Bucurestii de altadata

Socului. Socului ştiu că era între Pantelimon şi Balta Albă - Titan (deci cu totul altă zonă) şi lărgirea străzii (numită azi Bd. Chişinău) a fost gata în 1983.
Posibil ca la data articolului tramvaiul 5 să fi circulat încă pe vechiul pod de cale ferată. Din păcate nu am fost dus cu tramvaiul la plimbare pe atunci în acea zonă, că poate treceam şi eu o dată pe pod  

Că tot am ajuns la pagina 104: linia 104 de autobuze a fost prima linie din Bucureşti care a utilizat exclusiv autobuze "D.A.F." SB220.

Edited by djl, 28 September 2016 - 21:56.

Aşa precum am zis, mai urmează.
Din nr. 10.454 S 6 iun. 1987 pg. 1, 4 articolul "Astăzi a fost dat în folosinţă în Capitală Complexul comercial agroindustrial "Unirea"  ", articol semnat de Sorin Holban, Romeo Groapă, Octavian Andronic. Poza de la pg. 1 : L. Crişan.
Cică o adevărată bijuterie  
Mai era un articol pe tema asta, dar nu am fotografiat şi ce scria pe pg. 1, aşa că săptămâna viitoare  

[ http://oi67.tinypic.com/110acnp.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://oi65.tinypic.com/162bt5.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Iar din nr. 10.444 S 18 apr. 1987 pg. 3 "Orele hărniciei" de Igor Grinevici
"Transportul în comun spre zonele de agrement ale Capitalei" de M.R.
"Ancheta noastră: "În garaje, noaptea, înainte de ieşirea în traseu a autobuzelor I.T.B." de Mihai Bărbulescu

[ http://oi67.tinypic.com/fm6fwx.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Mergând şi mai înapoi în timp, în anul 1972 (anul XIX al ziarului). Ziarul costa 30 de bani pe atunci.
Din nr. 5.718 V 14 ian. pg. 3 Casa prieteniei româno-sovietice Programul de perioada 14-20 ianuarie 1972
"Informaţia auto-turism  Sfaturi de sezon" de Ing. George Faur
"Derapaj..."
Staţia PECO din Drumul Taberei

[ http://oi65.tinypic.com/1548xf7.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Iar din nr. 5.773 S 18 mar. pg. 1, printre altele: Vaporaşe pe Herăstrău
"Semicentenarul U.T.C.". Ah, mi-am amintit că într-un număr de atunci se menţiona că Fac. de Istorie are 3 săli de lectură (la acest număr se ajunsese recent).
"Reglementări de circulaţie"
"Cu planul de export îndeplinit"
"De la I.T.B."

[ http://oi63.tinypic.com/mr33bk.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

scinteia, 30 ian, 1975.

Uite şi imagini de epocă: http://www.b365.ro/c...i_184262.html#n
După refacerea ordonată de ceauşescu, acea ieşitură a fost nivelată. Magazinul s-a extins faţă de original, nu?
Oricum, şi acel magazin a ajuns o mizerie de mall.

La Vest de P-ţa Unirii (Bucureştii în imagini via fb. Cartierul Uranus):
Dâmboviţa, curba de la Policlinica Ministerului de Interne, admirată de pe podul pietonal de la Izvor.
În depărtare, tramvaiele întorceau pe noul pod (provizoriu) Mihai Vodă, ce lega str. Izvor de latura nordică a Splaiului. Podul nou, de lemn şi metal, era poziţionat câţiva metri în amonte. Pietonalul de pe care a fost făcută fotografia se afla în dreptul străzii J. Gutenberg. Deocamdată, nu am găsit nicio imagine care să îl înfăţişeze.
Vegetaţia canalului scăpase de mult de sub control, iar cursul devenise o zonă insalubră. Totul, însă, avea să se schimbe într-un deceniu... (nota lui djl: cred că în mai puţin de un deceniu, că văd că tramvaiele circulau deja numai pe cheiul stâng).
foto: Gheorghe Dumitru

[ https://scontent.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/14440617_1248159581872402_9025088558821600052_n.jpg?oh=50f4c4086847fc97779a735d6199d025&oe=58813C8B - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Pe linia de autobuze 226, în perioada de începuturi au circulat numai <<Dac>>-uri sau se nimerea şi vreun IK4?  

