casa construita de soti pe terenul parintilor

Buna ziua,

   Impreuna cu sotul meu am construit o casa pe terenul parintilor mei. Stam bine-mersi, nu ne sicaneaza nimeni, avem chiar si curte separata, insa ingrijorarea mea se refera la situatia in care unul dintre parinti decedeaza si vine si fratele meu la mostenire. Noi nu avem decat o declaratie notariala a tatalui meu prin care el este de acord sa construim , este specificat si nr. si data autorizatiei...Pe de alta parte, noi avem o multime de facturi si chitante din care reiese ca noi am suportat costurile. In concluzie, este posibil sa ramanem fara casa? Sau mai exact, ce drepturi avem? In situatia in care eu decedez ce drept are sotul meu ,pentru ca si el a muncit la aceasta casa?

De obicei la certificate de donare,mostenire rudele fac procese prin tribunale care dureaza ani buni,parerea mea este sa aveti din partea parintilor un act de vanzare-cumparare pe terenul de sub casa si acea curte care spuneti ca o aveti,acesta din urma este cam greu sa fie atacat in instanta.
   Nu va recomand sa va bazati pe bunul simt al rudelor,am vazut oameni la viata mea care imediat dupe decesul unuia dintre cei proprietari de casa,au au turnat procese prin tribunale doar si doar sa obtine ceva,chiar si daca acel ceva era mult mai putin decat simpla taxa a unui avocat.
   Cat timp ramane in viata unul dintre parintii dumneavoastra,fratele nu poate face absolut nimica pentru a va indeparta de pe terenul cu pricina,probleme pot sa apara doar dupa decesul ambilor parinti.
  Declaratia notariala,arata ca este de acord,nu insa ca sunteti si propietari garantat a acelei parcele,impartirea urmand sa se faca in instanta,insa aici se poate ca fratele dumneavoastra sa ceara de exemplu chiar o parte de sub casa dvs,motivand ca fara acea parte ar fi dezavantajat etc,motive stupide se gasesc.
  Inca odata,recomand un act vanzare-cumparare din partea parintilor,sa aveti autorizatie de constructie pentru casa respectiva,in rest copii si sanatate sa aveti,restu se pot cumpara.

Este pacat ca o astfel de situatie nu este reglementata mai simplist, pana la urma suntem rude! Daca este sa aduc vorba despre un contract de vanzare-cumparare, parintii mei vor spune ca totul este in capul meu, ca fratele meu nu va face niciodata una ca asta.....mi-o vor lua in nume de rau...E ca naiba, mai ales ca am ridicat casa asta din temelii....
  Dar daca relatiile cu parintii se inrautatesc iar ei vor sa vanda, au tot dreptul din lume, nu?Si uite asa ramane omu' fara casa!!!!

stai asa....ca nu ramane nici un om fara casa!!!!!

draga mea...nu iti poate lua nimeni dreptul de a locui in acea casa...

Astfel, potrivit prevederilor art. 492 Cod civil, “orice construcție, plantație sau lucru făcut în pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedeste din contra”.
Prin urmare, în favoarea proprietarului terenului funcționează prezumția că este și proprietarul supraedificatelor dar prezumția poate fi răsturnată, făcându-se dovada contrarie.

- stai linistita atata timp cat poti face dovada investitiei!
- daca, constructia a fost facuta in timpul casatoriei, oricare dintre soti are drept asupra imobilului, fie si in cazul decesului.

Multumesc Crismari pt. incurajari....credeam ca noi cu ratele pe la banci, altii cu castigul....., oamenii sunt schimbatori, eu deja am vazut o schimare in comportamentul alor mei, parca nu mai sunt asa de incantati ca ne-au permis sa ne construim acolo.
Sunt totusi nelamurita cu doua probleme:
- pot sa vanda casa noastra, avand in vedere ca autorizatia este pe numele lor?
- pot sa-l alunge pe sotul meu daca eu decedez...ma gandesc si la zile negre!! Totusi, care este dreptul lui?Ma gandesc cat de ciudat ar fi ca el sa poata locui mai departe acolo, eventual sa se recasatoreasca! Eu imi doresc ca el sa aiba o situatie cat mai clara acolo, mai ales ca a muncit mult pt. casa....chestiunea contractului de vanzare-cumparare iesind din discutie, cel putin deocamdata!









Sa nu se interpreteze cum ca "sotul" pune toate intrebarile astea cu decedatul..., eu de felul meu sunt o persoana corecta si de aceea nu vreau sa-l neglijez,mai ales ca a acceptat sa construim in condiitile acestea fara rezerve.

n-as vrea sa te induc in eroare...dar eu asa zic (e bine sa consulti si parerea unui specialist,...nu a unui jurist care nu profeseaza )

deci:

- sotul tau are drepturi depline, repet, in conditiile in care casa a fost construita IN TIMPUL casatoriei...adica este un bun comun, dobandit pe perioada casatoriei!
- in cazul decesului sotiei, in astfel de situatii, el este primul care are dreptul asupra bunurilor comune, si nu, nu poate fi alungat atata timp cat si el a investit in acea casa.....ma refer la investiitii cu acte, chitante, facturi
- " Noi nu avem decat o declaratie notariala a tatalui meu prin care el este de acord sa construim , este specificat si nr. si data autorizatiei.. "...un amanunt important...deci ati avut incuviintarea legala sa construiti...asa ca nu iti face griji, repet, cu atat mai mult cu cat ai toate facturile si toate actele....
- in caz de proces, este absolut obligatoriu sa fiti despagubiti la valoarea imobilului...asta in cazul in are castiga procesul parintii tai..
- cu privire la fratele tau....in cazul dezbaterii mostenirii, nu uita ca ai drepturi egale cu el...deci este exclus sa te dea afara, tu avand dreptul la jumatate din mostenire, doar in cazul in care parintii tai nu au avut alta conventie cu el (conventie legala- nu verbala)


insa totusi consulta si un specialist   si incearca cat mai repede, cat traiesc ai tai sa va faca act de vanzare cumparare..nu lasa timpul sa treaca!

"Sa nu se interpreteze cum ca "sotul" pune toate intrebarile astea cu decedatul..., eu de felul meu sunt o persoana corecta si de aceea nu vreau sa-l neglijez,mai ales ca a acceptat sa construim in condiitile acestea fara rezerve."


stai linistita...nu interpreteaza nimeni nimic!

intr-o familie, e normal ca lucrurile sa fie clare...pentru linistea tuturor!

MULTUMESC CRISMARI ! Cat despre profesat, multa bafta, cred ca ai multa rabdare si entuziasm, lucru mai rar pe la noi!

mai studiez...si revin cu informatii noi!

rog pe cei informati...sa aduca si ei argumente noi....si chiar sa contrazica ce am spus eu...

multumesc

uite...am gasit pe net o situatie similara cu a ta...si se propuneau urmatoarele solutii....dupa cum spuneam

            douã solutii, ambele implicând, însã, un litigiu judiciar cu pãrintele dvs.:

        1. În virtutea dreptului de accesiune imobiliarã artificialã, proprietarul terenului este si proprietar al constructiei. Totusi, în temeiul art. 493 Cod civil, tatãl este obligat sã vã returneze valoarea actualizatã a materialelor de constructie si a manoperei achitate de dvs., eventual si daune interese. Dacã aveti suficiente probe prin care sã demonstrati instantei cã dvs. ati plãtit materialele si munca înglobate în clãdire, va fi relativ usor de câstigat un proces, în cadrul cãruia sã solicitati restituirea acestor sume.
            Pânã vã va fi achitatã despãgubirea, aveti dreptul de a folosi clãdirea în temeiul dreptului de retentie, pe care legea îl acordã creditorului pânã cand i se plãteste datoria.
        2. O a doua variantã, ar fi aceea de a solicita instantei sã-l oblige pe tatãl dvs. la transferul dreptului de proprietate asupra terenului si sã constate dreptul dvs. de proprietate asupra clãdirii; pe lângã proba faptului cã ati achitat toate costurile de constructie, va trebui sã demonstrati si existenta promisiunii anterioare de a vã dona terenul, obligatie care nu a fost consemnatã într-un înscris, asa cum cere Codul civil, ca urmare a unei imposibilitãti morale de preconstituire a acestei dovezi. Aceastã a doua cale este mai dificilã si cu sanse de reusitã mai mici decât prima.
            Indiferent de varianta aleasã, este necesar ca actiunea în justitie sã fie demaratã înainte de împlinirea a 3 ani de la finalizarea constructiei.


p.s. avand acordul lui la notariat...te avantajeaza situatia nr. 2

Te pricepi, nu gluma! Ideea este ca noi(..eu si sotul) suntem oameni de buna-credinta, mi s-ar parea chiar imoral un asemenea demers, dar daca nu este alta solutie.....In urmatorii ani (... sper pana-n 3) voi incerca sa ne intelegem omeneste, sa ne faca act de vanzare-cumparare! Teama lor este sa nu vindem si sa plecam de acolo!!
  Cat despre cheltuieli, nu se pune problema, avem facturi si chitante cat sa ne incalzim toata iarna, se poate proba si cu martori ca noi am construit, i-am platit chiar si pe ai mei pt. orice mana de ajutor ne-au dat.
   Dar oare ce as putea invoca daca m-as hotara pt. una din chestiunile pe care mi le-ai prezentat Crismari, nu stiu daca m-am exprimat corect, sper ca m-ai inteles?

simplu....vrei act de vanzare cumparare.....nu invoci nimic...iti vrei dreptul de proptietate...dreptul legal!

TOTUSI...MAI ESTE UN ASPECT!!! DE CARE TREBUIE SA TI CONT

cum ati fost inregistrati la intabulare, pe numele cui? daca sunt parintii tai ...e ceva mai grav..si se complica situatia ...pentru ca in baza acestei inregistrari...din pacate...se complica situatia!
deci este exclus ca fratele sa va dea afara...

nu lasa timpul sa treaca!

Edited by crismari, 21 January 2009 - 15:40.

Intabularea nu s-a facut, de-abia ce am terminat casa. Nici nu cred ca se va face curand pt. ca nu am nici-un interes sa o intabulez pe numele lor, alti bani...., mai ales ca , din ce stiu eu, fara intabulare nu pot sa vanda casa, deci e mai bine pt. mine.
  O intrebare as mai avea, in ideea ca as putea sa-i conving sa ne faca acte , pot sa ne faca contract de vanz-cumparare  decat pt. casa? In felul acesta s-ar mai linisti ca nu vreau sa vand  !

Pentru a evita posibile complicatii ulterioare, cere parintilor sa-ti faca act de vanzare-cumparare a parcelei de teren pe numele tau! Altfel, casa devine, prin accesiune, proprietatea parintilor. Mi-e neclar pe numele cui s-a eliberat autorizatia de constructie.

Edited by clara_spiele, 21 January 2009 - 16:24.

Autorizatia s-a elib. pe numele parintilor, noi, in situatia aceasta, nu avem decat facturi, chitante si o decl. la notar prin care ei sunt de acord cu constructia! Ma intereseaza, totusi, o modalitate de dobandire a constructiei, terenul nu ma intereseaza, mai ales ca ei sunt obsedati ca noi o sa vindem.

 vali1980, on Jan 21 2009, 16:30, said:

Sunt OBSEDATI ca o sa vindeti??? Inseamna ca au o incredere in voi... de fapt, daca daca ai si scris ca i-ati platit pentru ajutorul dat cu casa, e clara faza..pentru ei  sunteti niste potentiali straini si in timp, o sa se comporte ca atare..sfatul meu este sa cumparati /faceti acte pe terenul respectiv altfel o sa fie balamuc (mai incolo)...Daca ei nu au incredere in voi, voi de ce ati avea incredere in ei?

Edited by bogdy68, 21 January 2009 - 16:41.

din pacate singura modalitate de a obtine dreptul de proprietate este calea judecatoreasca, exceptand calea amiabila...care spui ca este exclusa!

 crismari, on Jan 21 2009, 16:41, said:

Ceea ce nu este normal si logic intr-o relatie parinte-copil...

offff ... bogdy 68...ce sa zic, reactia parintilor este putin primitiva...nu o judecam acum, dar ei prin aceasta "metoda" se asigura ca fata nu va pleca de la langa ei, reactia este nascuta din dragoste poate excesiva, din egoiesm, din senzatia de posesie asupra copilului....si e foarte greu sa schimbi aceasta mentalitate....desi trebuie incercat.
totusi cred ca ar trebui sa fie prima metoda ce trebuie luata in calcul, trebuie vorbit calm, explicat ca fata acum e mare, e casatorita ca poate vrea un credit si ar ajuta-o un act de proprietate....cu genul acesta de oameni se lucreaza greu, inteleg greu, pentru ca ei vad doar calea lor, nimic altceva, ei cred ca varianta lor este cea mai buna....deaceea e nevoie de muuuulta rabdare, de tact, de calm, este nevoie de mare atentie in vorbire, ca trinerii sa nu fie intelesi gresit.

dar fratele, iti este frate....nu ii poate sfatui pe ai tai sa iti dea acte?

scuze de off topic, dar vroiam sa o sprijin putin pe fata, sa ii spun ca nu e singura care se confrunta cu o astfel de incapatanare....ca pe lumea asta sunt multi parinti posesivi si incapatanati, dar tebuie 'lucrat" cu grija ca problema sa nu degenereze intr-un conflict....ceea ce ar fi mult ai rau!

Edited by crismari, 21 January 2009 - 17:22.