Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

PINNED Este Black Friday țeapa? Dis...

Connector/C++ eroare lib

Despre biodiesel
 Alegere boxe de podea

Probleme Steam Heroes 6.

Ventilator sony vaio

TV black friday
 Interfata noua VCDS versiune 2018

Creare cont online

A murit Max, ursul

oglinzi sharan
 Tip SSD

Repozitionare acumulator auto

Baterie externa

Synology DS218Play - transfer fis...
 

Originea românilor - partea II

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9037 replies to this topic

#1153
Diogene

Diogene

    Isailă Brătfălean

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,722
  • Înscris: 15.09.2005
Am și eu o întrebare: de ce galii și iberii s-au latinizat și bascii - nu. Bascii au o limbă nonindo-europeană, de dinaintea indo-europenilor (romanicii, germanicii și slavicii). Numai ungurii, estonienii și finlandezii mai au așa ceva. Sunteți siguri că ungurii nu au trăit în Imperiul Roman ca bascii?

Edited by Diogene, 02 December 2009 - 08:39.


#1154
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,432
  • Înscris: 12.12.2006

View PostDiogene, on 2nd December 2009, 08:38, said:

Am și eu o întrebare: de ce galii și iberii s-au latinizat și bascii - nu. Bascii au o limbă nonindo-europeană, de dinaintea indo-europenilor (romanicii, germanicii și slavicii). Numai ungurii, estonienii și finlandezii mai au așa ceva. Sunteți siguri că ungurii nu au trăit în Imperiul Roman ca bascii?
Alaturarea e total neizbutita :D

Normal ca migratorii asiatici nu erau indo-europeni :) deci neamurile turce, fino-ugricii, tătarii, etc.
E drept ca bascii au o componenta veche, pre indo-europeana, ca oricare din popoarele Europei de fapt, dar se exagereaza componenta asta, cand de fapt atit in limba cat si in traditiile lor se vad toate straturile istorice, si cele iberice, celtice, germanice si mai ales cele romane.

#1155
Diogene

Diogene

    Isailă Brătfălean

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,722
  • Înscris: 15.09.2005

View PostMorosanul, on 2nd December 2009, 10:51, said:

E drept ca bascii au o componenta veche, pre indo-europeana, ca oricare din popoarele Europei de fapt, dar se exagereaza componenta asta, cand de fapt atit in limba cat si in traditiile lor se vad toate straturile istorice, si cele iberice, celtice, germanice si mai ales cele romane.
Ca și la unguri de altfel. Nu prea au nimic asiatic. Sau au mult mai puțin decât românii.

#1156
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008

View Postzmedeu, on 2nd December 2009, 00:00, said:

si de unde ai tras tu concluzia ca negustorii apuseni stateau de vorba cu taranii?

Din toate documentele publicate nu reiese asa ceva. Reiese insa altceva. Ca negustorii apuseni erau inspaimantati cand treceau prin Codrii Vlasiei plini de fiinte umane care bagau frica in ei prin aparitiile lor inspaimantatoare dar si prin desele jafuri care le comiteau. Tot acei negustori descriau conditiile mizerabile in care vietuiau taranii valahi, care traiau in bordeie ascunse in pamant mancati de paduchi si plosnite.




In prima parte a frazei referi despre reactiile pline de frica ale negustorilor ce treceau prin principate..terorizati de jafuri si furte..vorbesti de conditii miserabile ale valahilor.

ca sa sustii,un paragraf mai jos:

Quote

numai din exprimarea asta reiese cat de mult pret pui tu pe societatea valahilor (cum descreia Cantemir societatea celor drepti, nu a veneticilor, nu a armenilor, evreilor, turcilor, bulgarilor, grecilor si a vecinilor, neamuri nu de acelasi rang cu valahii). In creierul tau valahii erau niste fiinte inferioare, prea putin ridicate cultural ca sa aiaba pretentia a fi urmasii Romaniei.

E clar ca esti un italian infumurat care nu pretuieste rolul Balcanilor in ridicarea culturala a occidentului prin fenomenul denumit Renastere.

cum se dovedeste ca esti total descreierat nu-ti mai raspund.
Mai citeste-ti scrisurile tale si ai vedea ca ai niste probleme serioase,nu numai in a intelege postarile celorlalti, dar si sa-ti aduni idei coherente...

#1157
berserkr

berserkr

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 395
  • Înscris: 11.09.2006
@diogene Si ce-au romanii asiatic?

#1158
Diogene

Diogene

    Isailă Brătfălean

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,722
  • Înscris: 15.09.2005

View Postberserkr, on 2nd December 2009, 11:08, said:

@diogene Si ce-au romanii asiatic?
Fanatismul, nevoia de un tătuc.

#1159
berserkr

berserkr

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 395
  • Înscris: 11.09.2006
Aha, si la altii nu intalnesti fanatism, nevoia de un tatuc? Numai ca tatucul lor era imparatul. Asta e diferenta. Insa limba romana cum e? Tot asiatica? Dar a ungurilor? Si unde mai vezi tu nevoia de tatuc azi la noi? Nevoia este aceea de stat riguros si performant, si intotdeauna este prioiectata pe o persoana (sau mai multe). La americani nu se voteaza? De ce? Au nevoie de tatucul Obama? Ce spui nu se sustine.

Edited by berserkr, 02 December 2009 - 11:20.


#1160
ravinescu

ravinescu

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009
Ia să vedem ce se mai scrie pe plan internațional despre originea românilor. De data asta într-o carte recentă, din 2007, un fel de enciclopedie a statelor lumii, unde pentru fiecare stat sînt prezentate date despre istorie, limbă, populație, economie, justiție, armată, politică, resurse, etc.

=======================================
[...] The Dacians, of Thracian stock, had become a distinct people by the end of the 1st century BC. The kingdom of Dacia reached the highest stage of its development toward the end of the 1st century AD, in the reign of Decebalus (87-106), but after four years of war, Dacia fell to the Roman Emperor Trajan in AD 106. The withdrawal of the Romans in AD 271 left the Romanians a partly Christianized Dacian-roman people, speaking Latin and living in towns and villages built on the Roman Pattern. In the following centuries, as Dacia was overrun by succesive waves of invaders, the early Romanians are believed to have sought refuge in the mountains or to have migrated south of the Danube river. There, the Dacian-Romanians, assimilating Slavic influences became known by the 7th century as Vlachs (Walachians). The Vlachs apparently remained independent of their neighbors, but came under Mongol domination in the13 century. The establishment of the two principalities of Walachia and Moldavia in the late 13th and early 14th centuries opened one of the most important chapters in the history of Romania.[...]

Worldmark Encyclopedia of the Nations, 12th edition, Volume 5 Europe (Editura Thomson Gale, 2007)
========================================

#1161
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008
Tatucul vi l-a impus voua ungurii probabil.
Astia si-au insusit pana si folosirea runelor gote ca fiind o creatie de-a lor.
In felul acesta peste citeva ani, nu numai c-ar afirma ca la data intrarii pe tisa nu era nimeni, dar si c-ar fi coborat pe meleagurile romanesti de pe o astronava.

#1162
ravinescu

ravinescu

    Junior

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009
Un articol de azi pe tema lipsei de informații din perioada "mileniului întunecat". Merită citite și comentariiile, pentru a se observa gradul de informare al populației obișnuite.

Golul de 1000 de ani din istoria românilor, mit sau adevăr?

Un mic extras din articol:

==========================
Acest vid politic i-a făcut pe mulți români să se simtă scoși din istorie: „Simpla perpetuare a unui element românesc amorf, supus diverselor stăpâniri străine, nu pare o soluție convenabilă. Mărturisit sau nu, ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de 1000 de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice adânc înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine”, scrie Lucian Boia, în cartea sa „Istorie și mit în conștiința românească”.

„Eu cred că dacă există într-adevăr un complex, ăsta nu ne-a venit decât în veacul al XIX-lea, pentru că mai devreme populațiile sau chiar învățații sau boierimea nu puteau să facă asemenea socoteli că noi am venit mai târziu. Eu cred că nu și-au făcut un asemenea gând, chiar deloc. În secolul XIX, într-adevăr, până să intrăm în istoria Europei, să fim independenți, la 1877, să fim relativ uniți la 1859, atunci am avut noi impresia că parcă ieșim dintr-un neant”, conchide Neagu Djuvara.

Andreea Dogar: Golul de 1000 de ani din istoria românilor, mit sau adevăr?
===========================

P.S. Marcuzzzo, poți să faci rost de vreo carte italiană recentă (de după anul 2000) unde scrie despre istoria românilor și să pui niște citate din ea? Ar fi interesant de văzut care este opinia italienilor, istorici sau nu.

#1163
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008

View Postravinescu, on 2nd December 2009, 11:10, said:

Un articol de azi pe tema lipsei de informații din perioada "mileniului întunecat". Merită citite și comentariiile, pentru a se observa gradul de informare al populației obișnuite.

Golul de 1000 de ani din istoria românilor, mit sau adevăr?

Un mic extras din articol:

==========================
Acest vid politic i-a făcut pe mulți români să se simtă scoși din istorie: „Simpla perpetuare a unui element românesc amorf, supus diverselor stăpâniri străine, nu pare o soluție convenabilă. Mărturisit sau nu, ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de 1000 de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice adânc înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine”, scrie Lucian Boia, în cartea sa „Istorie și mit în conștiința românească”.

„Eu cred că dacă există într-adevăr un complex, ăsta nu ne-a venit decât în veacul al XIX-lea, pentru că mai devreme populațiile sau chiar învățații sau boierimea nu puteau să facă asemenea socoteli că noi am venit mai târziu. Eu cred că nu și-au făcut un asemenea gând, chiar deloc. În secolul XIX, într-adevăr, până să intrăm în istoria Europei, să fim independenți, la 1877, să fim relativ uniți la 1859, atunci am avut noi impresia că parcă ieșim dintr-un neant”, conchide Neagu Djuvara.

Andreea Dogar: Golul de 1000 de ani din istoria românilor, mit sau adevăr?
===========================

P.S. Marcuzzzo, poți să faci rost de vreo carte italiană recentă (de după anul 2000) unde scrie despre istoria românilor și să pui niște citate din ea? Ar fi interesant de văzut care este opinia italienilor, istorici sau nu.

Exista si o carte care s-a tiparit in anul 2000 cind Ioan Paul II sub cererea unui carturar roman,a predat statului un ansamblu de documente sau fragmente de documente, pe care le poseda bibilioteca vaticana despre valahi, un fel de parcus a 2000 de ani ai istoriei neamului romanesc,dupa marturisirile primilor propovaduitori crestini, pana la anul 2000.
Cred ca titlul este "Monumenta Romaniae Vaticana".

#1164
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postmarcuzzzo, on 1st December 2009, 22:08, said:

Eu sustin continuitatea sau mai bine zis ramanerea pe loc a populatiei latinizate din epoca lui Traian, lucrul bine cunoscut,de altfel, fie de curia romana,fie de catre cei mai mari carturari ai vremi.  

Toti relateaza de cum valahii se numeau pe insisi "romani".

Eu tin sa dau incredere papei decat prostului de zmedeu

Corect.

PS: Imi amintesc cand povesteai de italienii exilati in Apenini, cum faceau faina din seminte de pin, ... apoi am vazut pe Discovery cum indienii din padurile Canadei faceau faina din JIR, ... la noi probabil din GHINDA.

Iata cateva surse majore de hrana in zone aparent sarace in resurse agricole, si cum au supravietuit rom^nii in paduri fara agricultura. B)

Edited by Cyber-sapiens, 02 December 2009 - 16:17.


#1165
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View PostCyber%26%23045%3Bsapiens, on 2nd December 2009, 16:55, said:

am vazut pe Discovery cum indienii din padurile Canadei faceau faina din JIR, ... la noi probabil din GHINDA.

Iata cateva surse majore de hrana in zone aparent sarace in resurse agricole, si cum au supravietuit rom^nii in paduri fara agricultura. B)
si iata explicatia geniala cum astazi indienii formeaza marea natiune canadiana.

Prostilor din lumea intreaga Uniti-va!

#1166
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007
In conditii dure chiar rasina arborilor era consumata, ea continand foarte multe proteine si glucide, la fel si radacina de papura.

Cat priveste cartoful porcesc se pare ca desi este salbaticit pe vaile Rom^niei, el a fost adus odata cu cartoful comun.

#1167
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008

View PostCyber-sapiens, on 2nd December 2009, 14:55, said:

Corect.

PS: Imi amintesc cand povesteai de italienii exilati in Apenini, cum faceau faina din seminte de pin, ... apoi am vazut pe Discovery cum indienii din padurile Canadei faceau faina din JIR, ... la noi probabil din GHINDA.

Iata cateva surse majore de hrana in zone aparent sarace in resurse agricole, si cum au supravietuit rom^nii in paduri fara agricultura. B)

In primele veacuri multi istorici relateau ca si in exarhat de la ravenna si in alte teritorii stapanite temeinic de catre bizantini,latinofonii din pricina primejidiei ce o constituia cotropirea barbarilor, se refugeau in munti si in codruri ca sa le furnizeze in mod sigur hrana.
La rimini si pe coasta marei tireniene au fost inregistrate in secolele VI-VII, timp de recucerirea Italiei vruta de Iustinian si sirul de pradaciuni ce urmasera, niste cazuri de canibalism.

#1168
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostCyber-sapiens, on 2nd December 2009, 15:55, said:

Corect.

PS: Imi amintesc cand povesteai de italienii exilati in Apenini, cum faceau faina din seminte de pin, ... apoi am vazut pe Discovery cum indienii din padurile Canadei faceau faina din JIR, ... la noi probabil din GHINDA.

Iata cateva surse majore de hrana in zone aparent sarace in resurse agricole, si cum au supravietuit rom^nii in paduri fara agricultura. B)
nu inteleg de ce trebuie sa ni-i inchipuinm pe (proto)roma^ni supravietuind cu faina din ghinda. care ar fi fost problema sa cultive grau sau, mai rezistent si mai putin pretentios, mei (din care se facea mamaliga inainte de introducerea porumbului)?

#1169
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008

View Postego_zenovius, on 2nd December 2009, 19:00, said:

nu inteleg de ce trebuie sa ni-i inchipuinm pe (proto)roma^ni supravietuind cu faina din ghinda. care ar fi fost problema sa cultive grau sau, mai rezistent si mai putin pretentios, mei (din care se facea mamaliga inainte de introducerea porumbului)?

depinde in cat timp se coace, s-o fi intrebat descendentii vostri care dintre colturile s-ar pregati mai repede in raport cu timpul pe care-l aveau la dispozitie pana ce barbarii aveau sa-i cotropeasca ?
sa nu uitam ca dupa ce a fost introdousa in europa farina de porumb (numita tot mei), ea a inlocuit treptat fainiia de mei. de ce? foarte simplu; porumb crestea mai repede: la nevoie cind barbarul ajungea, taranii se duceau la cules isi incarcau sacile in carute si se cufundau in adancul codrilor.

In Italia pur si simplu se pregatea faina din seminte si graunte de pin, incat in codruri si la munte n-aveau destul de terenuri ca sa cultive graul.
Pamanturile cele mai rodnice,podgoriile cele mai intinse erau date de catre regii si aristocratia barbara de obarsie germana,clientelei lor.
Italienilor sau latinofonilor neramandu-le aproape nimic.

De aia afirm de mai multe ori ca tacerea documentelor pe care o avem despre latinofoni la nord de dunare, sau lipsa de marturii arheologice nu dovedeste nimic! Latinofonii din Italia au iesit din anonimat (pana atunci se pomenea numai de fapte de vitejie,de nume de domnitori barbari), pana cand nu s-a nascut autodeterminarea colectivitatilor satesti pe care noi o numim "experienta comunala".

Din al XII-XIII, orasele isi insusisera drepturile de a impune taxe ce apartineau nobilimii de tip german, si ii silisera pe printi si pe regi sa vina la oras.  Dar acestia din urma erau complet "romanizati" de catre mediul din jur de secole

#1170
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View Postmarcuzzzo, on 2nd December 2009, 20:12, said:

De aia afirm de mai multe ori ca tacerea documentelor pe care o avem despre latinofoni la nord de dunare, sau lipsa de marturii arheologice nu dovedeste nimic! Latinofonii din Italia au iesit din anonimat (pana atunci se pomenea numai de fapte de vitejie,de nume de domnitori barbari), pana cand nu s-a nascut autodeterminarea colectivitatilor satesti pe care noi o numim "experienta comunala".
experienta populatiilor de la nord de Dunare nu se compara cu experienta celor din Italia.

De ce?
Uite de ce, tocmai tu raspunzi mai jos:

View Postmarcuzzzo, on 2nd December 2009, 20:12, said:

Din al XII-XIII, orasele isi insusisera drepturile de a impune taxe ce apartineau nobilimii de tip german, si ii silisera pe printi si pe regi sa vina la oras.  Dar acestia din urma erau complet "romanizati" de catre mediul din jur de secole
Intelegi desteptule?

In Italia a existat o elita romana latinofona (dar si grecofona) cu adanci radacini in vechile elite romane. Sa ne amintim de faptul ca majoritatea patricienilor au supravietuit prin biserica, prin functiile din biserica. Familiile de senatori au devenit familii de episcopi. TOtodata, atat gotii cat si longobarzii s-au romanizat. Ca sa nu mai spunem ca Italia a fost mult timp ocupata de bizantini, pana prin sec XI. Mai intai exarhatul Ravenei, ulterior exarhatul Italiei.

Prin asta am demonstrat ca Italia a avut o istorie total diferita de a teritoriului la nord de Dunare. Istoria Italiei este totodata istoria unor elite, fie ele germane sau patrician romane, complet romanizate. Tocmai aceste elite au fost purtatoare ale latinitatii.

Sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca elitele Italiei ar fi ramas germanofone, exact cum cele din Ungaria au ramas maghiarofone. Paralela ne spune ca astazi in Italia s-ar fi vorbit limba germana. Exact cum in teritoriile la stanga Rinului, teritorii latinofone, astazi teritorii germane sau flamande. Sau un alt exemplu, cel al Bavariei si Austriei, teritorii latinofone ce apartinusera Raetiei si Noricumului.

Cum teritoriul de la nord de Dunare a fost evacuat de elite imediat dupa primele atacuri gote, ce s-au petrecut in jurul anului 240, ceea ce a dus in final la parasirea provinciei Dacia in 271, la nord de Dunare nu mai existe elite latinofone.

IN lipsa unor elite latinofone cum e posibila supravietuirea unei identitati latinofone, unei civilizatii latinofone? Mai ales ca avem pretentia ca a fost vorba de o civilizatie crestina? Paralela cu Italia nu merge. Din punct de vedere marxist, marcuzzzo crede ca ne poate vinde gogosi, de genul "masele fac istoria". Stim insa ca in Italia populatia era crestina, ca in Italia au existat elite latinofone, apartinand unor structuri statale clar definite, mentionate de istorie. Marcuzzzo incearca sa ne vanda gogoasa ca in Italia situatia era asemanatoare cu situatia din vechea provincie Dacia Traiana.

marcuzzzo, du-te ma la partidul comunist italian si spune-le ca ti-ai facut norma, ca sa ne lasi in pace cu prostiile tale (ti-ai gasit prostul forumului, cyber, cu care comunici pe aceleasi lungimi de unda :lol: ).

View Postego_zenovius, on 2nd December 2009, 20:00, said:

nu inteleg de ce trebuie sa ni-i inchipuinm pe (proto)roma^ni supravietuind cu faina din ghinda.
vezi unde ai ajuns cu teoria ta de kkt, cea a continuitatii daco-romane? Ai ajuns la masa cu toti prostii (efectiv handicapati mintali). Chiar nu ti-e rusine? N-ai nici un dram de respect fata de tine insuti? Ai decazut chiar in halul asta?

Edited by zmedeu, 02 December 2009 - 21:18.


Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate