Bucurestii de altadata

Inca o sursa de fotografii cu Bucurestii de alta data.

Infruntare pe strazile Bucurestiului din anii '20 (fotografia nu e vizibila/disponibila in format mai mare)

Edited by malmoth, 09 July 2017 - 01:24.

Impartirea Bucurestiului si limitele orasului in 1966.
inainte de de raioane au fost sectoarele colorate, intai 5 si dupa aceea au ramas 4, pana in 1950 cand se face impartirea pe raioane - din vechile sectoare au rezultat 8 noi unitati teritoriale. In 1968 cele 8 raioane se transforma in sectoare, care se reorganieaza prin comasari in1979, ramanand cele 6 sectoare pe care le cunoastem azi.

În Ghidul din 1969 se găsesc sectoarele de atunci.
Într-un bloc comunist de pe Str. G-ral Gh. Manu (aproape de intersecţia cu Cal. Victoriei) mai există o plăcuţă cu Str. Lt. Dumitru Lemnea (cum a fost denumită strada de comunişti; la denumirea de Manu a revenit în anii '90; iniţial parcă se numea Strada Verde) Sect. 8
Apropos de ghidul din 1969, are ceva greşeli din păcate  

Erau 2 poze cu autobuze "Ikarus" Zemun ("Ikarbus") IK4  la Gara de Nord, unul pe linia 38, celalaltă cu 2 "rachetate". Le are cineva?  

Un nou episod cu Bucurestiul vazut de sus
http://www.muzeuldef...vion/#more-6714

Bucurestiul de alta data - setul este datat eronat ca fiind din 1925, foto cu Hala Mare si podul Izvor sunt din perioada 1938-1940 pentru ca apar noile autobuze STB.
https://bucurestiulm...f3-53c6592b13d5

Edited by malmoth, 17 July 2017 - 21:41.

Trenuleţul din Parcul Tineretului când fusese instalat?  

Din revista "Arhitectura" nr. 6/1972 (anul XX * nr. 139) pg. 37-38 "Ne întrebćm... un cotež, ca ŗi o catedralć" de Stud. Arh. Ileana ŗi Oni Enescu. Articol pe tema chioŗcurilor.

* anul XX žinându-se cont de nr. 1 al revistei "Arhitectura R.P.R."

 Arhitectura nr. 6 pe 1972 (anul XX, nr. 139) pg. 37-38 Ne intrebam ... un cotet ca si o catedrala.jpg   523.01K   46 downloads

Dar erau ale statului, in diverse forme si culori. Tonetele de loz in plic nu erau diferite de cele pentru bilete ITB, mai claustrofobice decat o cabina de lift (existau "agentiile" Lotoprono gazduite in constructii mai spatioase - una din asta a functionat ca si librarie in fata Muzeului Literaturii Romane, erau folosite si pentru mici magazine, pentru suveniruri pe litoral sau la munte). Era o adevarata colectie de stiluri mostenite de-a lungul timpului, ultima gaselnita a anilor 70 erau bateriile de chioscuri din aluminiu - erau multe prin centru, in zona statiilor ITB, cu servire la geam sau chiar mini-terase. Articolul prefigureaza tavalugul ce va sa vina, "marea debandada" de chioscuri, de toate natiile si oriunde; ce ni se prezinta acolo e chiar aerisit.

Edited by malmoth, 25 July 2017 - 17:18.

Tramvai "Thompson"-"Huston" pe linia 1 pe Cal. Moşilor "nouă" la staţia Ardeleni, în 1970.
Poză postată de userul nbirna pe forumul tramclub.
În afară de oameni (cei care mai trăiesc), nimic din poză nu cred că mai există.

 Tramvai Thomson-Huston pe linia 1 pe Cal. Mosilor noua la statia Ardeleni (1970) 2231_1502304044.jpg_332.jpg   117.43K   42 downloads

Edited by djl, 09 August 2017 - 23:57.

Garile Bucurestiului in 1944 si acum
Triajul Bucuresti - vedere de la gara de Nord si pana in Chitila; se distinge si vechiul traseu al tramvaiului 10 care mergea de la pasajul Grivita pana la fosta linie de centura - bucla este intre cele doua linii ferate. Linia a functionat intre 1943 si 1948 (in 1945 se prelungeste la Clabucet) si dupa o pauza de cativa ani din cauza lucrariilor de modernizare a sos. Chitilei, in 1952 se reia circulatia tramvaiului intre Chitila si centrul orasului, dar cu capat in dreptul strazii Fagului (Mezes).

Vedere aeriana a Bucurestiului la 19.08.1943, de la nord la sud dinspre Chitila, zona centrala si calea Serban Voda si portiunea de dincolo de sos. Mihai Bravu - sos. Iancului, sos. Pantelimon si sos. Vergului (Basarabia)
Chitila - Serban Voda, vazuta cu susul in jos (nu exista buton de rotate - cel care seamana este pentru return)
Partea de est
La zoom maxim detaliile sunt mai mult decat satisfacatoare, se distinge chiar si pe ce linie (sens) se deplaseaza tramvaiele.
Piata Unirii, Bariera Vergului (aici nu stiu pana unde merge zoomul, mai era putin si rondul umplea tot ecranul)
 piata unirii zoom.png   2.09MB   39 downloads  bariera vergului.png   1.52MB   39 downloads

Piata Sf. Vineri - acolo unde era bucla de intoarcere a tramvaielor s-a aflat pana la inceputul anilor '30 Hala de Vechituri, dupa demolarea ei s-a construit un parculet ce s-a extins dupa demolarea caselor dinspre intersectia caii Vacaresti cu str. Sf,. Vineri in anii '50. Acel grup de case ingusta str. Sf. Vineri. Tramvaiele circulau in sens unic prin calea Vacaresti (dinspre Baratie) si str. Sf. Vineri (spre str. Decebal). Legatura cu calea Mosilor s-a facut de abia in 1957, pana atunci tramvaiul 1 ocolea vrand-nevrand pe la Sf. Gheorghe, pe intortocheatele si ingustele strazi Baratiei si Decbal. Situatia dureaza pana in 1964 cand se dubleaza linia de pe str. sf. Vineri (se inchide circulatia tramvaielor pe bulevardele centrale pe directia nord-sud) iar in parculetul din spatele Scolii Herasca (Judecatoria sect.3, ex-primarie) se creaza o bucla de intoarcere pentru tramvaie ce a dainuit pana in februarie 1987 - pana in iunie acelasi an cand se demoleaza Biserica Sf. Vineri, tramvaiele au circulat mai departe spre piata 1848 (din 1986 s-a modificat majoritatea traseelor centrale de tramvai, troleibuz si autobuz). Din vechea linie ce venea dinspre Baratie s-a mai pastrat segmentul de pe inceputul caii Vacaresti, folosit ocazional pentru intoarcerea unor linii de tramvai. Numarul maxim de linii care-si aveau capatul aici s-a inregistrat in 1983, sase linii - 7, 17, 18, 19, 22 si 40.
Dupa 1986 stim ce a urmat si ce se gaseste azi pe acele locuri.
 piata sf vineri.png   2.1MB   36 downloads  bucurestiul-de-alta-data-comert-3-728.jpg.jpeg   129.89K   26 downloads  sf vineri 1974.jpg   706.45K   26 downloads

Capace de canal : http://www.simplybuc...d3807&paged=307

djl, on 09 august 2017 - 23:55, said:

Thomson, nu Thompson.

podul izvor - gradina podului - anii '70
foto: Paul Filip

https://www.delcampe...i&view=&page=13

Edited by anelka, 23 August 2017 - 19:52.

Va fi în Cişmigiu un festival I.L. Caragiale. Până pe 3 Septembrie.
A mai avut aşa ceva loc pe la începutul anilor '90, dar în zona Bălcescu - Batiştei - Str. C.A. Rosetti.

Heh-heh, poza cu înfruntarea dintre tramvaiul cu cai (probabil linia 12) şi cel electric (linia 14) e chiar pe la Cişmigiu... se vede clădirea Primăriei şi clădirea unde funcţionează acum Teatrul Elisabeta... şi pe atunci era teatru acolo! Nu ştiam că a fost tramvai pe Str. Anghel Saligny.
Dar în locul Hotelului "Central" - clădirea lipită de cea cu Teatrul "Elisabeta", care au "McDonald's" la parter şi are latură şi pe Brezoianu ce o fi fost înainte?
Blocurile de pe Regina Elisabeta şi M. Kogălniceanu au farmecul lor... chiar şi cele comuniste (afară de cel post-1977 Cal. Victoriei colţ cu Bd. Regina Elisabeta). Oare ce magazine erau pe bulevard în perioada comunistă pe bulevard şi cam ce se găsea la Magazuinul "Beldiman"?  

Edited by djl, 25 August 2017 - 23:08.

Do ya remember the times when?      http://tramclub.org/...efa32e50e42b764

djl, on 30 august 2017 - 10:30, said:

Acele vremuri cand ...

Din păcate, toate aceste troleibuze articulate, atât cele produse la Atelierele Centrale ITB, cât şi cele două prototipuri produse de "Autobuzul", nu au fost decât nişte improvizaţii pe baza produselor existente la acea dată. Distanţa dintre axa vehiculului tractor şi axa articulaţiei era mult prea mare, semiremorca avea oscilaţii în plan vertical foarte mari, ceea ce a şi condus la montarea captatorilor pe vehiculul tractor, aducând la rândul său o proastă urmărire a firelor de contact. Înscrierea în curbe nu se realiza corect tot din cauza acelei distanţe prea mari dintre axa vehiculului motor şi axa articulaţiei, consola spate a vehiculului tractor ieşind prea mult de pe traiectoria curbei, rezultând o rază de curbură mult prea mare faţă de lungimea totală a troleibuzului, având totodată oscilaţii mari şi în plan orizontal. Au fost echipate cu motoare electrice de tracţiune de serie de 74kW, nu cu motoare mai puternice, cum se preconiza.

Au încercat să rezolve cu mijloacele de atunci problema aglomeraţiei.
Însă sunt curios dacă e adevărat că autobuzele alea Ceheşti pe care le articulaseră ai noştrii se mai rupeau, uneori rezultând şi morţi.
Iar link-ul de mai sus era şi pentru nearticulate.

Edited by djl, 04 September 2017 - 17:52.

Judecand dupa hartile vechi de mai sus, Bucurestiul avea cam 1kmp sub Vlad si Mihai, cam 3kmp sub Brancoveanu, 10 sub Vladimirescu, 50 sub Carol.
Locuitori, probabil 3-4.000, 30.000, 100.000 si 300.000 respectiv.