Originea românilor - partea II

Cyber-sapiens, on 22nd October 2009, 16:01, said:

După ultimele mele informații, toți romaniștii occidentali consideră româna o limbă (neo-)romanică, fără a considera acest fapt drept o forțare a ceva.
Dumneata ai o problemă nu cu "noi" (i.e. lingviștii români) ci cu toți lingviștii romaniști.

Quote

Dumneata ești extrem de prost informat sau de rea credință.
De amuzament, iată un fragment relevant dintr-o discuție între un român dacoman la fel de lipsit de metodă precum dumneata și un lingvist romanist (din Occident):

(dacomanul nostru:) Do not forget please, almost all Romanian words which are "inherited" from Latin, show a derivation from the accusative form of the Latin words. What should it mean?

(lingvistul romanist:) That Romanian is a Romance language. Almost all Portuguese, Spanish, Catalan, Occitan, French, Italian, Rhaeto-Romance and Sardinian words are derived in the singular from the accusative sg. of the Latin words.

Treaba se petrecea prin 2003, seara.

E relevant că dacomanul nostru află ceva nou pentru el (derivarea din acuzativ) și primul lui gând este să folosească informația respectivă pe post de alt posibil argument împotriva latinității limbii române. Nu are un raționament clar care să îi susțină ideea și nici nu se întreabă dacă faptul respectiv constituie realmente o probă în sensul dorit de el: trebuie să pună și chestia aia de-a valma la capitolul "dovezi" deci se trezește să ceară socoteală.

E la fel de relevant că pe lista de discuții respectivă (moderată tot de niște lingviști profesioniști, ai dracului: tot din Occident) a fost  necesară introducerea unei reguli tocmai pentru a preveni orice abuz nascut din acest tip stupid de conversație nășit de dacomanul nostru (după lungi luni de chin și explicații competente ale celorlalți pe care săracu' de el nu le pricepea), și anume că orice topic despre pretinsa non-latinitate a limbii române va fi închis automat și fără preaviz, iar inițiatorul lui tratat ca troll.

Pentru etimologii, încearcă dumneata mersul la cea mai apropiată bibliotecă decentă unde poți consulta de exemplu Romanisches Etymologisches Woerterbuch (pentru prieteni, REW) al lui Meyer-Luebke (tipul era suedez).

Situația stă cam așa: ori există o conspirație generală a tuturor lingviștilor care vor să ne facă să credem că vorbim o limbă neo-romanică, ori dumneata bați câmpii. Cântărind argumentele produse de ei și cele produse (ma rog, termenul e oarecum impropriu) de dumneata, varianta a doua mi se pare în continuare cea mai plauzibilă.

mdionis, on 22nd October 2009, 20:05, said:

Asta i-o poti spune unuia care nu a reusit sa aiba in mana dictionarele poliglote de pe NET.  

Sti ca, cariere intregi sunt cladite pe asemenea perspective false asupra stiintei ?!


Daca ai fi dispus sa asculti, in cateva postari ti-as demola din cateva miscari intregul castel de carti.

Mai toate "extrapolarile de lexic" facute de lingvistii nostri, privesc rom^na ca ceva excentric, in sensul ca nu pot explica de ce rom^na a preluat altfel si cu totul alte cuvinte din Latina vulgara dacat limbiile romanice occidentale.

Eu zic ca treburile astea suna a frauda, desi treptat parca se revine la normal prin faptul ca multe cuvinte din DEX nu mai sunt considerate de origine LATINA, ori se prezinta un comentariu ca aditiv ce relativizeaza expresia finala "- din LAT. X".

Eu sunt capabil sa-ti repostez asemenea termeni si cum au fost perceputi etimologic din anii '70 pana in prezent, iar evolutia nu este spre etimologii LATINE, ci spre et. NEC. !!!

Ar trebui sa ne rezumam la a prezenta doar comparatii cu termeni similari din alte limbi, atunci cand etimologia nu iese la iveala in mod evident (DE English procedeaza similar, indicand in final vechimea termenului in anul X, daca nu se poate stabili originea etimologica mai devreme).

Edited by Cyber-sapiens, 22 October 2009 - 21:19.

Haha, încă mai există subiectul ăsta? Ba încă și partea a doua?

Cyber-sapiens, on 19th October 2009, 10:46, said:

Corect, Cyber-errectus, iată un exemplu cu cuvinte exclusiv din limba rromani (țigănească):

Bafta caraliului puriu: diclind gagiul ciordind lovelele, hali mardeală bengos.

=

Norocul polițistului bătrîn: văzîndu-l pe tip furînd banii, mîncă o bătaie îndrăcită.

De la Rrom ne tragem!

Acum sper că n-o să vină dacii cu sabia să mă taie. Deși sînt convins că se poate demonstra că și rromii sînt tot un fel de daci, știu și eu, vreun trib pierdut, ceva...

  

mdionis, on 22nd October 2009, 20:05, said:

Nț. Elvețian. În rest, îți cam pierzi vremea de pomană, luptîndu-te cu daco-pitecii.

Cyber-sapiens, on 22nd October 2009, 21:16, said:

Degeaba dai dumneata Ctrl-C/Ctrl-V din dicționare dacă nu știi să folosești informațiile cu metodă.
Reiau călduros îndemnul: mergi dumneata la bibliotecă și studiază acolo lucrările specialiștilor, altminteri nu faci decât să prelungești inutil incursiunile în penibil.

Quote

Care castel de cărți?
Dumneata ai început cu niște afirmații cel puțin discutabile (Cat priveste Limba Rom^na, cred ca este o aberatie ce s-a spus, ca nu se pot alcatui propozitii intregi fara cuvinte de origine romanica /latina, la fel cum s-a generalizat parerea unor carturari /lingvisti medievali despre o limba ori alta, de exemplu unii calugari italieni, peregrini medievali prin Tarile Rom^ne, au afirmat ca ROM^NA este un fel de italiana stricata, ... INSA sa nu uitam ca si istoricul medieval polonez, DLUGOS(j), afirma despre leto-lituaniana ca era un fel de limba LATINA !!!) și ai continuat cu altele pur și simplu false și absurde (1. Elementele de legatura au de obicei radacini IE si sunt comune majoritatii limbiilor IE ! 2. Subiectivism, nimic mai mult ! urmată de perorațiile pe tema cârnatului de cuvinte și de Aceste legaturi cu latina le presupui si pui in carca Rom^nei mai multa romanitate decat are ITALIANA ! și cireașa de pe tort, O dovada circumstantiala este insasi faptul ca ADEVARATELE urmase ale LATINEI vulgare, Limbiile NEO-romanice OCCIDENTALE, sunt la ani lumina de ROM^NA, iar noi fortam lucrurile doar ca sa parem si noi neo-romanici.). Am discutat ce era de discutat și am demontat puctual afirmațiile dumitale false. Nu mi-am propus să fac o expunere a vreunei alte teorii, deci dumneata nu ai ce castel de cărți să dărâmi.

Quote

Din ceea ce scrii rezultă că dumneata ai avut prea puțin contact cu scrierile lingviștilor noștri (biblioteca...) pentru a putea pretinde cu temei că poți vorbi de "mai toate" cu referire la literatura de specialitate. Evident, lingviștii (atât cei români cât și străini) au elaborat o sumedenie de materiale referitoare și la caracterul oarecum aparte al limbii române între celelalte limbi romanice, însă fenomenul este cât se poate de firesc dacă ținem cont că latina balcanică (cea care avea să dea naștere LR) s-a separat de Romania continuă relativ timpuriu, iar dacă idiosincrasiile și inovațiile lingvistice ale romanității occidentale au putut să se propage într-o anumită măsură de la unii la alții în cuprinsul Romaniei Occidentale, idiosincrasiile și inovațiile din Romania Orientală au rămas practic confinate acolo. Ar fi fost surprinzător ca româna să fie o limbă neoromanică fără nici o trăsătură originală față de romanicele din Romania continuă, nicidecum faptul că româna a ales în destule rânduri soluții latinești diferite de celelalte limbi romanice.
Ceea ce spui dumneata mai sus cu privire la lexic este totuși o exagerare grosolană și evident falsă. Marea majoritate a cuvintelor moștenite din latină în română se regăsesc și în celelalte limbi romanice.

Quote

Nu știu la ce te referi dumneata, poate ar fi util să furnizezi un exemplu, însă pot să te asigur că lingviștii noștri reali nu s-au ținut niciodată de fraude. Că au mai și greșit unii pe ici-colo se întâmplă oricui. În mod sigur, cîteva erori comise (dacă au fost) asupra unor cuvinte marginale nu afectează în vreun fel romanitatea LR: aceasta este înscrisă în structura ei (cea care o definește încă mai mult decât lexicul), în vocabularul fundamental, în circulația cuvintelor. Însă nu există o tendință "evolutivă" precum cea menționată de dumneata.

Quote

Multe dicționare (de obicei cele cu specific etimologic) menționează câte o dată atașată fiecărui cuvânt; acea dată nu dă însă "vechimea termenului" (în limbă) așa cum greșit crezi dumneata ci este pur și simplu data primei atestări scrise a termenului în limbă. De exemplu, pentru franceză vei găsi câteva cuvinte atestate pentru anul 842: "de", "amour", "pour", "avant" etc. (toate cele cuprinse în Jurămintele de la Strasbourg, primul text neîndoielnic romanic ce ni s-a conservat). Evident, limba franceză a anului 842 cuprindea și multe alte cuvinte latine moștenite, nu numai acei termeni întâmplător prinși de textul lui Nitard și nici un om cu capul pe umeri nu pune la îndoială că în franceza de pe tipul lui Charlemagne exista de pildă un continuator al latinescului "mansione(m)", cel care deja în franceza secolului XII era atestat ca "maiso(u)n". În dicționarele amănunțite este descrisă separat data la care este atestată în scris folosirea unui termen polisemantic pentru fiecare dintre sensurile sale distincte (și aici da, are rost pentru istoria limbii, fiindcă de obicei o parte dintre aceste sensuri au fost căpătate pe parcurs și este interesant de știut cam din ce perioadă putem fi siguri că au dezvoltat un anumit semantism nou). Firește, etimologia lui "pour" este la fel de evident latină precum a lui "maison", chit că au atestări la date diferite.
În realitate, DEX-ul (deși nu este un dicționar etimologic) sau MDE procedează în felul amintit mai sus: toți termenii de proveniență incertă sunt trecuți cu "cf." urmat de termenii asemănători/corespunzători din alte limbi. Dacă etimonul este dat fără "cf." înseamnă că este vorba de un element lexical de proveniență certă. Dacă dumneata nu îl accepți e strict problema dumitale.

pamfil nastase said:

Așa e, am gândit "Svizzera" si a ieșit "Svezia". Mea culpa.

Edited by mdionis, 23 October 2009 - 03:42.

pamfil nastase, on 23rd October 2009, 03:50, said:

"caraliu" pare a nu fi din tiganeste. e, mai degraba, derivat din "caraula" (care, spune DEX-ul, vine din bulgareste sau din greceste) cu un sufix imprumutat de la turci, "-iu".

asta daca nu m-as prinde de tonul glumet al postarii tale.

ego_zenovius, on 23rd October 2009, 07:24, said:

E cam trasă de păr etimologia propusă de tine, căci apariția unui "derivat" de la caraulă nu se susține nici morfologic, nici fonetic. În plus, nu prea văd existînd vreun sufix -iu împrumutat din turcă (ci cuvinte întregi, terminate în -i accentuat în turcă, ca deli, is(i)pahi > diliu, spahiu), ci mai degrabă sufixele -liu, -giu [<-li, ci, -cü (pronunțat dschü), ca de pildă în surugiu < tc. sürücü)], atașate ulterior și altor cuvinte, de alte origini decît turcească.

Nici etimologia țigănească nu e foarte sigură semantic, ce-i drept, dar fonetic e foarte plauzibilă.

țig. karralo, -i = cornos, -oasă (avînd un corn care împunge); de aici interpretarea argotică a "împungătorului" drept polițaiul cu baston.

E oricum mai plauzibilă și corespunde și regulii de preluarea a altor cuvinte argotice din rromani, preferîndu-se formele feminine, întrucît se integrează în seria cuvintelor românești terminate în -iu:

puriu < puro, -i (batrîn/ă), gagiu < gadjo, gadji (ins, individ/ă aparținînd altei etnii), a mardi < mardo, -i (bătut/ă, participiul de la "marel" = a bate, a lovi) ș.a.

Evident că exemplul meu era o glumă, dar fraza e perfect posibilă într-un mediu folosind un limbaj puternic argotizat. (Și s-ar mai putea da și alte exemple.) Cum argoul nu reprezintă totalitatea unei limbi, se înțelege de la sine că limba română nu devine astfel mai puțin romanică. Teoretic am putea construi o frază și folosind doar cuvinte slave, turcice, maghiare sau ce mai vreți voi. Și de ce n-ar fi posibil ca și în franceză sau spaniolă, de pildă, să se poată construi cîte o frază conținînd doar cuvinte nelatine (galice, germanice și ce-or mai fi pe la ei pe post de substrat și superstrat).

Deci argumentul că se poate/nu se poate nu știu ce e complet neștiințific, recte irelevant.

De fapt nu voiam să intru în tevatura asta, oricum mi se pare stupefiant că încă mai există dacomani în anul 2009 și că aspecte disputate/incerte/neelucidate ale fazelor timpurii ale formării limbii/poporului român încă mai sînt obiect de polemici populare (pe deasupra și politizate) între amatori pe internet.

vad ca ai luat-o in serios.
(si) interpretarea "caraliu - cornos" mi se pare oleaca trasa de par.
oricum, am prins ideea si ai dreptate - faptul ca putem alcatui o propozitie exclusiv din cuvinte de o anumita origine nu demonstreaza nimic.

Edited by ego_zenovius, 23 October 2009 - 13:21.

Pamfil, cu tot respectul, fraza aia nu-i in limba romana, daca ma duc la bunica la tara si-i spun aia nu va intelege nici macar un cuvintel. de altfel nici eu n-am inteles o mare parte din ce ai scris tu desi auzisem de lovele, caraliu, bafta, gagiu, a ciordi, a hali. Ce se vorbeste in argoul infractorilor tigani din Bucuresti care folosesc cuvinte tiganesti pe o sintaxa romaneasca nu e in niciun caz limba romana. Nici macar cuvintele din fraza aia care au capatat o oarecare circulatie in ultimul timp datorita tiganizarii mass media cum ar fi bafta, nu sunt decat o moda relativ noua si majoritatea romanilor nu folosesc aceste cuvinte. E pacat ca televiziunile nationale isi au sediul in Bucuresti si imprastie subcultura tiganeasca in toata Romania, aici ar trebui lucrat in primul rand, televiziunile nationale sa se mute in marile centre urbane din provincie in special Iasi si Cluj.

mdionis, on 22nd October 2009, 20:05, said:

Nu este vorba ca rom^na nu ar fi o limba romanica, ci ca limba daca si latina vulgara erau inca suficient de apropiate (provenind dintr-un trunchi comun, sa nu uitam ca se considera ca romanii au migrat de prin zona Crisurilor si Panoniei in Italia) pentru ca multe cuvinte considerat azi ca fiind de origine latina sa fi existat de fapt si in limba daca, sau sa fie dacice de fapt. Din ce am citit si eu (si nu sunt de loc un expert in domeniu) lingvisti precum Alf Lombard spun ca in limba rom^na gasim alocutiuni deja depasite pe vremea lui Augustus, iar Ovidiu ii scrie unui prieten sa nu se mire daca va gasi multe cuvinte "barbare" in poeziile sale, care sunt aproape opera unui poet get (interesant, nimeni nu a gasit acele cuvinte getice in scrierile lui), ceea ce ne poate duce la concluzia de la inceput. Plus faptul ca limba literara sa zicem asa a fost "curatata" de limbajul "popular" sau "de la tara", precum si de unele regionalisme care poate ar fi aratat o si mai evidenta apropiere de limba daca.

@C988 Asa crezi tu ca se vorbeste in Bucuresti? Televiziunile oriunde si-ar avea sediul au patroni si sefi care impun un anume stil. Iar aia nu stiu cati sunt din Bucuresti. Nu cred ca ai ce le reprosa in privinta asta TVR-ului (singura televiziune nationala).

Edited by berserkr, 23 October 2009 - 14:27.

berserkr, on 23rd October 2009, 15:26, said:

Mai mult ca sigur ca asa se vorbeste in Bucuresti intre pramatii.

Am vrut sa spun televiziuni cu acoperire nationala. Sunt sigur ca daca ar exista o asemenea televiziune cu sediul in Ardeal sau chiar si in Moldova nu am vedea cancanizarea si tiganizarea de pe Antena, ProTV si Acasa.

ego_zenovius, on 23rd October 2009, 13:20, said:

Evident. "caraulă" (sau poate ngr.."carauli")  este un termen mult mai apropiat ca semantism. Fonetismul este într-adevăr neobișnuit pentru LR și este de presupus și existența unui etimon țigănesc, limbă în care este deja atestat și sensul 'polițist' în expresia "avelo caralo!". Cel mai probabil avem de-a face cu o etimologie multiplă "de contact", cu un semantism adoptat în țigănește poate și sub influența românei (însă nu este neapărat necesar) și cu un fonetism românesc ce face referire clară la forma țigănească.

Quote

Demonstrează totuși ceva în măsura în care o astfel de frază construită înadins exclusiv din cuvinte non-latine sună extrem de nenatural și e foarte probabil că niciodată vreunui vorbitor al LR nu îi va trece prin cap să o formuleze în mod spontan în cursul unei conversații. Mai mult, în pofida eforturilor deliberate vădite de a evita cuvintele de legătura, fraza "Bafta caraliului puriu: diclind gagiul ciordind lovelele, hali mardeală bengos" nu poate elimina morfologia latină a articolelor, a declinării acestora și a conjugării verbelor conform paradigmelor moștenite în LR. Dacă vrem să construim o frază cu sens în LR care să nu facă vreo referire la ceva latin, trebuie să eliminăm complet tot ce ține de morfologie și de funcțiile cuvintelor în frază, ceea ce ne reduce posibilitățile la fraze foarte-foarte scurte (de tip "sictir, bre!").

lupu2 said:

În pasajul evocat de mine era totuși vorba chiar de asta: "ADEVARATELE urmase ale LATINEI vulgare, Limbiile NEO-romanice OCCIDENTALE, sunt la ani lumina de ROM^NA, iar noi fortam lucrurile doar ca sa parem si noi neo-romanici". Poate vrei să spui că dumneata vrei să propui un subiect diferit.

Quote

Trunchiul comun este PIE iar despărțirea a ceea ce urma să dea naștere printre altele la latină și ceea ce urma să fie continuată și de idiomul daco-moesian poate fi plasată cu bună probabilitate pe la stabilirea isoglosei "satem/centum", una dintre primele separații de după cea a anatolicelor. Specialiștii consideră azi că, în familia limbilor IE, idiomul daco-moesian diferea cel mai mult tocmai de limbile celtice și italice (între care se află și latina), am dat și citatul exact în topicul deja închis.

Quote

Ce e aceea "se consideră"? Sursa?!

Quote

Nici un lingvist decent nu susține așa ceva, și nu o face nu pentru că ar exista o conspirație împotriva dacismului LR ci pentru că nu există nimic care să indice așa ceva, tot ceea ce există analizabil indică exact contrariul, iar fabricatul de ipoteze bazate pe zero fapte de limba reunite cu interpretări trase de păr și cu găleți de wishful thinking nu face parte din știința limbii ci din aflatul în treabă.

Quote

Citatul exact fiind?
Oricum, faptul că moda din timpul lui Augustus eliminase unele expresii din latina cultă nu înseamnă că vulgul deja nu le mai folosea la acea dată. Avem destule exemple atât în română cât și în celelalte limbi romanice de cuvinte latine aparent ieșite din uz sau chiar niciodată atestate efectiv în limba scrisă, care trebuie cu necesitate să fi existat în limba latină neîngrijită sau provincială (de pildă italienescul "forbice" care presupune cu necesitate existența unui etimon latin popular "*forbice(m)" cu structura f..b.. conservată, pentru forma literară atestată și cu asimilare ulterioară la f..f.., "forfice(m)"). Evident, toate aceste cuvinte și expresii conservate peste timp nu au nimic surprinzător, ele arată că limba latină din perioada clasică nu poate fi redusă exclusiv la aspectul ei cult.

Quote

Am discutat deja pe topicul precedent care este cea mai probabilă interpretare a acestei considerații. Nu, nu duce la concluzia antepusă faptelor.

Quote

În mod vădit, dumneata nu ai urmărit discuțiile precedente despre ce înseamnă de fapt sintagma "latină vulgară/populară/vernaculară/vorbită" și continui să te referi la ea ca la un fel de corp străin față de latina așa-zisă clasică: nu ar strica să revezi conceptele înainte de a vorbi de constutuirea standardului literar din perioada clasică.
Indiferent de acest aspect, este iluzoriu să ne închipuim că sermo rusticus sau sermo plebeius ar fi avut motive de asemănare sporită cu idiomul daco-moesian față de limba latină literară. Cel mult putem spune că în latina balcanică au putut intra cu probabilitate sporită o seamă de termeni din daco-moesiană, însă deja suntem la o fază istorică succesivă celei la care probabil bați dumneata.

mdionis, on 22nd October 2009, 20:05, said:

Suna haois. Ne dai si noua un link?

mdionis, on 23rd October 2009, 04:35, said:

Stii ca le-am postat cu ceva timp in urma dar nu te-au interesat.
Vad ca imi bagi pe gat credintele tale, iar indoielile mele nu sunt bune. Indiferent cat de departe merg cu explicatiile si cu doveziile, tu te retragi in carapace si "te legi si de un fir de par", apoi pornesti si generalizezi din nou, ori imi ceri tot mai multe exemple pt. ce ?!  

MERGE:

Latvian: marčru-ts

Russian: mesto ...

Greek: meta
Hungarian: medi”- / medionc …

Indonesian: mengge-rakkan

Italian: muovere, muoversi,

Finnish: mennä

Hungarian: megy



LASA:

Danish: lade
Dutch: laten
Estonian: laskma

French: laisser
German: lassen

Icelandic: láta

Italian: lasciare

Lithuanian: leisti

Norwegian: la, tillate

Romanian: a lăsa

Swedish: l&aring;ta,



" CE ! "

what1 [wot] pronoun, adjective
used in questions etc when asking someone to point out, state etc one or more persons, things etc
Example: What street is this?; What's your name/address / telephone number?; What time is it?; What (kind of) bird is that?; What is he reading?; What did you say?; What is this cake made of?; `What do you want to be when you grow up?' `A doctor.';

Czech: jakę, kterę, co
Danish: hvad; hvilken; hvilke
Dutch: wat, wat voor
Estonian: mis, mida
Finnish: mitä, mikä

French: quel; qu'est-ce que; ce que
German: was (für)
Greek: ποιος, τι
Hungarian: mi?, mit?; milyen?
Icelandic: hva&eth;, hva&eth;a, hvers konar, hvernig

Italian: che, cosa, che cosa

Latvian: kas; kāds; ko
Lithuanian: koks, kokį, kas, k±
Norwegian: hva (slags), hvilken
Polish: co, jak

Portuguese (Brazil): que, o que, qual
Portuguese (Portugal): (o) que

Romanian: ce; cât; cum

Russian: какой?; что?; кто?; кем?; как?
Slovak: akę, ktorę, èo (șo /țo)
Slovenian: kateri; kaj
Spanish: qué
Swedish: vad, vilken, vilket, vilka
Turkish: ne, neyi, neler, hangi

what2 [wot] pronoun, adjective
(also adverb) used in exclamations of surprise, anger etc
Example: What clothes she wears!; What a fool he is!; What naughty children they are!; What a silly book this is!

Latvian: cik; kas par; kāds
Lithuanian: koks
Norwegian: for en …, hva (i all verden)
Polish: co za
Portuguese (Brazil): —
Portuguese (Portugal): que
Romanian: ce; cât de

Russian: что (= cito) за
Slovak: akę, èo
Slovenian: kakčen; kaj
Spanish: qué
Swedish: vad, vilken, vilket, vilka
Turkish: ne (kadar)…!

De asemenea "CE" pare a proveni din "CHE " -latin, insa forma sa ii tradeaza originea: cito, kem (rus.); țo, kaj (slvk), co (pol.), CIK, co (latv.), ........................ sanscrita ?

Edited by Cyber-sapiens, 23 October 2009 - 18:36.

Cyber-sapiens, on 23rd October 2009, 18:23, said:

Nu, nu știu. Dacă nu m-au interesat și nu le-am reținut probabil că aveam și niște motive.
Prezintă un singur exemplu de etimologie care a "evoluat" în timp de la latină la necunoscută (evident, bănuiesc că ai în vedere același colectiv de autori, altfel vorbim doar de păreri diferite ale unora și altora) și ce deduci dumneata din această "evoluție".

Quote

Dumneata stai rău de tot cu cititul. Eu mă feresc pe cât posibil să vorbesc aici despre ceea ce cred eu și îți prezint acele chestiuni pe care comunitatea lingviștilor le-a arhivat consensual deja drept informații stabilite cu metode științifice și cu înalt grad de probabilitate. Dumneata nu ai produs dovezi ci doar afirmații false sau nepertinente: cu toată părerea de rău trebuie să te informez că nu este suficient să postezi o sumă de aiureli pentru a aspira la respectabilitate științifică pentru propriile dumitale păreri.
În afară de afirmații demonstrabil false sau nepertinente, dumneata ai mai produs câteva lamentări inutile (precum cea de mai sus) care nu țin însă loc de argumente. De aceea dacă vrei să demonstrezi ceva nou față de ceea ce admit specialiștii ai nevoie de o susținere cu argumente decente, nu de divagații diversioniste care nu merită nici măcar un comentariu în plus.

mdionis, on 23rd October 2009, 18:51, said:

Intre timp,  am vazut ca au aparut si niste liste de cuvinte dupa utilizarea functiei de editare in ultimul dumitale mesaj. Daca acestea erau cuvintele pe care le propusesesi si eu nu le retinusem, nu e probabil ci sigur ca aveam si niste motive sa nu le retin.
Sa nu uit: se refera cumva la schimbarea de opinie a vreunui lingvist roman de la "latina" la "et. nec."?

@C988 Ca sa-ti dau un singur exemplu, Sarbu e din Brasov. Dar eu cred ca locul de unde se transmite nu este important. Elemente de argou am auzit si la prietenii mei ardeleni, de altfel e un fenomen care nu tine cont de provincie. Mai importanta e cultura (sau lipsa ei) generatiei tinere, care este superficiala la scoala si foarte prezenta in locuri pline de promiscuitate. Aici e problema, nu in locul de unde se emite. Si mai e problema deturnarii atentiei. In loc sa se concentreze pe copiii lor sau pe mediul din imediata apropiere, unii se concentreaza pe denigrarea fratilor aflati la sute de km. De fapt si in acest subiect, e mai multa politica decat dorita sincera de a invata sau lamuri ceva. Rezultatul se vede, nu apare nicio speranta, de nicaieri, nici din est, nici din vest, nici din nord. In schimb, vrajba, cat cuprinde.

pentru cei care obisnuiesc ca pentru tot ce se intampla rau in tara asta sa dea vina pe bucuresteni (alintati "mitici", "tigani sudisti", etc).
o statistica personala si empirica: sunt bucurestean si lucrez intr-un birou in care suntem 21 de persoane. din 21 doar 3 sunt nascuti in bucuresti. iar din cei trei nascuti in bucuresti doar unul are un parinte nascut in bucuresti. ce ziceti de asta?
bucurestiul nu este format din bucuresteni (nu tin neaparat sa produc butade) ci din provinciali deveniti bucuresteni. si nici macar nu e format majoritar din sudisti. mie mi se pare ca cei de origine munteano-olteana sunt minoritari in bucuresti. nu exista zona in afara moldovei/ardealului/ banatului/etc avand o concentratie asa de mare de moldoveni/ardeleni/banateni/etc precum acest oras mult hulit de moldoveni/ardeleni/banateni/etc