Edited by djl, 29 September 2016 - 10:42.

În primăvara lui 1987 se lucra intens şi la Ştrandul "Dâmboviţa (Ciurel)".

Pe 226 au fost numai DAC112UDM - tot ce era linie centrala, dupa 1988 era DAC nearticulat; IK4 erau duse incet-incet spre linii marginase - 125, 148, 149, 204, 304, 361 etc.
Pe vremea aia ce era pe capul arhitectilor si inginerilor, erau frecati mai ceva ca pe hotii de cai, isi blestemau zilele cand aveau de rezolvat vreun proiect.
Ce-au patit cu Strandul ciurel pare scos dintr-o comedie a absurdului. "Intaiul mare arhitect al tarii" a venit pe santier, a vazut macheta si a aprobat tot ce era acolo iar oamenii s-au pus pe treaba. Numai ca atunci cand totul a fost aproape gata, bazine, vestiare are loc o noua vizita iar lucrarea trebuie modificata - vestiarele si bazinele se demoleaza si se fac in alt loc. Se trece la varianta 2  - nu e bine, inapoi cum era inainte (varianta 3). Dupa ce s-au pus in opera materiale pentru varianta 3, stupoare... sa se mute totul asa cum a fost V2, langa str. Caracasilor (varianta 4). Urmeaza o cosmetizare (varianta 5). Dupa doua zile de munca, cu fundatii turnate si tamplarii executate   Stop!! Varianta 6 in care sa se foloseasca elemente usoare in loc de zidarie; alti bani si alte materiale irosite - se trece la realizarea cu BCA... Geniul Carpatilor sta si cugeta (ce-i pasa lui de risipa) si-i rezolva problema - inapoi asa cum era la inceput, cu zidarie si toate cele!. Varianta 7. Bani si manopera aruncata pe fereastra.
Si multe alte dume de astea - i se prezentau sau se ajungea la 4-5 variante de proiect iar decizia finala era o alta varianta care sa cumuleze ce e mai bun din celelalte variante...

Cartea-jurnal a lui Gheorghe Leahu, "Arhitect in Epoca de Aur" este destul de interesanta, cu aspecte din viata de zi cu zi dar si profesionala. Marele Strateg avea dreptul sa decida, restul erau simpli executanti, care trebuiau sa pune in opera maretele idei izvorate din gandirea geniala  - siasamaideparte.

Treaba cu Ciurelul este la pagina 143 in cartea respectiva.

djl, on 28 septembrie 2016 - 21:55, said:

Ptiu! Pardon! Voiam să zic Secuilor. N-are treabă Socului cu Brîncoveanu. Comentam știrile din sectorul 4 din poza pusă de tine.
Deci era vorba de Bd. Brîncoveanu, între Olteniței și Secuilor.

Mă gândeam că s-ar putea să fie Secuilor. Trebuie să mă uit pe un alt forum să văd dacă găsesc un articol de prin 1964-1965 cu noul cartier Berceni.
Ai zis că spre actuala Stradă Luică nu era nimic construit?

În "Istoria Bucureştirilor" a lui Constantin C. Giurescu, ediţia din 1979 se menţiona faptul că Bucureştiul are deficit de spaţiu verde... acum deficitul e şi mai mare.

Edited by djl, 29 September 2016 - 22:20.

Cartierul Berceni la 1966 http://fostulbucures...859/26.1103/!a3
Ce vedem azi pe Luica si pe bd Brancoveanu intre Nitu Vasile si Luica s-a construit dupa 1968, ultimele blocuri de pe Luica s-au construit in perioada 1980-1984 - blocul de la intersectia Luica cu Uioara (pe locuul s-a aflat tot asa, o organizare de santier) si cele doua blocuri de langa Izvorul Oltului - unul cu balcoane crem si celalalt cu balcoanele verzi. Plecand de la Soseaua Giurgiului, pe mana dreapta erau case pana la Rosiori/Resita. Acolo, inghesuita intre case si o autobaza se afla o livada a ITB-0ului. Dupa autobaza venea parcul Temerarii (era amenajata si o mica gradina de vara cu scena); dupa el erau niste organizari de santier si iar case. Dupa str. Scropoasa incolo incepeau gradinile cu case izolate (inclusiv str. Pogoanele) apoi camp liber pana aproape de autobaza Obregia. Pe campurile astea a inceput constructia CET Progresu in 1982, deci peisajul a inceput sa se industrializeze. Gradinile si terenurile libere de la str. Luica au ramas pana in perioada de tranzitie, dupa 1996 au inceput sa se cam ocupe cu constructii. Duceti-va acum pe str. Odei/Pogoanelor sa vedeti de rromie e acum acolo. Fosta gradina care se intindea din spatele caselor de pe Scropoasa pana in Pogoanelor si din Odei pana in Luica a ajuns un spatiu chinuit inconjurat de constructii ( mai are iesire doar in str. Scropoasa, cine stie pentru cat timp. Iar strada Odei in zona aia are o numerotare curioasa - de la 59 sare la 67 (proprietati lipite), iar dupa Scropoasa urmeaza 77 si imediat dupa el ...87.

Edited by malmoth, 30 September 2016 - 01:26.

C.E.T. Progresul a fost dată în folosinţă prin 1987.
În 1962-1963 autobuzul 41 întorcea la Str. Hîrtopului (puţin mai la sud de Str. Serg. Niţu Vasile/Str. Izvorul Rece - strada mai există şi acuma, dar nu mai ajunge în bulevard); să văd unde am pus ghidul din 1966, că-s curios dacă în acel an capătul era mai spre sud.
Calea Piscului cobora în linie aproape dreaptă. Acum trebuie să faci nişte manevre ca să ajungi pe la Sala Polivalentă (pocită şi ea).

Edited by djl, 30 September 2016 - 01:37.

Bulevardul C-tin Brancoveanu a fost de la bun inceput gandit sa fie largit pana in str. Luica - de aceea s-a lasat acel spatiu neconstruit dupa ce treci de Nitu Vasile si nu de altceva, nu cred ca se mai puteau construi blocuri acolo (nu se stie ce idei le mai puteau veni proiectantilor in urma indicatiilor). Ani de zile a ramas viran.

(existau fotografii de arhiva cu bulevardul si imprejurimile pe fb berceni in imagini, dar se pare ca pagina a crapat, voi puteti intra? Nu disperati, pentru ca atunci cand le-am vazut, la timpul vizitei pe site, nu le-am iertat.)

Costructia ei a inceput in 1982 si primul grup electrogen a intrat in functiune in 1987, dupa ceva intarzieri. Cand au inceput probele au rupt cartierul in doua (nu stiu daca s-a anuntat pe undeva, la asociatiile de locatari). Pur si simplu au facut evacuarea sub presiune a aburului, de lumea credea ca plesnit ceva la centrala, ca sare in aer. Facea ca toate alea, nu te puteai intelege afara (in zonele apropiate ei). Ava faze cand incepea treptat, cu maraieli, pufaieli si dupa uruit cu orele, alteori incepea brusc  - inceta la fel de brusc (eram odata la Brasov - au si aia una ca asta, cu cosul mai inalt - si tot asa uruia asa ca la un moment dat nici nu stiu cand a incetat; te obisnuiesti si nu ii mai dai atentie) sau se reducea treptat pana la un susurat. Alteori se smiorcaia la final de ziceai ca gata, e liniste definitiv. Da avea program, cand incepea nu stiai cand termina; nu stiu daca la inceput purjau si noaptea, poate foarte rar. Cand evacuarile lucrau la regim normal (ca o soapta modulata) se auzea turnul de racire cum lucra.  Centrala trebuia sa fie pe carbune - incepusera constructia bazinelor de receptie si sortare, a viitoarei benzi transportoare (multi ani la rand au ramas doua segmnente de estacada) insa s-a renuntat in favoarea trecerii pe gaz. Apoi cosul, de 250m inaltime, cu 6 segmente (prin tara erau muit mai inalte, cu 8 segmente), in vara lui 1989 se ia decizia sa fie scurtat, pentru ca zgaria retina prezindetiala, itindu-se ca un bat vizibil tocmai de la Piata Unirii in axul bulevardului Cantemir - acum imprejurimile erau deranjate de zgomotul demolarilor (la intervale de timp molozul era lasat sa cada in interiorul structurii, nu erau explozii si nici zgomot de picamere, era doar molozul care cadea cu sunet la fel de puternic ca purjarile si am inteles ca au fost chiar si accidente mortale de munca in cursul acestei operatiuni. Seara se aprindea o cununa de lumini in crestetul cosului, dar nu stiu daca se lucra si in schimbul de noapte. Si astazi se mai vede, aproape de capatul celui de-al treilea segment un brau caroiat - pana acolo fusese scurtat "turnul", ajunsese o caricatura. Chiar din 1990 au inceput refacerea cosului asa cum e si azi, conform proiectului la cota 250. Nici nu stiu cand au incetat cu evacuarile la suprapresiune si s-a intrat in functionare normala. In anii 90 deja era linistita, i se auzea"respiratia" si doar rareori mai fornaia infundat.

djl, on 29 septembrie 2016 - 22:00, said:

Nu. Partea aia era deja construită. După Secuilor, pînă în Nițu Vasile/Izvoru Rece, pe stînga, erau niște blocuri gen anii 60 (sînt și astăzi), iar pe dreapta se construise spitalul de copii Budimex.
Și dincolo de Nițu Vasile erau deja blocuri, pe dreapta.
Ultima parte modernizată (adică demolată, bulevardul lărgit și construit blocuri) a Bd Brîncoveanu a fost bucata dintre Olteniței și Secuilor. Și n-a fost gata în 90, așa că lucrările au tărăgănat după revoluție cîțiva ani. Blocurile se făcuseră, dar n-au apucat să asfalteze toată lățimea bulevardului, se circula numai pe juătate, trotuarele încă nu erau gata etc.

Cam ce fel de construcţii erau în locul acelor blocuri?  

Case semi-rurale, tipice cartierelor mărginașe, cum sînt încă în zonă pe Alunișului, Stoian Militaru etc., pînă înspre Giurgiului.

1978

Tramvaiul venea dinspre Str. Nuferilor (azi G-ral Berthelot) pe Str. G-ral Budişteanu (numită în trecut Manea Brutaru, după ctitorul bisericii ce se vede în dreapta imaginii). Linia a fost desfiinţată în vara lui 1998. Făcea parte din traseul primei linii de tramvai din Bucureşti.

Eu am făcut liceul pe Berthelot. Tramvaiele dădeau un aer pitoresc zonei, mai ales cînd staționau la capătul străzii Aman. Șina de tramvai, piatra cubică, gardurile și casele vechi, umbrite de oțetari, tei sau castani, gardul de pe trotuar, menit să protejeze pietonii (pe care noi stăteam la bere și țigări), liniștea, lipsa traficului rutier, toate erau elemente ale unui peisaj azi dispărut.
Din cel mai vechi traseu de tramvai din București a rămas azi numai bucata de pe Calea Griviței. Pe acolo cred că se poate spune că a fost tramvai de la începuturi și pînă azi, fără întrerupere (sau doar cu întreruperi inevitabile, gen șantiere).