Originea românilor - partea II

alalaltu, on 9th November 2009, 15:34, said:

am invat.o de unde n.ai invatat.o tu

Bine. Atunci argumenteaza.

marcuzzzo, on 10th November 2009, 15:57, said:

Aceste probleme si ambiguitati apar datorita promovarii unor modele nedemonstrate.

Daca nu ar fi existat perioada comunista si promovarea panslavismului si rusismului dupa 1917 si mai puternic dupa 1945, NU ar fi existat nici ambiguitatile din DEX, nici o exacerbare a unui dacism nesustinut prin dovezi.

Limbiile slave si mai cu seama limbiile slave sudice (in special macedoneana-slava, slavona bisericeasca si bulgara), au imprumutat la greu cuvinte latine si romanice, de aceea avem fondul comun de cuvinte, SLAVO-rom^nesc si nu datorita importului din SLAVA !

Majoritatea termenilor comuni din Slava si Rom^na, sunt termeni slabi reprezentati in limbiile slave si chiar deloc.  

si cum s-o fi format acest fond slavo-romanesc?  
populatiile vorbitoare de limba latinta tarzie erau; atat la nord,cat si la sud de Dunare.
Din punctul meu de vedere,trebuie cercetat si studiat acel fenomen pentru care la sud, micile insule de romanofonii s-au lasat slavizate, pe cind la nord invers.
Cuvintele slave sunt destul la vocabular,si asta ar dovedi contactul intre limba latina tarzie pe care o vorbeau valahii, si slavii care au patruns din secolul V. Insa lexicul si forma cuvintelor din punctul meu de vedere au ramas in mare parte de origine latina.

Ce ziceți de astea:

Dans aromânesc:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EtnCyhdSYmE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dans românesc din Transilvania:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/uhEgshi116s?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

C988, on 11th November 2009, 14:54, said:

Ti se pare ca au vreo legatura? Nici nu seamana nici nu sunt dansuri romanesti. Ala din primul video e tsamiko (un dans cam gay pentru gusturile mele ), nici hainele nu sunt romanesti la aromani, noi nu avem fustanela si bosfori cu ciucuri, haine grecesti si dans grecesc specifice pentru aromani dar nu si pentru restul romanilor. Al doilea e un dans preluat de la unguri sau de la tiganii unguri, in orice caz nu e neaos romanesc.

Edited by tihomir, 11 November 2009 - 15:22.

tihomir, on 11th November 2009, 15:19, said:

Nu că mi se pare, chiar seamănă foarte bine, probabil este doar o coincidență dar totuși... Au multe elemente comune, în primul rând că dansatorul se folosește de un sprijin care în cazul haidăului este ori partenera ori o bâtă. Mișcările sunt foarte asemanătoare, în cazul dansului aromânesc urmăriți clipul începând cu minutul 1:50, e al naibii coincidența, și apoi haidău chiar ciobănesc înseamnă.

Pe Dunav zice cam așa:

You can see the common ancestry from their costumes but the music - and the dances - of the Greek Vlachs bear almost no resemblance to the music and dances of the Vlach regions in Serbia, Bulgaria, and Romania.

Greek Vlach are generally simple dances to slow music. Many (Greek) dances which are presented as being from Epirus are in fact, Vlach, and there are Vlach versions to many Greek dances. For example, the Vlach Tsamikos starts on the left foot. The dances of Thessaly, which are characterized by a slow, steady rhythm, are in fact, also Vlach.

Pe lângă asta, referitor la haine, alea sunt tipice pentru cele purtate de vlahi și albanezi, grecii nu prea au treabă cu vestimentația aia, de fapt cu multe n-au treabă grecii, ei fiind o nație ce acum 200 de ani trăia în cea mai mare parte în Asia Mică fiind bișnitari, cămatari sau pescari. Ce haine tradiționale să aibă grecii, nici măcar ce purtau fanarioții nu erau haine grecești ci turcești și ca ei majoritatea grecilor.

Al doilea dans, haidăul, e românesc și îl dansează și ungurii, [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/-kpQrUQ65Ys?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

luându-l după cum se vede de la români. Dacă-l au și ei, mă mir de ce nu-l dansează pe al lor. Oricum și în cazul grecilor și în cazul ungurilor avem câteva lucruri comune, cel mai bogat folclor „grecesc” îl vei găsi în zonele locuite de aromâni, și este de fapt aromânesc, iar în cazul ungurilor cel mai bogat folclor îl vei gasi in Transilvania și este fie (comun cu cel) românesc, fie modificări ale celui românesc și nu provine din secuime ci de la mâna de unguri risipită printre românii din centrul Transilvaniei.

Nu mai zic de costume, ungurii și-au cumpărat costumele de la piață, mai mult ca sigur că și folclorul tot din piață îl au. Dacă acest element atât de important al floclorului, costumul, nu este autentic, ar fi de mare mirare ca muzica și dansurile ungurești să fie.

Și încă ceva - unul dintre cel mai vechi dansuri unguresti, facând parte din vechiul strat de dansuri folclorice (sec. XVIII) este numit olahos și ala este la originea unor dansuri mai noi unguresti:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/KSc0JElMGCQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Puteți sorta rahatul din afirmația de mai jos cu vlahii nomazi etc, dar esența ramâne:

Oláhos is an "ugrós" dance from the Lower Tisza region of southern Hungary. According to Mr. Czompo, it is an "old layer" Hungarian dance of the shepherds and "ex-agricultural" laborers of some of the large estates. "Oláhos," meaning "jumping dance," refers to those nomadic peoples called "Vlachs," who spread out over southeastern Europe from "Wallachia," in what is now the southern Romanian ethnographic regions of Muntenia and Oltenia.

Trebuie adaugat și că mai toate dansurile ungurești ca și multe românești din Transilvania sunt contaminate de schuhplattler-ul austriac care a patruns în folclorul popoarelor din fostul imperiu prin intermediul armatei austriece.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/q6EzPkqt2Rk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cyber-sapiens, on 11th November 2009, 10:30, said:

Reține ceea ce ai scris.

Quote

În primul rând: singular "limbă", plural "limbi". Cu articol hotărît: sg. "limba", pl. "limbile". "limbiile" nu este cuvânt românesc.
Apoi eu zic că ar fi cazul să eliminăm ambiguitățile și să dai dumneata o definiție clară a ceea ce înțelegi prin "fondul comun de cuvinte slavo-românesc". Nu de alta, dar să știm despre ce vorbim.

C988, on 11th November 2009, 16:43, said:

Dansul ala din ardeal e foarte agitat, rapid, tsamiko incepe lent si creste in intentistate treptat, ala ardelenesc se joaca singur, tsamiko se joaca in grup, e insotit de piruete pe sub mana, nu prea vad cum s*ar asemana cele doua. Faptul ca la ambele sar din craci si il lovesc picioarele nu e relevant, anatomia e la fel pentru toti si e normal sa existe niste miscari limitate, miscari ce se regasesc in toate culturile, din Japonia pana in Mexic. Dar alea tin de anatomia umana mai mult, decat de folclor si cultura.

C988, on 11th November 2009, 16:43, said:

Pentru vlahii si albanezii din Grecia  . Nu e nimic romanesc in portul ala balcanic cu ciucuri, fustanela si fes cu snur. Nu sunt etnolog dar portul ala e tipic grecesc, e port de parada in armata greaca asa cum e la noi costumul de rosiori de exemplu (astia nu sunt calusari). E modul in care se imbraca lumea in Grecia in timpul revolutiei de la 1821. Nu ai cum sa deosebesti un costum aromanesc de unul grecesc sau albanez, ele difera pe regiuni mai mult decat pe etnii, adica difera ala din macedonia de ala din Creta sau Epir dar nu poti deosebi un grec din epir de un albanez sau vlah din epir, nici dupa dans, nici dupa port, nici dupa stil muzical. Cel putin eu nu pot, toti seamana intre ei, nu e nimic familiar si romanesc in folclorul de acolo.

Ala ce mi-ai aratat tu de zici ca era aromanesc, e ca asta:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/0UyzXVPxCM0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

si ca asta:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/S-k8TZgDHKE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Hainele sunt grecesti in toate, albanezii din Albania si cei de la granita cu albania aveau niste fesuri specifice, albe si mici, grecii si albanezii care traiesc departe de granita cu albania le au altfel, cu snur si ciucur, tot asa le au si unii aromani. Repet, acolo diferentele sunt mai mari intre regiuni decat intre etniile din aceeasi regiune (nici la noi nu e altfel, in Ardeal dansurile unguresti si romanesti seamana dar difera mult de cele din moldova sau muntenia, la fel in Dobrogea avem geamparaua luata de la bulgari, nu seamana cu nimic din restul Romaniei), dupa cum te poti convinge si din cele 3 filmuletele cu dansuri populare.

Edited by tihomir, 11 November 2009 - 17:51.

Dansul la traci

n acest sens, Xenofon sublinia rolul dansului la traci în initierea si perpetuarea traditiilor de luptã, depunând mãrturie cã i-a vãzut pe acestia dansând "înarmati, în sunete de flaut. Ei fãceau sãrituri mici, cu agilitate si, totodatã, se foloseau de cutite". Dând primul exemplu de pricepere în meseria armelor, cu ocazia unui banchet la care a asistat regele Odris "Seuthes însusi se ridicã, scoate un strigãt de rãzboi si sãri cu multã agilitate ca si cum s-ar fi ferit de o sãgeatã".

Se pare ca dansurile tracilor erau diferite de cele bulgaresti-romanesti dupa cum tragem concluzia din textul de mai sus.

tihomir, on 11th November 2009, 17:39, said:

De fapt dansurile seamă foarte mult; nu-ți imagina ca trebuie să fie și identice, am spus că e foarte probabil doar o coincidență dar totuși sunt interesante elementele comune. Asemănările sunt mult mai mari decât deosebirile pe care le invoci tu si care sunt irelevante și asta pentru că in dansul aromânesc doar unul este cel care dansează iar ceilalți sunt doar de decor și ar putea foarte bine să lipsească iar dansul n-ar fi diferit deloc. Iar un fel de piruete există și în haidau dacă ai studia dansul mai în amănunt.

Quote

Eu n-am zis că e românesc, e aromânesc și albanez și este clar, pentru oricine are noțiuni elementare de folclor, că acel constum este specific ciobănesc-montan - pantaloni stranși pe picior (cioreci) și fustanela de asemenea aromânească - albaneză. Te faci de râs spunând că grecii au ceva de-a face cu asa ceva. Portul ala de paradă „grecesc” este inspirat din costumele albanezilor și aromânilor care au luptat în rebeliunea greacă din 1821, pentru că dacă studiezi putin vei vedea ca au fost aromânii și albanezii cei ce au luptat de fapt în acea rebeliune.

Mocani ardeleni:

[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/9/97/D643_1.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cioban aromân:

[ http://1.bp.blogspot.com/_UyQYhzBa3Ss/SYW7jNJ9oqI/AAAAAAAAABE/HgOXDxV00To/S240/aroman.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Cine a zis că ar fi românesc? Până și în România e ușor să deosebești o zonă folclorică de alta, neavând foarte multe în comun, ce să mai vorbim despre aromâni.

Quote

Păi daca-i luat de la aromâni sau albanezi, cum să fie? Costume clare de ciobani, clar negrecesc, grecii nu purtau tradițional așa ceva.

Lol, nici măcar nu te-ai uitat mai atent.

The Tsamiko (Greek: Τσάμικος, Tsamikos) is a popular traditional dance of Greece. The name literally means dance of the Chams.

Cham Albanians, or Chams (Albanian: Çamë, Greek: Τσάμηδες Tsámidhes), are a sub-group of Albanians who originally resided in the coastal region of Epirus in northwestern Greece, an area known among Albanians as Chameria.

Quote

Fugi mă de-aici că albanezii n-au luat nimic de la greci, ești penibil, e tocmai invers; NV Greciei era compact albanez acum 100 de ani așa numiții arvaniți de astăzi. De acolo și de la aromâni fustanela, când au fost pictate tablourile următoare cu albanezi, grecii abia învățau cum se îmbracă fustanela.

[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Albanian_Fest.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://home.online.no/~bmatos/artimages/Almeh_Flirting_with_Albanian_Policeman,Cairo_Frederick_Arthur_Bridgman_USA.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Sau:

http://3.bp.blogspot...aut_officer.jpg

Edited by C988, 11 November 2009 - 19:10.

C988, on 11th November 2009, 18:53, said:

Albanezii si aromanii grecomani, faptul ca au luptat pentru Grecia si nu pentru Romania sau Albania nu iti da de gandit si in privinta portului? Adica niste dansuri si un port pe care le impartasesc cu grecii dar nu cu albanezii din albania (fustanela aia e specifica albanezilor din grecia si din sudul albaniei, un alt indiciu in privinta zonei de provenienta a portului) sau romanii din Romania.

C988, on 11th November 2009, 18:53, said:

Epirul si Macedonia, acum 200 de ani, erau, ca si Dobrogea, regiuni multiculturale, unde gaseai de toate si vlahi, si greci, si albabezi si bulgari etc.. Naiba stie cine a inventat primul fustanela sau cine a luat-o de la cine.

Uite o harta etnica a zonei ca sa iti faci o ideea de cat de "romaneasca" sau "greceasca" sau "bulgara" era Macedonia:

[ http://blk.alb-kos.info/images/19th_century_balkans.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

P.S.: pe langa fustanela personajelor alora, mocanii nostri au minijup.

Edited by tihomir, 11 November 2009 - 19:32.

tihomir, on 11th November 2009, 19:25, said:

Fustanela e luată de greci de la albanezi in perioada modernă, asta e clar ca lumina zilei, e elementar, știe toată lumea și te faci de râs susținând mizeriile grecești. Portul arnăuților era vestit în Europa datorită pitorescului său și lucrurile se știu destul de bine cum stau.

Până și Byron a pozat în costum albanez, oricum aici vorbim de fustanela pentru ca arnăuții aveau și multe elemente de vestimentație otomană.

[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ee/Lord_Byron_in_Albanian_dress.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Nu împărtășesc nimic cu grecii nici albanezii nici aromânii, dacă e ceva comun asa arată grecizarea sălbatică la care au fost supuși aromânii și albanezii care au sfârșit în Grecia modernă.

Mă mir ca nu ție rușine să te dai patriot de două parale și să spamezi forumurile cu teoria conspirației și alte bazaconii anti-evreiești demne de spitalul de nebuni atacând popoare care n-au făcut rău românilor nici 1% din cât rău ne-au făcut și ne fac grecii pe care-i lingi cu multă pasiune.

Am mai scris asta, dar e bine să se sștie:

"Era duminica, 23 martie, 1914, cam pe ceasul sapte. Femeile noastre isi pusera mandrele lor straie, se pregatea de mersu la besearica. O dimineata cu soare era, frumoasa. Papa Lambru era gata imbracat cu sutana pentru slujba, cu barba lui alba pieptanata si crucea de aur mare, pe pieptul sau. Si o iesit la fereastra casei - uite aicea, pe veranda - impreuna cu fratele lui Sotir, care era pictor. Vorbeau amandoi frumos, linistiti. Nimenea din cartierul nostru aromanesc nu o putut sa-si inchipuiasca ce macel puneau la cale antartii greci, condusi chiar di mitropolitul lor, Ghermanos. Ramanii nostri nu era inarmati, nu era nici un conflict politic, nimeni nu putea sa banuiasca. Dar ei, grecii, ura! Ura tut ce nu era grecesc, asa cum fac si astazi! Vroia "Revolutie pentru Epiru Autonom". Asta vroia! Vroia in Corita ca tut lumea sa vorbeasca si sa faca besearica numa' in greceste. I-a convins si pe multi albanezi crestini sa se faca grecomani, alipindu-i la Mitropolia greaca. Foarte usor i-a convins, fiindca stiau di neintelegerea veche cu ceilalti albanezi, cei musulmani. Era sireti, grecii. Le-a promis drepturi, bani, si imediat i-a facut filogreci, asa cum fac si astazi in tot Balcanu'. Exact asa fac si acuma, in anul 2008, peste tot unde-s ei: nu recunosc nici una minoritate, nu dau nici un drept. Dar iti da bani si pensii si functii, numa' daca spui ca esti a lor. Si asa, incetu, ne iau si pamantul si ne asimileaza si pe noi. Ei una stiu: tut sa hie greceste! Dar atunci, in 1914, cu ramanii o fost cel mai greu. Noi doream atunci biserica autocefala si limba rupta de Grecia. Pentru asta se lupta, pe cale diplomatice, parintele nostru Papa Lambru. El i-a ridicat la lupta si pe albanezii adevarati, patrioti, le-a facut scoala, besearica si pe limba lor. Nu doar pentru ramani a luptat, da' si pentru albanezii cei care-si iubeau tara lor si nu vroiau sa hie subt greci. Nu va dati seama: sa proclami atunci scoala si besearica aicea, subt amenintarea grecilor, era ca si cum te puneai singur la zid. Da' el o facut. S-o batut pentru drepturile aromanilor, care eram atunci un sfert din tuta Albania. Eram multi, eram puternici, in Europa intreaga. Diplomatic, Grecia datora mult Romaniei, in vremurile alea. N-avea nici un drept sa atace pe noi. Caci noi am facuram Grecia independenta, cel dintai prim-ministru grec independent o fost tot un aroman de-alu nostru. Da' lor nu le-o mai pasa. Nu le convenea "ordinea limbilor" aicea. Si-atuncea au atacat miseleste, imbracand soldati greci epiroti in haine de ierolohiti albanezi, ca sa spuna apoi ca nu ei!, nu grecii o fost de vina, ci albanezii. Sunt sute de acte si marturisiri care dovedesc asta - pe toate le-am citit. Asa ca au venit la Papa Lambru duminica aceea, rugandu-l sa coboare din casa, "doar pentru cateva explicatii". Dac-au vazut ca nu coboara, atunci au inceput sa traga cu armele, din toate partile, inconjurat. Sute si sute de gloante sunt si acuma in toti peretii casei asteia. Pana la urma, parintele a coborat. El, cu fratele lui Sotir. Chiar cand au iesit, soldatii antarti s-au repezit spre Sfintia Sa si au inceput sa-l loveasca cu armele. Unul i-a dat preotului o palma pe obraz. Papa Lambru s-a indreptat de spate si i-a spus: "Loveste si pe partea aceasta, caci nu cred sa fiu chinuit mai mult decat Iisus Hristos. Stiu sa mor pentru dreptate si natiune!" Asta a spus, a auzit toata lumea. Astea au fost exacte vorbele lui. Da' o fost chinuit mai mult decat Hristos. Amandoi fratii. I-au luat in sulite. I-au impuns in tot corpul, i-au intepat toti antartii, pe rand, din picioare pana in obraz, ca sa moara incet... Si trei zile i-au lasat neingropati - sa-i vada si sa-i planga toti aromanii. Am o poza originala aicea, in casa, care-o fost facuta chiar atuncea, dupa ce ei o fost "omoraiti".


Neculce:

Căutați, frați iubiți cetitori, de videți ce este omenia și curvia grecească!

Așè socotescu au cu firea mè această proastă: când a vrè Dumnedzeu să facă să nu fie rugină pe fier, și turci în Țarigrad să nu fie, și lupii să nu mânânce oile în lume, atunce poate nu vor fi nici greci în Moldova și în Țara Muntenească, nici or fi boieri, nici or pute mânca aceste doao țări, cum le mânâncă. Iar alt leac n-au rămas cu condeiul mieu să mai pomenescu, ca să pot gâci. Focul îl stângi, apa o iezăști și o abați pe altă parte, vântul când bate, te dai în laturi, într-un adăpost și te odihnești, soarele intră în nuor, noaptea cu întunerecul trece și să face iar lumină, iar la grec milă, sau omenie, sau dreptate, sau nevicleșug, nici unele de aceste nu sunt, sau frica lui Dumnedzău. Numai cându nu poate să facă rău să arată cu blândețe, iar inima și firea, tot cât arǔ putè, este să facă răutate. Căutați de cetiți la hronograful grecescu, de vă încredințați și mai bine, pe când au fost grecii puternici și împărăția era a lor, ce făcè pre atunce și ce lucra!

Anton-Maria Del Chiaro:

Grecii, mai cu seamă cei din Constantinopol, au fost totdeauna fatali Valahiei ori de câte ori dețineau frânele guvernării.


Și încă Del Chiaro n-a apucat să vadă ce-a urmat, el prinzând abia domnia lui Mavrocordat

Și am uitat să răspund la gogomănia tipică unei cefe late cum că geamparalele ar fi bulgărești când este un lucru elementar că ritmul de geamparale e turcesc/oriental la fel și cadâneasca. Dar cam atât, geamparalele sunt românești cum este românească muzica cântată de Paraziții, chiar dacă hip-hop-ul este american. Cât despre folclorul bulgăresc, ăla are foarte multe elemente turcești în el. Nu mai zic de elementele românești. îi las pe cei de la Dunav s-o zică: In Koprivshtitsa, on the Northwest Bulgarian stages (i.e., Montana and Vidin), you can find Bulgarian groups wearing costumes that look Romanian, dancing dances such as Batuta, Rata/Raca, and Calusar to tunes that sound Romanian. But in Bulgaria, they are Bulgarian dances!

Acum fiți atenți la dansul următor; folclor "unguresc" ce mai, la fel ca și costumele, muzica și numele dansului:

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/xUDkjHQKXEI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dar cu ungurii ne-am învățat, mai greu cu cefele late habotnice care cred că folclorul românesc constă exclusiv în ce le scrârțâie țiganii prin Oltenia pentru că oltenii îs prea nobili să se mai umilească a-și cânta folclorul autentic. Noroc cu Taraful haiducilor dar și ghinion că alții vând piesele lor ca pe muzică țigănească. Las' că și merităm.

Edited by C988, 11 November 2009 - 21:51.

mdionis, on 11th November 2009, 17:11, said:

Limba rom^na este plina de acesti termeni (prund, ograda, ogor, otet, otrava, poveste, pomeni, prost, voie, etc).

Eu am incercat sa-mi explic acesti termeni, si afinitatea lor pt. acele limbi slave care au intrat in contact cu limbile romanice.

Incep sa cred ca nu prea avem treaba cu SLAVII, nici cu DACII, nici cu celtii, ..., ci doar cu romanii.

Am ajuns sa cred ca asa-zisele mari si intinse civilizatii antice, Tracii si Celtii, nu prea erau mari, desi s-ar putea sa fi fost intinse dar slab numeric vorbind.


Probabil ROMANII au fost primii care au reusit sa faca o agricultura reala in zona Panoniei si a Daco-Moesiei (plus in zone secunde, Epir, Tracia, Galia, ...).

Cyber-sapiens, on 11th November 2009, 22:07, said:

Nu cred c-au fost primii.

Arian "Expeditia lui Alexandru cel Mare"

   2. Cei mai indepartati dintre acestia sint cvazii si marcomanii . Dupa aceea o ramura a sarmatilor — iazigii  apoi getii care cred in nemurire. Urmeaza majoritatea sarmatilor si scitii pina la varsare, unde da prin cinci guri in Pontul Euxin.

     3. Acolo Alexandru gasi corabii mari sosite de la Bizant prin Pontul Euxin si pe fluviu. Pe acestea le umplu cu arcasi si hopliti si porni cu ele impotriva insulei, unde se adapostisera tribalii si tracii. Incerca o debarcare fortata.

     4. Dar barbarii atacau in acele parti ale fluviului unde corabiile cautau sa traga la mal. Acestea erau putine la numar si nu se aflau pe ele multi soldati. Cea mai mare parte a insulei avea maluri abrupte, iar curentul din jur — fiind acolo strimtoare — era iute si de netrecut.

     5. Atunci Alexandru isi retrase corabiile si hotari sa treaca Istrul impotriva getilor care locuiau dincolo de Istru, deoarece ii vedea ca sint adunati acolo in mare numar pe malul Istrului. Ei voiau sa-l impiedice, daca ar fi incercat sa treaca la dinsii. Erau acolo vreo patru mii de calareti, iar pedestrasi peste zece mii. In acelasi timp pe Alexandru ii cuprinse dorinta de a trece pe malul celalalt al Istrului.

      6. Pe una din corabii se urca si el. Apoi, puse sa se umple cu paie burdufuri din pielea corturilor sub care se adaposteau ai sai; aduna din regiune cit putu mai multe luntri dintr-un singur trunchi, caci acestea se aflau din belsug, deoarece locuitorii de pe malurile Istrului le folosesc pentru pescuit in Istru sau cind merg unii la altii pe fluviu, iar multi fac cu ele piraterie. Dupa ce aduna foarte multe din acestea, trecu pe ele cit mai multi soldati. Cei care trecura impreuna cu Alexandru erau ca la vreo mie si cinci sute de calareti si vreo patru mii de pedestrasi.

     I,4,1. In cursul noptii mersera prin locuri unde holdele de griu erau imbelsugate. In felul acesta ramasera mai neobservati in inaintarea lor pe mal. Cu ivirea zorilor, Alexandru o porni prin holde. El porunci pedestrasilor sa inainteze, culcind griul cu lancile inclinate, pina au ajuns la paminturi necultivate. Cita vreme calaretii inaintara prin holde, falanga ii urma.  

      2. Dar cind abia iesira de pe ogoare, Alexandru insusi duse cavaleria la aripa stinga, iar lui Nicanor ii porunci sa duca falanga in formatie patrata

      3. Dar getii nu tinura piept nici macar primului atac al cavaleriei. Ei ramasera uimiti de indrazneala cu care intr-o singura noapte trecuse atit de usor cel mai mare dintre fluvii, Istrul, fara sa faca pod la locul de trecere. Ii mai inspaiminta si desimea de nestrabatut a falangei si puternicul atac dat de calareti.

      4. Mai intii, ei fugira spre un oras, care se afla la o departare de o parasanga de Istru. Cind vazura ca, lasind in frunte pe calareti, Alexandru duce in graba falanga de-a lungul fluviului, pentru ca nu cumva pedestrasii sa fie incercuiti de getii care stateau la pinda, getii parasira si orasul, care nu era bine intarit. Ei luara copiii si femeile pe cai, cit puteau duce caii. Ei se retrasesera cit putura mai departe de fluviu prin locuri singuratice. Alexandru cuceri orasul si lua toata prada pe care o lasasera getii.

     5.  El insarcina pe Meleagru si Filip cu transportarea prazii. Darimind orasul pina la temelie, jertfi pe malul Istrului lui Zeus Mintuitorul, lui Heracles  si Istrului insusi, deoarece nu le-a fost de netrecut. In aceeasi zi ii aduse teferi pe toti soldatii sai in tabara.

Cyber-sapiens, on 11th November 2009, 23:07, said:

si cred ca unii au mai mult de treaba cu maimutele

C988, on 11th November 2009, 21:29, said:

Aia era moda vremii pe acolo, o purtau si grecii si albanezii si turcii. Diferentele erau nesemnificative. Byron s-a imbracat ca si revolutionarii greci. Moda aia s-a purtat si pe la noi, vezi fanariotii sau boierii pamanteni.

Iancu Vacarescu

C988, on 11th November 2009, 21:29, said:

E inutil sa polemizez cu tine atat timp cat esti incapabil sa rationezi la rece. Aromanii in general, dar mai ales cei din Grecia, au foarte multe in comun cu grecii (ceea ce nu inseamna ca sunt toti o parte a poporului grec), in primul rand nume proprii (ca Steriade, Hristu, etc.) nume exotice pe care le-au perpetuat si in Romania + vreo 20-30% cuvinte grecesti in dialectul lor (papu in loc de bunic, tu in loc de la si multe multe altele) + lipsa sunetelor ț, ș, ci, in dialectul lor (de unde porecla de țânțari pentru ca pronunta "tsi" in loc de sunetele alea) + as putea sa continui dar nu ar avea rost. Aromanii care s-au simtit romani au venit in Romania in sec. XIX-XX, majoritatea celor care au ramas, cei mai multi de fapt, au fost grecomani ca si arvanites (albanezi grecomani spre deosebire de albanezii din nordul epirului care au migrat in albania considerandu-se albanezi). Cat timp nu o sa intelegi aspectul asta o sa ramai un ignorant, istoria nu e doar in alb si negru unde unii au fost niste ingerasi iar altii niste bestii, e plina de nuante. Multi dintre grecii veniti de la Constantinopol in principatele romane au fost doar niste profitori pusi pe jaf, dar nu toti, unii au facut si lucruri bune. La fel au fost si profitori romani care au colaborat cu turcii si si-au cumparat functii in administratia imperiului pentru a se capatui pe spinarea altora (unul dintre ei a trecut chiar la islam pentru a putea ajunge pasa). Multi din grecii colaboratori ai otomanilor si-au asuprit proprii connationali cum au facut-o si cu noi. In fine, au fost cam toate combinatiile de situatii posibile, insa per total romanii si grecii au fost de aceeasi parte a baricadei de-a lungul istoriei, sa scoti mereu in fata doar momentele de conflict nu duce la nimic bun, nici nu are vreun rost.

Crezi ce vrei dar intri in derapaje hilare, ajungi sa postezi niste dansuri si obiceiuri grecesti si sa le prezinti ca romanesti cand nu au nimic romanesc in ele, nu conteaza daca fustanela si fesul cu ciucuri au fost inventate de greci ori albanezi ori turci, ele nu ne sunt specifice, nu sunt de alea noastre, e umor involuntar cand incerci sa ne arati anumite dansuri "romanesti".

Edited by tihomir, 11 November 2009 - 23:54.

Cyber-sapiens, on 11th November 2009, 22:07, said:

OK, dar eu vreau o definiție mai precisă a fondului slavo-românesc, nu o enumerare. În particular, acei termeni enumerați sunt intrați în LR din slavă, cu sau fără interferență cu vreun termen latin.