihomir, 12 November 2009 - 12:27.


#293
ravinescu

ravinescu

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View PostCyber-sapiens, on 12th November 2009, 09:28, said:

PS: In rom^na exista si multi termeni proveniti chiar din SLAVA, dar nu la ei fac eu referire, ci la cei ce privesc fondul lexical de baza si des uzitat.  B)
Adica nu discut termeni precum: ceaslov, bogu-da-prosite, etc.

Atunci te referi la un termen ca VIȘINĂ ?

#294
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,429
  • Înscris: 12.12.2006

View Posttihomir, on 12th November 2009, 12:25, said:

In Kosovo si in nordul Albaniei nu gasesti fustanele.
Ma gandesc ca discutia voastra e greu sa ajunga la un rezultat, pentru ca de obicei traditiile folclorice sint mai mult legate de o regiune decat de o etnie, mai ales acolo unde aceste etnii se intrepatrund, cum e zona muntoasa a balcanilor.
In partea inalta a Bilgariei, pe langa Vitoșa, aromânii au un port asemanator cu al bulgarilor, asa cum bulgarii dela Vidin seamna la port cu românii de la Dunăre. Bavarezii seamna cu cei din Tirol,  francezii din pirinei seamana cu Spaniolii de pe partea aialalta, ca e normal ca viata de munte le-a oferit conditii mai asemanatoare - si deci solutiile au fost similare - decat spaniolilor din ucaciunea centrala de exemplu.

La fel ma gandesc si la zona Epirului, Albanezii, Vlahii si Grecii de acolo pot avea o mostenire comna, fara sa se poata spuna c-au luat-o neaparat cineva de la altcineva.  :huh:

#295
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,365
  • Înscris: 01.11.2007

View Postmarcuzzzo, on 10th November 2009, 16:57, said:

asta sincer n-am inteles ce-i dacomanie?
fa atunci o comparatie intre toate limbile din europa si ai vedea ca in majoritatea cazurilor, elementele esentiale ale multora din ele,spre exemplu  la numele care definesc unele parti din trupul omenesc, ale locuintei primare,si numele de rudenie se aseamana!

uite iti dau un cuvant pe care toti il cunosc si care defineste o persoana din familie:

romana--->mama
italiana-->mamma
engleza-->mother
germana--->mutter
franceza--->m?re
spagnola-->madre/mama'
poloneza-->matka/mama

si as putea prelungi lista la infinit! ...trebuie sa deducem ca provin toti din limba daco-moesiana?


Nu, nu ca provin din daco-moesica (apropo, am inteles ca si chinezii sau americanii folosesc cuvantul "mama" cu acelasi sens), dar se pune problema cate din cuvintele considerate de origine latina (sau slava) nu existau de fapt si in limba daca. De obicei, si din pacate, multi dintre lingvistii nostrii atribuie originea cuvintelor pe principiul "e la noi, e si la vreun vecin, si in alta limba, e provenit de acolo". Iata un citat:
  
   << Pentru a reveni insa la conceptele mai inalte, ale cunoasterii, notam ca romana are, pe langa cugeta, intelegere, pricepe, autohtonul a gandi, termenul de baza si cel mai frecvent, dupa cum pentru a denumi pe cel ce cugeta se foloseste ganditor. Dupa o procedura tipica pentru lingvistii nostri, a gandi, care are in limba noastra 13 sensuri si intra in numeroase expresii, a fost dedus din maghiarul gondolni, care are numai unul din sensurile secundare si derivate ale termenului romanesc – „a cadea pe ganduri”. Este marele merit al medicului Mircea Mihai Radulescu, cercetator neobosit al substratului, de a dovedi ca gandi este un cuvant de factura indoeuropeana, provenind din substratul autohton, cum arata corespondenta lui in albaneza si in alte limbi indoeuropene, printre care si latinescul „com-prae-hend-ere”. >>

http://www.alternati...onePoghirc.html

Citatul e de aici, un articol chiar foarte interesant

#296
C988

C988

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 609
  • Înscris: 10.12.2008

View Postego_zenovius, on 12th November 2009, 06:27, said:

poate cuiva, cumva, i se va parea util in dezlegarea enigmei fustanelei mentionarea faptul ca "fusta" si "fustanela" (cuvintele) sunt imprumutate in roma^na din greceste.

Și „școală” e cică din slavă.

DE fapt numele fustanelei derivă din numele țesăturii.

Quote

daca nu ti-ai dat seama ca versurile astea nu apartin unui calator francez de la 1820, ci au fost scrise in zilele noastre - ti-o spun eu acum.
iar daca ti-ai dat seama - de ce le aduci drept argument intr-o discutie pe teme istorice?

Ălea sunt impresiile au fost scrise de un călător francez; au fost traduse în versuri de o scriitoare româncă. Ce scrie acolo nici măcar nu este unic sau surprinzător, lucrurile sunt bine știute din multe mărturii lăsate de călători străini - cum erau duși fanarioții de subsuori pentru că erau prea grași să se poată mișca, depravarea și opulența lor, mizeria în care trăia poporul de rând sau halul în care era țara. Dacă tu crezi că ce-i scris acolo nu-i istorie înseamnă că n-ai citit mai mult decât ceva manuale/cărți comuniste de istorie.

Quote

Numai grecii nu poarta nimic si umbla goi. Te simti mai bine acum?  Fustanela e purtata in Grecia in primul rand, in sudul Albaniei in al doilea rand dar cine o poarta in sudul Albaniei? Etnicii greci si albanezii migrati din Epir. Nu stiu de unde ai tu impresia ca grecii traiau doar la orase, ti-am dat ieri o harta etnica a zonei dar constat ca nu stii sa o citesti.

Fugi mă ceafă, nu ti-e clar dacă până și Britannica 1911 zice că așa zisul port grecesc este de fapt portul albanezilor tosci iar Byron vorbește despre kilt-ul albanez, nici n-aduce vorba despre vreun kilt grecesc.

Lord Byron, in Childe Harold's Pilgrimage, observed the:

"The wild Albanian, kirtled to his knee,
With shawl-girt head and ornamented gun,
And gold-embroider'd garments, fair to see;"

T.S. Finlay in his Travels through Greece and Albania states, unequivocally, that "It was the fame of the Albanians which induced the modern Greeks to adopt the Albanian kilt as their national costume."


Și da, albanezii au o mare varietate de costume, la fel ca și românii sau orice alt popor cu tradiție. Grecii ca orice popor artificial au doar unul și ăla străin - cel al albanezilor tosci.

Albanezi în Egipt:
http://img210.images...splayerscx7.jpg
Albanezi:
http://www.antique-p.....s arnauti.jpg
http://i6.tinypic.com/1zewfn9.jpg
http://i3.photobucke...DSC07202001.jpg
http://img90.imagesh...lrestingwn2.jpg
http://i25.photobuck...nngaEdwardL.jpg

Albanezii poartă și pantaloni, cine a zis că nu:

http://www.medialb.c...to/207487_1.jpg
http://www.albanianp...1/nopcsa275.jpg

Și despre hărțile etnice nu vreau să mă pronunț pentru că cele mai multe sunt eronate. Este pe net o hartă etnică a Epirului făcută de un german... după informațiile date de un grec. Iar grecii adunau și adună și acum ortodocșii drept greci, cu sau fără voia lor.

Quote

Da dar a fost si epoca in care s-a abolit aservirea taranilor, in care s-au dat construit primele spitale, primele conducte de alimentare cu apa a Bucurestiului, primele incercari de modernizare a institutiilor statului dupa model francez. Nu poti sa omiti legiuirea Caragea sau codul Calimachi sau chiar Eteria, atunci cand vorbesti de epoca fanariota dar probabil tu ai invatat istoria din "Haiducii lui sapte cai" sau filmele cu daci. Datorita revoltei declansate de eteristi am ajuns la Tratatul de la Adrianopol prin care am scapat si de regimul fanariot si de cele mai nefaste indatoriri pe care le aveam in calitate de vasali ai turcilor. Iata cel putin un episod in care datorita grecilor dar mai ales datorita rusilor noi am castigat o serie de avantaje fara de care nu ar fi fost posibila nici unirea si nici independenta.

Ce tot boscorodești acolo? În secolul în care Europa a decolat, s-a mai făcut câte o conductă în Țările Române? Păi dacă erau domnitori români cred că nu se făcea nimic, stăteam la conservă o sută de ani. Penibil, ridicol... Luați impresiile de călătorie dacă vreți să vă îngroziți sau luați și citiți cartea lui Del Chiaro care e martor cum în doar câțiva ani grecii pun ȚR pe butuci.

Quote

Pai nu tu ai pus sa comparam 2 "dansuri romanesti", in realitate unul grecesc si unul unguresc?  
Sau vrei sa spui ca aromanii nu sunt romani?

Măi ceafă bronzată de la natură, citează unde am scris ca dansul ăla aromânesc este românesc! Taliban penibil ce ești.
Iar Haidăul este conform DEX98'Dans fecioresc dint-un ciclu de dansuri populare românești răspândite în jurul Aiudului, cu mișcare moderată; melodie după care se execută acest dans Originar din jurul Aiudului, este românesc, dacă era unguresc s-ar fi numit „hajto” dar ungurii îi spun tot haidău după cum se vede.

Au dreptate unii ardelenii să nu se considere aceași nație cu țigani ca tine.

Quote

Asta depinde de aromani, daca vor sau nu sa-si duca mai departe mostenirea culturala. Sunt vreo 2 milioane de aromani in grecia si pana in 200 000 in Romania, majoritatea nu mai stiu aromana si nu mai traiesc in comunitati monoetnice si izolate. Mingea e in terenul lor sa zic asa. Eu cred ca vor mai exista aromani cel putin 2 generatii dupa noi, in schimb nu vor mai exista istro-romani si megleno-romani.

Cât rahat ai în tine magraoane...

#297
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostC988, on 12th November 2009, 21:05, said:

Ălea sunt impresiile au fost scrise de un călător francez; au fost traduse în versuri de o scriitoare româncă.
zau? poti sa ne spui cum se numeste calatorul? dar scriitoarea traducatoare româncă?

daca ai luat versurile de aici, citeste mai bine si ai sa vezi ca francezul calator n-a existat decat in imaginatia scriitoarei Sanda Movila care e autoarea, nu traducatoarea poemului. de altfel o bucata literara excelenta - mie mi-a amintit de "Levantul" lui Cartarescu.

#298
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008

View Postlupu2, on 12th November 2009, 18:59, said:

Nu, nu ca provin din daco-moesica (apropo, am inteles ca si chinezii sau americanii folosesc cuvantul "mama" cu acelasi sens), dar se pune problema cate din cuvintele considerate de origine latina (sau slava) nu existau de fapt si in limba daca. De obicei, si din pacate, multi dintre lingvistii nostrii atribuie originea cuvintelor pe principiul "e la noi, e si la vreun vecin, si in alta limba, e provenit de acolo". Iata un citat:
  
   << Pentru a reveni insa la conceptele mai inalte, ale cunoasterii, notam ca romana are, pe langa cugeta, intelegere, pricepe, autohtonul a gandi, termenul de baza si cel mai frecvent, dupa cum pentru a denumi pe cel ce cugeta se foloseste ganditor. Dupa o procedura tipica pentru lingvistii nostri, a gandi, care are in limba noastra 13 sensuri si intra in numeroase expresii, a fost dedus din maghiarul gondolni, care are numai unul din sensurile secundare si derivate ale termenului romanesc – „a cadea pe ganduri”. Este marele merit al medicului Mircea Mihai Radulescu, cercetator neobosit al substratului, de a dovedi ca gandi este un cuvant de factura indoeuropeana, provenind din substratul autohton, cum arata corespondenta lui in albaneza si in alte limbi indoeuropene, printre care si latinescul „com-prae-hend-ere”. >>

http://www.alternati...onePoghirc.html

Citatul e de aici, un articol chiar foarte interesant


iaca ca nu stiam: de cand chinezii folosesc cuvintul mama?
cu ce ideograma? in care dintre dialectele din China?  :lol:

#299
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postlupu2, on 12th November 2009, 20:59, said:

Nu, nu ca provin din daco-moesica (apropo, am inteles ca si chinezii sau americanii folosesc cuvantul "mama" cu acelasi sens), dar se pune problema cate din cuvintele considerate de origine latina (sau slava) nu existau de fapt si in limba daca. De obicei, si din pacate, multi dintre lingvistii nostrii atribuie originea cuvintelor pe principiul "e la noi, e si la vreun vecin, si in alta limba, e provenit de acolo". Iata un citat:
  
   << Pentru a reveni insa la conceptele mai inalte, ale cunoasterii, notam ca romana are, pe langa cugeta, intelegere, pricepe, autohtonul a gandi, termenul de baza si cel mai frecvent, dupa cum pentru a denumi pe cel ce cugeta se foloseste ganditor. Dupa o procedura tipica pentru lingvistii nostri, a gandi, care are in limba noastra 13 sensuri si intra in numeroase expresii, a fost dedus din maghiarul gondolni, care are numai unul din sensurile secundare si derivate ale termenului romanesc – „a cadea pe ganduri”. Este marele merit al medicului Mircea Mihai Radulescu, cercetator neobosit al substratului, de a dovedi ca gandi este un cuvant de factura indoeuropeana, provenind din substratul autohton, cum arata corespondenta lui in albaneza si in alte limbi indoeuropene, printre care si latinescul „com-prae-hend-ere”. >>
http://www.alternati...onePoghirc.html
Citatul e de aici, un articol chiar foarte interesant

LUPULE, eu am inteles cateva lucruri:

1. Suntem urmasii acelora a carei limba o purtam.
2. Conteaza fondul lexical de baza, uzual, MAJORITAR.

3. In eventualitatea in care limba dacilor era similara cu rom^na, ORICUM nu are legatura cu limbiile-neo-romanice, ci mai degraba cu limbiile slave (mai ales cu cele meridionale).
4. ROMANIZAREA in general nu poate fi negata (si in mod particular romanizarea traco-getilor, indiferent de numar si intensitate).

5. Suntem ori urmasii traco-getilor "de tip slav", ORI urmasii romanilor, prin admigratie si/sau prin continuitate.


6. MAJORITATEA termenilor presupusi a avea origine Traco-getica, se regasesc in limbiile sud-slavice si se poate presupune o origine romanica pt. acestia.

Edited by Cyber-sapiens, 12 November 2009 - 21:54.


#300
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostC988, on 12th November 2009, 20:05, said:

Și da, albanezii au o mare varietate de costume, la fel ca și românii sau orice alt popor cu tradiție. Grecii ca orice popor artificial au doar unul și ăla străin - cel al albanezilor tosci.

Esti un habarnist ignorant, costumele nationale difera pe regiuni ca in orice tara mai mare de 2 judete, intr-un fel e in creta, in altul pe continent, in altul in corfu sau rodos. Albanezii seamana cu grecii la costum acolo unde sunt aproape de greci, in nordul albaniei sau in Italia au alt port. Concluzia era ca fustanela isi are originea in Epir si zona continentala a greciei.

View PostC988, on 12th November 2009, 20:05, said:

Albanezi în Egipt:

Si cu siguranta albanezii in Egipt aveau o lunga traditie si istorie. Nu realizezi ca vestimentatia de acolo era foarta cosmopolita si sincretica? Intelegi termenii sau iei un DEX? Sau din DEX nu intelegi decat cuvintele de origine dacica?

View PostC988, on 12th November 2009, 20:05, said:

Și despre hărțile etnice nu vreau să mă pronunț pentru că cele mai multe sunt eronate. Este pe net o hartă etnică a Epirului făcută de un german... după informațiile date de un grec. Iar grecii adunau și adună și acum ortodocșii drept greci, cu sau fără voia lor.

Pe hartile alea apar si aromani si arvanites si bulgari, toti ortodocsi. Obiectia ta nu tine. In plus in sudul Albaniei exista si azi o importanta minoritate greaca, cu atat mai mult exista si acum 200 de ani inainte de purificarile etnice ale zonei (efectuata de greci in sud si de albanezi in partea lor de epir, in nord).


View PostC988, on 12th November 2009, 20:05, said:

Ce tot boscorodești acolo? În secolul în care Europa a decolat, s-a mai făcut câte o conductă în Țările Române? Păi dacă erau domnitori români cred că nu se făcea nimic, stăteam la conservă o sută de ani. Penibil, ridicol... Luați impresiile de călătorie dacă vreți să vă îngroziți sau luați și citiți cartea lui Del Chiaro care e martor cum în doar câțiva ani grecii pun ȚR pe butuci.

Mai puiut de comunist (ca mentalitate ti-o zic, nu am nicio treaba cu parintii tai), nu grecii au pus tara pe butuci, ci anumiti greci, la fel cum au facut si anumiti romani insa principalul vinovat era imperiul otoman care crease aceasta situatie (si inainte de fanarioti domnia se cumpara cu bani, de unde coruptie si lupta pentru putere). Multi dintre fanarioti aveau radacini romanesti, albaneze sau aromanesti. Unii dintre urmasii fanariotilor au fost mari oameni de cultura si patrioti romani, ca un Xenopol sau Caragiale sau Cantacuzino (macar de istitutul Cantacuzino trebuie sa fi auzit si tu). Asa ca a fost o perioada cu bune si cu rele. Mai tarziu a venit Cuza si a nationalizat averile manastirilor grecesti de la noi, averi facute in principal din donatii, unele vechi de sute de ani, am profitat noi romanii, dar a fost moral si legal? Ce a fost a fost, viata merge mai departe. Nici ce au facut grecii cu minoritatile nu a fost tocmai ok dar si noi am facut la fel in masura in care am avut ocazia si toata lumea a facut la fel pe atunci. Crezi ca aromanii nu au omorat greci in conflictele pentru macedonia pe la inceputul sec. XX sau in timpul ocupatiei fasciste (vezi principatul Pindului)? Sau noi cum crezi ca am ajuns majoritari in Dobrogea dupa 1878? Eu nu am nici o problema cu situatiile astea, ce a fost a fost, nu trebuie uitate dar nu trebuie nici sa fii un ipocrit si sa vezi doar o fata a monedei de dragul de a-ti manifesta sovinismul nejustificat.

View PostC988, on 12th November 2009, 20:05, said:

Măi ceafă bronzată de la natură, citează unde am scris ca dansul ăla aromânesc este românesc!

Mai sughi-bughi, aromanii sunt romani, dansul nu e "aromanesc" e grecesc si are un nume, tsamiko. Daca era aromanesc era si romanesc asa cum un dans moldovenesc e romanesc. Pe la unele sindrofii, mai ales la Constanta, se danseaza sirtaki si se sparg farfurii, cheflii sunt romani, dar obiceiurile alea nu sunt romanesti. Pricepusi acum cum vine treaba si cu dansul ala?

#301
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007
... Aceste probleme si ambiguitati apar datorita promovarii unor modele nedemonstrate.

Daca nu ar fi existat perioada comunista si promovarea panslavismului si rusismului dupa 1917 si mai puternic dupa 1945, NU ar fi existat nici ambiguitatile din DEX, nici o exacerbare a unui dacism nesustinut prin dovezi.

Limbiile slave si mai cu seama limbiile slave sudice (in special macedoneana-slava, slavona bisericeasca si bulgara), au imprumutat la greu cuvinte latine si romanice, de aceea avem fondul comun de cuvinte, SLAVO-rom^nesc si nu datorita importului din SLAVA !

Majoritatea termenilor comuni din Slava si Rom^na, sunt termeni slabi reprezentati in limbiile slave si chiar deloc.  

DACA ne gandim mai departe la acesti termeni ca fiind implicati in acelasi timp in problema sub-stratului traco-getic, se explica multe... B)

http://en.wikipedia....dinian_language

http://en.wikipedia....cilian_language



Lu Patri Nostru

Sicilian (Sicily) Calabro-sicilian (southern Calabria) Salentino (southern Apulia, around Lecce) Italian Latin

Patri nostru, ca siti ntrô celu, Patri nostru ca siti 'nto celu Sire nesciu ca stai an cielu Padre nostro, che sei nei cieli, Pater noster, qui es in caelis,

Santificatu fussi lu Vostru nomu. Fussi santificatu u nomu vostru. santificatu lu nume tou.
Sia santificato il tuo nome. Sanctificetur nomen tuum.

Viatu vinissi lu Vostru regnu. Venissi prestu lu regnu vostru. 'mprima lu regnu tou. Venga il tuo regno.
Adveniat regnum tuum.

Fatta fussi la Vostra Vuluntati Fussi sempri faciùta a Vuluntà Vostra sempre fatta la Vuluntate toa
Sia fatta la tua volontà Fiat voluntas tua

Comu ntrô celu accussì ntra terra. Comu 'ndo celu cusì 'nta terra. Comu an cielu cussì an terra.
Come in cielo così in terra. Sicut in caelo et in terra.

Dàtini sta jurnata lu nostru panuzzu, Ratandìllu sta jurnata u pani quotidianu, Dànnilu osce lu pane quotidianu nesciu, Dacci oggi il nostro pane quotidiano, Panem nostrum quotidianum da nobis hodie,

E pirdunàtini li nostri piccati E pirdunatindi i nostri piccati E perdunanni li peccati nesci E rimetti a noi i nostri debiti Et dimitte nobis debita nostra

Accussì comu nuiàtri li pirdunemu ê nostri nìmici. Cusì comu nui i rimentimu ê nemici nostri. Cussì comu nui li rimentimu a li nemici nesci. Come noi li rimettiamo ai nostri debitori. Sicut et nos dimittimus debitoribus nostris.

E nun lassàtini cascari ntrâ tintazzioni, E non 'ndi rassàti mi carimu ntâ tentazzioni, E nu' lassare cu cadimu 'n tentazzione, E non ci indurre in tentazione, Et ne nos inducas in tentationem,

Ma scanzàtini dû Mali. Ma levatindi r'avanzi u Mali. Ma 'lléandenni te lu male. Ma liberaci dal male. Sed libera nos a malo.

Amen. Amen. Amen. Amen. Amen.

Edited by Cyber-sapiens, 12 November 2009 - 22:26.


#302
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostC988, on 12th November 2009, 20:05, said:

Au dreptate unii ardelenii să nu se considere aceași nație cu țigani ca tine.

In afara de bale si semidoctism mai stii sa produci si altceva? Esti un trist cu apucaturi comunistoide, o victima a propagandei din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Sa mai zica cineva ca proletcultismul nu a produs victime umane....

#303
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007
Se observa usor cum termeni des intalniti in rom^na ii intalnim in Dialectele italice (mai ales in dialectele italice meridionale), desi nu apar in textele Latinei Clasice.

Aceasta ar trebui sa fie o dovada suficienta pt. a presupune o LATINA VULGARA larg generalizata.

Edited by Cyber-sapiens, 12 November 2009 - 22:34.


#304
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View Posttihomir, on 12th November 2009, 22:56, said:

Multi dintre fanarioti aveau radacini romanesti, albaneze sau aromanesti...
ai dreptate, situatia nu e asa simpla cum o vad unii: fanariot=grec=bad boy

o ilustrare a faptului ca, vorba aia, "realitatea e complexa"
Gheorghe Ghica, domnitor atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca (inainte de perioada fanariota), fondatorul "dinastiei" Ghica era albanez.
urmasul lui, Grigore al IV-lea Ghica este considerat a fi primul domn pamantean al Tarii Romanesti de dupa perioada fanariota. si asta nu e singurul exemplu de familie fanariota (greci, albanezi, ce-or mai fi fost) care s-a roma^nizat. de fapt toate familiile fanariote s-au romanizat.

#305
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,365
  • Înscris: 01.11.2007

View PostCyber-sapiens, on 12th November 2009, 22:53, said:

LUPULE, eu am inteles cateva lucruri:

1. Suntem urmasii acelora a carei limba o purtam.
2. Conteaza fondul lexical de baza, uzual, MAJORITAR.

3. In eventualitatea in care limba dacilor era similara cu rom^na, ORICUM nu are legatura cu limbiile-neo-romanice, ci mai degraba cu limbiile slave (mai ales cu cele meridionale).
4. ROMANIZAREA in general nu poate fi negata (si in mod particular romanizarea traco-getilor, indiferent de numar si intensitate).

5. Suntem ori urmasii traco-getilor "de tip slav", ORI urmasii romanilor, prin admigratie si/sau prin continuitate.


6. MAJORITATEA termenilor presupusi a avea origine Traco-getica, se regasesc in limbiile sud-slavice si se poate presupune o origine romanica pt. acestia.


Cyber, pe alocuri nu sunt de acord cu tine.

1. destul de corect, dar in acelasi timp traditiile, folclorul si mitologia sunt de obicei dacice
2. de acord
3. are niste legaturi si cu unele si cu altele, dar aici eu sunt amator intr-ale lingvisticii, asa ca, ma abtin
4. de acord, a existat o romanizare, problema e cat de "adanca" a fost ea.
5. aici nu sunt de acord cu tine. Traco-geto-dacii erau unii, slavii erau altii. Nu exista traco-geti de tip slav, cu atat mai mult cu cat istoria slavilor incepe mult mai tarziu dcat cea a geto-dacilor, deci mai degraba sunt unii slavi de tip traco-dacic, nu invers. Dar, dupa cum am spus, in afara faptului ca limba daca se considera in general ca facea parte din grupul satem ca si limbile slave, baltice, iranice, nu vad nicio conexiune, nici dpdv etnologic, sau mitologie, folclor, etc. Sau am vazut undeva ca Sorin Olteanu spunea ca probabil a fost o limba centum ce a dezvoltat caracteristici satem mai apoi, opinia mea este insa ca a fost o limba arhaica, poate cea mai veche din cele "indo-europene", asa ca s-a pastrat cel mai aproape de proto-indo-europeana, de aici si posibilele asemanari si cu centum si cu satem (sa nu utiam ca o alta limba provenita din trunchiul proto-tracic, frigiana, avea asemanari si ea si cu greaca, si cu traca si armeana). Asa ca suntem urmasii traco-dacilor, ce au fost partial romanizati (cum chiar tu ai spus mai sus) in general lingvistic.
6. de ce romanica, si nu dacica, asa cum sunt ei de fapt considerati?


View Postmarcuzzzo, on 12th November 2009, 22:31, said:

iaca ca nu stiam: de cand chinezii folosesc cuvintul mama?
cu ce ideograma? in care dintre dialectele din China?  :lol:

  Tin minte ca am citit chestia asta undeva, nu imi amintesc unde din pacate, dar am retinut-o ca pe ceva interesant. In schimb englezii si americanii folosesc sigur "mama" care in latina culta apare ca si "mater" insa, asemanatoare cu limbile saxone.

#306
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View Postego_zenovius, on 12th November 2009, 22:47, said:

urmasul lui, Grigore al IV-lea Ghica este considerat a fi primul domn pamantean al Tarii Romanesti de dupa perioada fanariota. si asta nu e singurul exemplu de familie fanariota (greci, albanezi, ce-or mai fi fost) care s-a roma^nizat. de fapt toate familiile fanariote s-au romanizat.

Mai mult, primii domnitori romani cu origini grecesti nu au fost fanariotii. Inainte de ei au existat cantacuzini pe tronul tarii romanesti, un Serban Cantacuzino de exemplu. Chiar Mihai Viteazu era un cantacuzin dupa mama. Exista carti despre relatiile romano-grecesti de-a lungul istoriei, foarte vechi si complexe de altfel ce coboara pana la simbioza greco-romana din antichitate, civilizatia romana insasi pornind ca o cultura de periferie a elenismului si mai departe in mitologie, Graecus si Latinus fiind frati (mitologie mitologie dar care are un sambure de adevar, latina si greaca fiind limbi relativ apropiate). Sa rezumi cel putin 2000 de ani de relatii doar la perioadele nefaste e nedrept si neprofesionist, parerea mea.

View Postego_zenovius, on 12th November 2009, 22:47, said:

Ghica era albanez.

Referitor la ascensiunea aceste familii circula o legenda. Se zice ca 2 tineri albanezi pleaca la Constantinopol sa-si caute norocul, unul era crestin, altul musulman. Pe drum se imprietenesc si isi jura ca de atunci inainte sa se ajute mereu in masura in care vor putea. Albanezul musulman ajunge vizir la Poarta si din aceasta postura ii inlesneste albanezului crestin sa urce pe tronul Moldovei. Albanezul crestin era Gheorghe Ghica, fondatorul dinastiei. Nu mai stiu unde am citit/auzit aceasta legenda.

Edited by tihomir, 12 November 2009 - 23:12.


Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate