Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata
 Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 

Cultura romana - o cultura slava?

- - - - -
  • Please log in to reply
1684 replies to this topic

Poll: Cultura romana - cultura slava? (208 member(s) have cast votes)

Cultura romana - cultura slava?

  1. mai putin de 10% (70 votes [33.65%])

    Percentage of vote: 33.65%

  2. 30% (80 votes [38.46%])

    Percentage of vote: 38.46%

  3. 60% (36 votes [17.31%])

    Percentage of vote: 17.31%

  4. 90% (22 votes [10.58%])

    Percentage of vote: 10.58%

Vote Guests cannot vote

#685
Marcus_Ulpius

Marcus_Ulpius

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,364
  • Înscris: 23.03.2008

View PostCyber-sapiens, on 9th August 2009, 20:58, said:

Stai linistit ca nu lucrez in breazla.
Mosule, e breasla , nu breazla.

Si mai lasa-l in spanac de topic stupid, treci pe originea romanilor si raspunde la ce te-am intrebat.

#686
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostCyber-sapiens, on 9th August 2009, 21:58, said:

Stai linistit ca nu lucrez in breazla.
banuiam si eu ca nu lucrezi in breazla. ceea ce, intr-adevar, ma linisteste.

#687
k84

k84

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 85
  • Înscris: 12.12.2007

View Postego_zenovius, on 9th August 2009, 19:45, said:

nu e vorba de evul mediu in tarile romane. tu ai spus ca harta aia (care n-are nicio legatura cu tarile romane, fiind tiparita undeva in vestul europei) e medievala. eu ti-am spus ca data tiparirii hartii e undeva pe la 1600-1650. acolo unde harta a fost tiparita evul mediu trecuse de mult.
daca pe o harta apare jungla amazonului ai sa spui ca harta aia e neolitica, pentru ca in amazonia mai traiesc triburi aflate in epoca de piatra?

de discutat...

#688
prosicontra

prosicontra

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,494
  • Înscris: 06.07.2006

View PostCyber-sapiens, on 9th August 2009, 20:53, said:

Uite iti raspund deoarece nu ma mai obosesc sa discut cu clonele lui Fane (anoano, zmedeu, etc) ori cu obtuzul de Pierde ...

Am cautat in dictionare cuvintele "nisip" si "prund" si desi DEX-ul le dadea sigur din BULGARA ori SLAVA, nu am gasit asa ceva.

http://www.dictionar.us/

Acesti doi termeni sunt ROM^NESTI-getici.

Daca candva vei avea rabdarea necesara sa cauti prin dictionare ai sa te lamuresti pe propria piele.

Eu am sa inchei discutia caci nu vreau sa fiu acuzat ca postez dictionare si spamez forumul. Am fost scuipat in fata de catre toti chiar si de doi "dacisti" care postau pe "Originea rom^nilor ...", iata de ce nu ma intereseaza intrebarile retorice si nici contraargumentarea, eu incerc ca din cand in cand sa mai postez ceva relevant ce ar putea clarifica cumva lucrurile.

Numai bine!
prin zona noastra, pe la tara se zice si pcisoc la nisip

#689
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View Postprosicontra, on 10th August 2009, 00:02, said:

prin zona noastra, pe la tara se zice si pcisoc la nisip
Din DEX:
NISÍP, nisipuri, s.n.[...]– Din bg. nasip.  
NISÍP s. (înv. și reg.) arină, (reg.) homoc, prund, (Ban.) pesac, (Maram. și Transilv.) pisoc, (înv.) posip. (Plajă cu ~ fin.)    
nisíp (nisípuri), s.n. – Granule fine de rocă. Sl. nasŭpŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 415; Cihac, II, 213) din vb. sypati „a împrăștia”, cf. risipi, bg., sb. nasip „dig”. Der. din bg. pĕsŭk (Conev 41)

prund (prúnduri), s.n. – [...]Sl. pr±dŭ „dună, banc de nisip” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 297; Byhan 328; Conev 40); cf. sb., cr. prud „dună”,

Se observa frecventa enorma a lexicului de origine balcanica in limba rom^na. Se mai observa frecventa enorma a obiceurilor si traditiilor balcanice in folclorul rom^nilor. Oare cum s-a petrecut aceasta influenta, prin teleportare?

Edited by zmedeu, 10 August 2009 - 00:28.


#690
alalaltu

alalaltu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,837
  • Înscris: 30.10.2006
Pesak in sarba, pesuk in bulgara, pesok in rusa, pisek in ceha, pisok in ucrainiana etc.. Pcisoc e (regionalism) varianta romaneasca a cuvantului slav.
Homoc e unguresc/turcic, arina e din latina.

Edited by alalaltu, 10 August 2009 - 02:02.


#691
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009
Șerb ~i m. 1) (în epoca feudală) Țăran dependent de stăpânul feudal; iobag; serv. 2) (în orânduirea sclavagistă) Persoană aflată în dependență absolută față de un stăpân; rob; sclav; serv. /<lat. servus, serva

șerb (-bi), s.m. – 1. Sclav, rob. – 2. Iobag. Lat. sĕrvus ([Pușcariu 1581; REW 7876), cf. it., port. servo, prov. ser, fr. serf, sp. siervo. – Der. șerbi (megl. sirbés, sirbiri), vb. (a se găsi în situația de șerb), din lat. sĕrvῑre (Pușcariu 1582; cf. REW 7874); șerbie (var. șerbire), s.f. (sclavie; servitute); ș(e)arbă, s.f. (femeie iobagă). Serbi este dubletul lui servi, vb., din fr. servir, cu der. (din fr.) servantă, s.f.; serviabil, adj.; serviciu, s.n.; servietă, s.f.; servil, adj.; servilism, s.n.; servitor, s.m.; servitoare, s.f.; servitudine, s.f. Serv (var. servus), s.m. „servitorul dumneavostră”, ca formulă de curtoazie vine din germ. Servus. Deservi, vb. (a servi, a face serviciul de comunicare; a aduce prejudicii, a defavoriza), din fr. desservir, der. desert, s.n., din fr. dessert; deservant, s.m. (econom). Șervet, s.n. (prosop; bucată de pînză), dubletul lui servietă, cf. mr. șărvetă „batistă”, alb. čërvetë, indică o evoluție fonetică greșit explicată, cf. it. salvetta › mag. szalveta › Trans. salvet (Gáldi, Dict., 156), ngr. σερβέτα.


Este interesant cum in limba rom^na avem mai multe forme legate de institutia sclaviei si  a iobagiei. Institutia sclaviei ar fi fost specifica antichitatii, societatii sclavagiste cum ii spunea Marx. Iar institutia iobagiei ar fi fost specifica societatii feudale dupa Marx citire. Problema este ca romanii antici aveau denumire de "servus" pentru sclavi, iar denumirea  medievala, adica feudala a iobagului este cea de "șerb".

In tarile occidentale avem:
1. engleza: sclav - slave, șerb - serf
2. franceza: sclav - esclave, șerb - serve
4. spaniola: sclav - esclava, șerb - siervo
5. germana:  sclav - Sklave, șerb - Leibeigene
6. poloneza: sclav - niewolnik, șerb - chałupnik

Cum se vede  modelul urmat de limba rom^na este cel prevalent in occident: sclav si șerb (unde sclav ar proveni de la slav, precum in cuvantul stravechi rom^nesc schei/schiau precum in dialectele italiane, schiavoni, schiau, dar si in albaneza, skje ceea ce unii speculeaza a-si avea originea in sciit, un popor iranian ce bantuia la nord de Marea Neagra).

In occident institutia șerbiei se generalizeaza dupa anul 1000, incepand din Franta, ducatul d'Anjou. In acel moment in occident 20% din populatie era formata din sclavi. Serbia este o institutie complet diferita de cea a sclaviei. Termenul german de Leibeigene explica undeva sensul șerbiei. Este vorba despre un juramant prin care șerbul il facea bisericii, prin care isi dadea posesiile pamantesti bisericii, lui dzeu. Acest juramant prin care individul intra in șerbie era un act de liber consimtamant si era unul tipic religios, crestin. Motiv ca șerbia este o institutie specifica occidentului.

In acelasi moment in Balcani grecii de la Constantinopol experimentau alte structuri sociale. Mai intai, au experimentat cu temata, structuri militare conduse de strategi in care taranii paroikoi erau oameni liberi, obligati sa presteze serviciul militar. Ulterior sistemul evolueaza pana prin sec. 11 intr-un sistem denumit pronoia in care pronoiarul devine un fel de colector de taxe, iar paroikoii erau practic niste tarani obligati sa presteze anumite servicii si sa plateasca taxe.

Paroikoi se traduce in rom^neste prin cuvantul vecin, iar pronoiar prin boier. Practic sistemul medieval rom^nesc intalnit in Valahia si Moldova este un sistem balcanic, unul bizantin, caci pana prin sec 16 boierii sunt colectori de taxe, iar vecinii nu au fost redusi la stare sociala de șerbi.

Totusi ramane intrebarea de ce la rom^ni avem cuvintele sclav si  șerb pe model occidental mai ales ca in limba rom^neasca straveche aveam schiau/schei iar in dialectul de la sud de Dunare megleno-roman se zice  sirbiri pentru șerbi. Personal identific in limba rom^na pe acel schiau (identic cu corespondentul italian) si pe acel șerb (asemanator cu megleno-rom^nul sirbir) cu slav si sărb. Adica șerbul in limba rom^na este slefuit de conceptul latin "servus" dar modelat de o realitate balcanica.

#692
alalaltu

alalaltu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,837
  • Înscris: 30.10.2006
Sclav vine din sclavus. Teoria precum ca denumirea slavlor ar proveni tot de acolo ar trebui intai sustinuta cu dovezi. In primul rand slavii apar destul de tarziu in istorie si in al doilea rand n-au format nicidecum majoritatea sclavilor in imperiu. Iar teoria cu "șerb" e si mai putin probabila deoarece slavii erau cuceritorii.

Edited by alalaltu, 10 August 2009 - 03:10.


#693
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View Postalalaltu, on 10th August 2009, 03:08, said:

Sclav vine din sclavus.
sclavus este un termen de la inceputul evului mediu (sfarsitul antichitatii). Am explicat anterior ca provine din sec. 6 si este asociat cu slavii (nu e clar cum, de la slavi la conditie sociala ori de la conditia sociala la slavi).

View Postalalaltu, on 10th August 2009, 03:08, said:

Teoria precum ca denumirea slavlor ar proveni tot de acolo ar trebui intai sustinuta cu dovezi.
ele abunda. Sunt atat de multe incat fac parte din cultura generala. Uite o mostra de pe merriam-webster
slave - Etymology: Middle English sclave, from Anglo-French or Medieval Latin; Anglo-French esclave, from Medieval Latin sclavus, from Sclavus Slavic; from the frequent enslavement of Slavs in central Europe during the early Middle Ages

View Postalalaltu, on 10th August 2009, 03:08, said:

In primul rand slavii apar destul de tarziu in istorie si in al doilea rand n-au format nicidecum majoritatea sclavilor in imperiu.

Tocmai. Motiv ca termenul "sclavus" este considerat unul recent (in sensul ca nu provine din perioada clasica a latinitatii ci din momentul in care latinitatea insemna Romania, adica Balcanii).

View Postalalaltu, on 10th August 2009, 03:08, said:

Iar teoria cu "șerb" e si mai putin probabila deoarece slavii erau cuceritorii.
De unde o scoti asta cu slavii = cuceritori?
Poate din sursele sarbilor, croatilor, bulgarilor si macedonienilor. In orice nu caz nu de la istoriografia occidentala. Slavii nu apar in istorie pe rol de cuceritori. In primul rand ca informatiile din sec 6 despre slavi sunt lapidare. O sursa este Procopius care ii pomeneste pe veneti si pe sclavini.  Legenda sfantului Dumitru a cetatii Salonic vorbeste despre atacul cetatii in jurul anului 587 dinspre mare a sclavinilor. Tocmai aceasta precizare "dinspre mare" devine pretextul acelei teorii care ii pune in legatura cu persii (adica iranicii). Daca traditional ii cunoastem pe slavi a fi oamenii mlastinilor ce cautau ei pe mare in Marea Egee? Totodata, putinele surse din jurul anului 600 ii pomenesc ba alaturi de avari, ba alaturi de persi. Intotdeauna ca subordonati.

Doar Constantin Porfirogenitus ii pomeneste pe la 950 ca fiind croati si sarbi si fiind cuceritori samd. Dar asta se intampla in jurul anului 1000 iar noi vorbeam de o perioada anteriora, cu 400 de ani inainte. Intre timp, adica in perioada 600-1000 au avut loc schimbari radicale de populatie si structura sociala in Balcani.

Edited by zmedeu, 10 August 2009 - 03:34.


#694
anoano

anoano

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 195
  • Înscris: 11.06.2009

View Postzmedeu, on 10th August 2009, 03:40, said:

Cum se vede  modelul urmat de limba rom^na este cel prevalent in occident: sclav si șerb (unde sclav ar proveni de la slav, precum in cuvantul stravechi rom^nesc schei/schiau precum in dialectele italiane, schiavoni, schiau, dar si in albaneza, skje ceea ce unii speculeaza a-si avea originea in sciit, un popor iranian ce bantuia la nord de Marea Neagra).

In occident institutia șerbiei se generalizeaza dupa anul 1000, incepand din Franta, ducatul d'Anjou. In acel moment in occident 20% din populatie era formata din sclavi. Serbia este o institutie complet diferita de cea a sclaviei. Termenul german de Leibeigene explica undeva sensul șerbiei. Este vorba despre un juramant prin care șerbul il facea bisericii, prin care isi dadea posesiile pamantesti bisericii, lui dzeu. Acest juramant prin care individul intra in șerbie era un act de liber consimtamant si era unul tipic religios, crestin. Motiv ca șerbia este o institutie specifica occidentului.
A incersa sa se aplice termenul de "medieval" romaniei este o greseala deoarece evul mediu determina o perioada istorica specifica vestului. In romania cu totul altcumva este structurata istoria si anume dupa perioadele specifice europei de est nu vestului sau balcanilor.

Quote

In acelasi moment in Balcani grecii de la Constantinopol experimentau alte structuri sociale. Mai intai, au experimentat cu temata, structuri militare conduse de strategi in care taranii paroikoi erau oameni liberi, obligati sa presteze serviciul militar. Ulterior sistemul evolueaza pana prin sec. 11 intr-un sistem denumit pronoia in care pronoiarul devine un fel de colector de taxe, iar paroikoii erau practic niste tarani obligati sa presteze anumite servicii si sa plateasca taxe.

Paroikoi se traduce in rom^neste prin cuvantul vecin, iar pronoiar prin boier. Practic sistemul medieval rom^nesc intalnit in Valahia si Moldova este un sistem balcanic, unul bizantin, caci pana prin sec 16 boierii sunt colectori de taxe, iar vecinii nu au fost redusi la stare sociala de șerbi.

Totusi ramane intrebarea de ce la rom^ni avem cuvintele sclav si  șerb pe model occidental mai ales ca in limba rom^neasca straveche aveam schiau/schei iar in dialectul de la sud de Dunare megleno-roman se zice  sirbiri pentru șerbi. Personal identific in limba rom^na pe acel schiau (identic cu corespondentul italian) si pe acel șerb (asemanator cu megleno-rom^nul sirbir) cu slav si sărb. Adica șerbul in limba rom^na este slefuit de conceptul latin "servus" dar modelat de o realitate balcanica.

Aiurea, in "acelasi moment" plus/minus 500-600 de ani  :lol:

1. Tarile romane nu existau pentru inca multe sute bune de ani fata de cand a fost introdusa serbia in balcani.
2. Practic serbia in Romania vine foarte tarziu comparativ cu balcanii sau vestul europei si cam in acelasi timp cu rusia. Legarea taranilor de glie se face in rusia in 1597 in acelasi timp in care mihai viteazul face acelasi lucru.

Edited by anoano, 10 August 2009 - 05:56.


#695
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006

View Postravinescu, on 8th August 2009, 09:54, said:

Nu spun că "arină" nu există în vorbirea din Ardeal, însă folosirea lui este nesemnificativă din moment ce nu a intrat în DEX, unde sînt cuprinse foarte multe cuvinte arhaice sau cu folosire exclusiv regională.
Ramane totusi interesanta pastrarea unor astfel de cuvinte care au trecut - chiar si regional si izolat - pragul slavizarii.
La noi in MM a ramas cuvantul tiară (sau teară) pentru războiul de țesut
http://dexonline.ro/...h.php?cuv=teara

#696
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006

View Postravinescu, on 9th August 2009, 07:34, said:

Din păcate românii au fost și sînt importatori de cultură și limbă, e greu de crezut că ar fi putut exporta cultură. După 1990 poporul român din România a abandonat orice legătură cu cultura latină și a cotit-o către cultura anglo-saxonă și limba engleză. Un popor care se orientează mereu după cultura dominantă (franceză în sec. 19, americană în sec. 21) nu-și poate crea o cultură proprie bine definită, pe care s-o exporte la rîndul lui. Asta se vede și în limbă. Românii nu mai creează cuvinte noi, se mulțumesc doar să ia din limbile străine. Nu poți face o cultură puternică fără creativitate, iar românii sînt de vreo 200 de ani doar imitatori ai culturilor occidentale. Creativitatea implică originalitate, un lucru pe care cultura română l-a cam pierdut de cînd încearcă să copieze ce se află în ograda culturilor mari. Și nu pentru că nu s-ar putea sau românii n-ar fi capabili de asta, însă atîta timp cît se încurajează copierea pînă la identificare a altora nu se întrevede o renaștere a culturii române. Românii vor mai degrabă să fie americani, francezi, nemți, spanioli, etc. decît să fie ei înșiși.
Discursul tau de aici mi se pare mobilizator, sa zic asa. Poate ar trebui facut ceva in sensul asta, desi nu stiu cine ar putea fi in masura sa faca.

Dar afirmatia de la inceput, ca "românii au fost și sînt importatori de cultură și limbă, e greu de crezut că ar fi putut exporta cultură" e valabila doar dintr-un punct de vedere. Sigur ca românii nu i-au influentat pe francezi sau pe americani a caror cultura a intrat de sus in jos, dar nu se poate spune acelasi lucru despre influentele de contact cu popoarele din vecinatate, unde influentele au fost reciproce.

#697
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View Postalalaltu, on 10th August 2009, 04:08, said:

Sclav vine din sclavus. Teoria precum ca denumirea slavlor ar proveni tot de acolo ar trebui intai sustinuta cu dovezi.


Sclavus in latina si sklabos in greaca, insemnau la inceput slav.  Pentru sclav se folosea in antichitatea clasica sinonimul servus. Pe scurt slav ajunge sa aiba si sensul de sclav, pe langa cel de etnonim. Cu timpul "sclav" se extinde pentru toti robii nu doar pentru cei de origine slava. Pentru limba romana sclav e un neologism, noi foloseam varianta "rob".

P.S.: formulele de salut "servus" si "ciao" vin de la "serv", respectiv "schiavo" si inseamna la origine acelasi lucru.

Edited by tihomir, 10 August 2009 - 11:35.


#698
Leinarius

Leinarius

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,061
  • Înscris: 21.06.2007

View Postk84, on 7th August 2009, 23:23, said:

Da, dar voi "urmasii Imperiului Roman" le includeti pur si simplu la cuvintele de origine latina ca sa cresca procentul cuvintelor de origine latina.

Bai, nu te mai lauda ca ai studiat istoria, ca esti VARZA!!!

Vorbim de limbi ca simple sinteze de elemente de lexic, bai "istoricule"??? Limbile nu au si ele, asa, o morfologie, o structura a vorbirii, un fel de a fi, cum s-ar zice? Sunt pur si simplu lexic? TU esti pur si simplu niste celule dezlanate, fara informatie genetica???
Lexicul de BAZA al limbii romane este majoritar latinesc. Gramatica este mostenita de la latina. Astea sunt aspecte de care lingvistii se leaga atunci cand clasifica limbile moderne pe grupe (germanice, romanice, slavice, etc...).

Aici nu e vorba de impaunare sau nationalism, mai lasati ma tehnica asta stalinista la o parte. Sunteti ca aia de isi zic comunisti in "Respublica" Moldova si pe oricine afirma originea romaneasca a "maldavanilor" il considera "fascist"...
Vorbim de adevaruri si de lucruri in general acceptate de catre comunitatea specialistilor.

Raman in continuare siderat de grosimea obrazului unora, care in raspar cu sute de oameni de specialitate vor sa rescrie clasificari facute in urma unor studii riguroase.

#699
burebista2010

burebista2010

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 205
  • Înscris: 09.08.2009

View Postlupu2, on 9th August 2009, 16:30, said:

Nu vorbim acum despre ultima suta sau ultimele 200 de ani, ci la scara intregii istorii. Tu iei situatii punctuale precum anii 90`, sau perioada din sec. XIX cand apare pentru un moment dat influenta culturala franceza, sau chiar din ziua de azi, cand e o debandada in societatea noastra, dar asta e doar un moment din istorie, si nu reprezinta nici pe departe intregul. Aici e vorba atat de cultura populara cat si de cea culta, sa zicem, dar unde chiar si aici nu cred ca Eminescu, Eliade, Iorga, Creanga, Cosbuc, Rebreanu, Tutea, Brancusi, Tzara, Densusianu, Hasdeu, Sadoveanu, Enescu etc.etc. pot fi considerati produsul unei alte culturi decat cea rom^na, sau ca ei copiaza la milimetru vreo alta cultura, sa fim seriosi. Iar cultura populara este cea de care vorbesc, si care este cea mai veche cultura din zona, si una dintre cele mai vechi din Europa, cu radacini ce ajung uneori chiar mai jos de antichitatea clasica, o cultura ce a influentat toti vecinii nostri (si asta si datorita faptului ca o parte din dacii, si daco-romanii si romanicii din zona au intrat si in componenta acelor popoare). Cam tot ce vedem asemanator in portul popular, unele traditii, etc., la noi si la vecini, a pornit de la noi.

Despre influenta slava, da exista, nimeni nu neaga asta, doar ca in anumite momente, si doar din considerente politice i se da o importanta mai mare decat are, se incearca a se umfla si a se face mai mult din ea decat importanta secundara si departe de a fi decisiva pe care o are.

Despre latinizarea limbii, iarasi e mult trasa de par. Da, s-au introdus la un moment dat o serie de cuvinte din franceza sau chiar italiana, pentru imbogatirea vocabularului cu cuvinte noi, dar asta nu schimba cu nimic caracterul limbii rom^ne, ca o limba daco-latina, a carei structura si baze (chiar si vocabular in mare parte) erau deja puse la momentul aparitiei slavilor in istorie. Oricum, multumesc de linkul acela, sper sa am timp sa citesc acea carte.

Cat despre incercarea de slavizare a limbii in anii 50` nu se refera atat la introducerea "din greu" a unor cuvinte rusesti, ci in primul rand la inventarea unei origini apropiate de slavi (vezi teoria daci=slavi), la inceput pentru a justifica cumva si ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei si incorporarea lor la URSS, cat si la considerarea unor cuvinte (chiar destul de multe) ca fiind de origine slava, pe principiul "e si la noi e si la ei ceva asemanator, inseamna ca noi am luat de la ei", principiu folosit atat de Cihac mai inainte, cat si de Iorgu Iordan (si asta cu ceva origini bulgaresti). Astfel incat apar situatii hilare, cu cuvinte ce la bulgari sau la unguri (despre care nici de unii nici de altii nu putem spune ca sunt cei mai mari prieteni ai nostri) apar ca fiind de origine rom^na, iar la noi apar ca fiin slave, unguresti, etc., si totul tot din acele considerente politice impuse din afara.



Sunt total de acord. Mai tarziu, spre timpurile noastre, se va si "lustrui" mai mult limba, in scoli, etc., de "asperitatile" dacice populare, impunandu-se o limba culta si mai "aranjata", cu accentul mai mult pe partea "latina" si lasand mai la urma limbajul popular ce era (este) fara doar si poate si mai apropiat de acea limba geto-daca.



Corect. Sa nu uitam ca toate civilizatiile vechi importante s-au constituit de-a lungul unor fluvii. Ii avem pe sumerieni (si mai apoi babilonieni) pe Tigru si Eufrat, egiptenii pe Nil, "indo-arienii" pe Ind si Gange, chinezii pe Fluviul Galben. Este normal dupa parerea mea, ca si in Europa civilizatia sa apara prima data de-a lungul Dunarii, la inceput in zona protejata in nord de Carpati si in sud de Balcani, iar apoi odata cu imbunatatirea climei, tot mai mult si in jurul Marii Negre (un urias lac dulce la acea vreme), iar de aici sa se raspandeasca la un moment dat in cele patru zari, amestecandu-se cu populatiile autohtone gasite pe acolo si influentandu-le desigur mai mult sau mai putin.


Relativ la limba, am vorbit cu universitari din spania si portugalia care au avut disciplina de limba latina si toti au confirmat ca limba romaneasca este ceea ce a evoluat cel mai putin de la latina antica, si asta spune multe. Pot fi trase tot tipul de concluzii dar privind lucrurile strict neutru, as considera ca originea acestui dialect (sa nu uitam ca alti traci aveau alte dialecte) a avut loc intr.o regiune din teritoriul nostru. Ei mi.au exlicat ca limba latina avea o mobilitate foarte mare, adica puteai schimba substantivul cu verbul si cu adjectivul fara probleme si fara a fi considerat greseala fiindca semnificativul ramanea acelasi si toti o intelegeau, de exemplu:
in latina puteai spune: Mie imi place sa mananc carne sau imi place mie sa mananc carne, carne imi place mie sa mananc sau sa mananc carne imi placemie s.a.m.d. lucruri care dupa cate stiu in engleza ar suna oribil. Si probabil de aia, dialectul asta s.a suprapus peste altele (nu semnificand asta ca nu exista cuvinte din alte dialecte in limba noastra sau italiana, portugheza, franceza etc.).

Edited by burebista2010, 10 August 2009 - 14:54.


#700
zmedeu

zmedeu

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,538
  • Înscris: 09.08.2009

View Posttihomir, on 10th August 2009, 11:32, said:

P.S.: formulele de salut "servus" si "ciao" vin de la "serv", respectiv "schiavo" si inseamna la origine acelasi lucru.
servus sub forma de salut dateaza din perioada Renasterii.
Schiavo n-are cum sa fie un derivat al lui servus, fiind o formula mai veche, precum sicialianul schiau, rom^nescul schiau si schei ori albanezul skje denumind pe slavi. Ba chiar acel schiavo iti arata proximitatea celor doua limbi, din Italia si din Balcani.


View Postburebista2010, on 10th August 2009, 14:48, said:

Relativ la limba, am vorbit cu universitari din spania si portugalia care au avut disciplina de limba latina si toti au confirmat ca limba romaneasca este ceea ce a evoluat cel mai putin de la latina antica, si asta spune multe.
iti spune faptul ca limba rom^na este ultima dintre toate limbile neolatine ce se desprinde din latina vulgara. Ti-ai pus intrebarea de ce? Fiindca limba latina ca limba oficiala a imperiuliu decedeaza in Balcani. Pana in 620 limba oficiala in Balcani era latina. Intelegi?


View Postanoano, on 10th August 2009, 05:49, said:

A incersa sa se aplice termenul de "medieval" romaniei este o greseala deoarece evul mediu determina o perioada istorica specifica vestului.
aiurea! Putina educatie istorica nu ti-ar strica.
Evul Mediu incepe dupa unii autori in 476 dupa ce Odoacru il omoara pe Romulus Augustus, un uzurpator si pune capat imperiului roman de vest. Dupa alti autori Evul Mediu incepe cu anii 610-620 cand Heraclius pierde posesiunile balcanice si desfiinteaza limba latina ca limba oficiala a imperiului.

Istoria rom^nilor (nicidecum a Rom^niei) incepe odata cu desprinderea latinofonilor din Balcani de cadrul statal al imperiului care devine grec, adica bizantin, dupa anul 615. Adica istoria rom^nilor incepe odata cu inceputurile Evului Mediu.

View Postanoano, on 10th August 2009, 05:49, said:

In romania cu totul altcumva este structurata istoria si anume dupa perioadele specifice europei de est nu vestului sau balcanilor.
Tu nu ai notiuni elementare de istorie. UNa este istoria rom^nilor care incepe cu perioada sec. 6 si alta este istoria Rom^niei care incepe cu actul unirii de sub Cuza, a principatelor unite, adica dupa 1859.


View Postanoano, on 10th August 2009, 05:49, said:

1. Tarile romane nu existau pentru inca multe sute bune de ani fata de cand a fost introdusa serbia in balcani.
Vlahiile sunt pomenite in documentele bizantine incepand cu sec. 10, cand Anglia inca nu fusese cucerita de normanzi, cand nu putem inca vorbi de limba engleza, cand inca nu putem vorbi de poporul englez samd. Caci engleza si istoria Angliei incepe dupa cucerirea normanda, de la 1066. Engleza este o limba influentata intr-un procent de peste 60% de franceza, iar statul englez se formeaza dupa modelul normand.

View Postanoano, on 10th August 2009, 05:49, said:

2. Practic serbia in Romania vine foarte tarziu comparativ cu balcanii sau vestul europei si cam in acelasi timp cu rusia. Legarea taranilor de glie se face in rusia in 1597 in acelasi timp in care mihai viteazul face acelasi lucru.
Tu confuzi structura sociala a serbiei cu cea a rum^niei si veciniei. Nu sunt identitice avand origini diferite. Serbia s-a nascut in cadrul lumii catolice. Pe cand rum^nia este tipica Valahiei si vecinia tipica Moldovei, amandoua fiind pe model bizantin, a paroikoii. De altfel cuvantul grec paroikoi tradus in limba rom^na inseamna vecin.

Edited by zmedeu, 10 August 2009 - 15:08.


#701
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,908
  • Înscris: 01.11.2007

View Postzmedeu, on 10th August 2009, 16:07, said:

iti spune faptul ca limba rom^na este ultima dintre toate limbile neolatine ce se desprinde din latina vulgara. Ti-ai pus intrebarea de ce? Fiindca limba latina ca limba oficiala a imperiuliu decedeaza in Balcani. Pana in 620 limba oficiala in Balcani era latina. Intelegi?


  .

Iti spune mai degraba ca este prima care se desprinde Fane. Oricum Cyber a sintetizat cel mai bine cea mai probabila varianta de formare a limbii rom^ne.

#702
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View Postzmedeu, on 10th August 2009, 15:56, said:

servus sub forma de salut dateaza din perioada Renasterii.
Schiavo n-are cum sa fie un derivat al lui servus, fiind o formula mai veche

N-ai inteles, nu am spus ca schiavo deriva din servus, am spus ca inseamna acelasi lucru. "Servus" ca formula de salut inseamna acelasi lucru cu "ciao". Ciao vine de la schiavo, a inceput sa fie folosit ca formula de salut in sudul italiei transformandu-se fonetic in "ciao". Si "servus" si "ciao" ca formule de salut vor sa spun :"sunt sclavul tau", "servitorul tau", era o forma de a-ti arata respectul fata de cel pe care il salutai ca si acum cand zici "sarut mana" fara sa o si saruti la propriu.
In principiu ti-am dat dreptate, "sclav" vine de la "slav" (nu te impauna ca nu e descoperirea ta, tu doar ai preluat-o).

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate