Sait vs site, click vs clic, maus vs mouse

corect e cum iti suna tie bine. doar n-o sa vorbesti "corect" in timp ce ti-e scirba de ce scoti pe gura

 mihaicro, on Dec 6 2008, 13:38, said:

Desigur, ai mare dreptate, insa ma indoiesc ca ai fi dat acelasi replay daca as fi folosit un limbaj de messenger sau mai rau "cEvA dE gEnUl aCeStA". Ceea ce vreau sa spun este ca mesajul transmis se poate "deteriora" din cauza cuvintelor folosite. Daca ti-as trimite un PM (pp ca esti un programator experimentat) in care ti-as propune sa facem amandoi un "sait" (cuvant folosit e 3-4 ori astfel incat sa iti dai seama ca nu este greseala) si as mai presara si cate un "maus" ("mausi"), cat de interesat ai fi de propunere? (pp din nou ca tu adopti cuvantul "site".


In cealalta pare a mesajului iti dau dreptate, cu toate ca momentan o sa ma abtin de la folosirea cuvintelor "cidi", "sidi" "cede" or stiu eu ce alte forme si o sa raman la forma originala "CD".

PS: Da, stiu ca am multe greseli gramaticale in posturile mele si imi cer scuze pentru ele. De obicei incerc sa scriu cat mai corect insa, recunosc, gramatica nu a fost niciodata punctul meu forte.

PS2: chestia cu click / clic este la fel cu bang, bing, bong, poc, pic, etc. Aici chiar nu pot intelege de unde a ajuns "click" din "clic".

 ThunderSS, on Dec 8 2008, 17:19, said:

E o mare diferență între cineva care scrie "greșit" 1-2 cuvinte și cineva care se exprimă într-un dialect ciudat și mai puțin inteligibil, cum e cel mesageristic/ircistic. Am pus cuvîntul <greșit> în ghilimele pentru că un anumit termen îi poate părea greșit cuiva și corect altcuiva, lucru frecvent la termenii folosiți în informatică în acest moment, cînd nu există încă o terminologie universal acceptată.

Revenind la "site" și "mouse". Eu dacă aș primi un mesaj unde să fie folosiți termenii "sait" și "maus" nu m-aș îngrijora deloc, mi s-ar părea ceva normal. Asta din cauză că "sait/saituri" e folosit în unele traduceri de programe, de ex. în Firefox, care e tradus de un programator din Timișoara (vezi pozele din discuția asta despre FF 3.1). Iar "maus" este prezent în DEX (vezi definiția a doua). Deci dacă aș primi un mesaj cu cei doi termeni m-aș gîndi că acela care l-a trimis folosește Firefox în română și consultă DEX-ul, fiind un utilizator obișnuit, nu un neștiutor oarecare.

În ce mă privește pe mine eu folosesc "sit/situri", nu "site/site-uri". Asta pentru că așa mi se pare cel mai în spiritul limbii române, adică se respectă regula că în română un cuvînt se pronunță așa cum se scrie. La treaba asta se vede încă o dată că Academia habar nu are ce face și o dă cînd într-o parte cînd într-alta după cum le vine celor de acolo pe chelie într-o anumită zi. După ce au modificat în 1993 ortografia pe motiv că limba română trebuie să-și arate originea latină, acum o întorc și în DOOM 2 au băgat "site/site-uri", ceea ce este ridicol pentru niște apărători ai limbii române. Așa cum s-a zis și mai sus, cuvîntul "site" din engleză nu este englezesc la origine, el e preluat din franceză (unde e scris "site" și pronunțat "sit"), care franceză l-a moștenit din latină ("situs"). Deci dacă româna provine din latină și trebuie să demonstreze asta sus și tare, nu ar fi normal să se folosească cuvîntul românesc "sit", provenit din latinescul "situs" ? Ba da, însă la ce putem să ne așteptăm din partea unei Academii al cărei scop este să transforme româna într-o limbă complicată și ilogică ?

Un alt motiv pentru folosirea lui "sit/situl/situri" e faptul că forma articulată sau de plural nu are cratimă, deci e mai ușor de scris. În plus de asta se pronunță cum se scrie, conform regulii fonetice principale din limba română. În contrast cu asta cuvîntul "site/site-ul/site-uri" predispune la confuzii de scriere (unii îl scriu "site/siteul/siteuri") și de pronunțare (unii îl vor pronunța "site/siteul/siteuri", nu "sait/saitul/saituri"). Există și o discuție interesantă despre traducerea lui "site" la care au participat mai mulți traducători de softuri.

 ThunderSS, on Dec 8 2008, 17:19, said:

Greșeala făcută de tine e foarte întîlnită, din cauză că lumea vrea o singură regulă ortografică clară, nu două sau mai multe. Dacă pînă acum 10 ani lumea știa că articularea sau pluralizarea implică atașarea directă unui sufix la rădăcina cuvîntului, de atunci încoace prin "bunăvoința" Academiei există două reguli:

1) Sufixul se atașează la rădăcină direct (e sudat) => Toate cuvintele românești și o parte din cuvintele străine importate (cele la care literele finale se pronunță ca în română).

2) Sufixul se atașează la rădăcină cu cratimă (e despărțit) => O parte din cuvintele străine importate (cele la care literele finale nu se pronunță ca în română).

Deci unde pînă acum era o singură regulă au apărut două și foarte multă lume este zăpăcită din cauza asta. Oamenii au tendința să folosească o singură regulă și unii o preiau pe cea proastă, cea folosită doar la neologismele la care literele finale nu se pronunță ca în română, rezultînd pluraluri și articulări cu cratimă unde ea n-avea ce căuta. Dacă lingviștii care s-au ocupat de DOOM 2 aveau puțină minte, ar fi trebuit să spună că toate cuvintele importate trebuie adaptate limbii române, în așa fel încît să facă pluralul și articularea la fel ca și cuvintele românești (sufix sudat de rădăcină). S-a procedat astfel de cînd se importă cuvinte în română și pentru toate limbile, inclusiv pentru engleză (vezi termenii din fotbal, dar nu numai). Nu era nici un motiv pentru care cuvintele englezești importate în ultimii 10 ani să rămînă ca în original, deoarece creează probleme mari și în ultimă instanță distrug coerența regulilor gramaticale ale limbii române, transformînd-o într-o gelatină unde poți băga orice, dar nu are consistență și stabilitate.

 ThunderSS, on Dec 8 2008, 17:19, said:

Nu s-a ajuns la "click" pornind de la "clic". Cuvîntul englezesc "click" a fost preluat ca atare, că doar nu era să fie scris "clic", ca în prăpădita de limbă română. Bineînțeles că acest proces a fost ajutat de prezența lui "click" în toate interfețele softurilor sau siturilor, iar cum românii folosesc majoritar programe în engleză evident că l-au preluat din moment ce-l văd de zeci de ori pe zi. Îl văd și în interfața forumului Softpedia, unde nu există posibilitatea de a selecta limba română ca la alte forumuri. Dar "clic" e și în DEX, deci nu e nici un motiv să nu fie folosit.

Foarte mulți iubesc pur și simplu limba engleză și orice cuvînt englezesc e socotit frumusețea întruchipată existînd tendința de a-l prelua ca în original, pentru că mulți cunoscători sau necunoscători ai englezei vor să se laude că folosesc cuvinte englezești. În plus de asta există și o admirație mare față de literele K, Y, W, Q, care nu sînt folosite în română decît foarte rar, dar sînt folosite mult în engleză. Altă iubire mare e pentru "oo" pronunțat "u" sau "ee" pronunțat "i" ca în engleză. Mulți români își închipuie că dacă folosesc cuvinte englezești devin cumva superiori, uitînd că lucrul principal care contează e conținutul a ceea ce spun/scriu ei (ideile, argumentele, logica, stilul de exprimare, etc), nu cuvintele pe care le folosesc.

Edited by mihaicro, 09 December 2008 - 10:41.

Mihaicro, la fel cum ai scris tu "romgleza", a scris si respectivul: taranisti, sau tarani, ce a scris: sunt sigur ca ai inteles ce anume a vrut sa spuna, iar daca nu, iti traduc eu: el s-a referit la fraieri, prosti. Dar in ceea ce priveste oo si ee e foarte adevarat ce spui si sunt perfect de acord cu tine. Recunosc ca si eu am folosit si cred ca exact pentru acea cauza pentru care ai scris tu, insa s-a intamplat rar si in orice caz nu se va mai intampla. Hai sa fim romani!

Edited by 1test, 18 December 2008 - 23:02.

Oamenii care nu știu limbi străine nu sînt nici fraieri și nici proști. Poate că nu au avut condițiile necesare învățării lor sau poate că au avut altceva mai bun de făcut din punctul lor de vedere (de exemplu bani, lucru dovedit de unii din marii bogătași ai României care stau foarte prost la capitolul cultură/limbi străine). De altfel americanii nu știu limbi străine deși le fac la școală, dar nu se poate spune despre ei că sînt proști sau fraieri. În România se acordă un prestigiu exagerat în conștiința populară cunoașterii limbilor străine. Foarte mulți români știu în ziua de azi o limbă străină, fie de la școală, fie pentru că au trăit ani de zile în țări străine (Franța, Italia, Spania, Germania, etc.). A crescut cumva gradul de inteligență al populației luate pe ansamblu ? E clar că nu, o privire pe forumurile în limba română e de ajuns pentru a vedea că nivelul de cultură a rămas același ca acum 10 ani. Deci cunoașterea unei limbi străine e bună pentru că deschide noi orizonturi informaționale, dar cunoștințele științifico-tehnice sau culturale nu intră în cap singure odată cu învățarea unei limbi străine.

În România se crede că e de ajuns să te descurci în engleză și gata, ai devenit deștept dintr-o dată. Și se mai crede că această descurcare în engleză trebuie arătată cu orice prilej în fața altor români, în vorbit și în scris. Asta e un fel de pițiponcism și cocalarism, adică de etalare a unor posesiuni ce ies în evidență, așa cum sînt englezismele într-un text sau într-un discurs în română unde ar putea foarte bine să fie înlocuite de cuvintele românești potrivite. Pițipoancele și cocalarii nu sînt bogați, dar își dau talente făcîndu-și poze cu bijuterii strălucitoare (și de multe ori false). La fel se întîmplă cu foarte mulți români care nu cunosc bine engleza, dar se laudă scriind peste tot în romgleză, ca să-și etaleze bagajul de cuvinte englezești pe care probabil că ei le văd ca pe niște bijuterii intelectuale, deși nu sînt decît niște simple cuvinte, care englezilor le sună tot atît de banal pe cît le sună românilor cuvintele românești. Și același lucru e valabil în cazul programelor de calculator, mulți le folosesc în engleză tot din motivul că "dă mai bine", deși există multe aplicații traduse bine în română.

În scris ori vorbire nu-i vorba de românism, franțuzism sau englezism, e vorba doar de corectitudinea scrierii și vorbirii într-o anumită limbă, nu are nici o legătură cu naționalismul. Scrisul și vorbitul corect presupun să nu amesteci limbile, pentru că iese o amestecătură neinteligibilă și evident incorectă.

Edited by mihaicro, 19 December 2008 - 12:52.

 twitterfire, on Dec 7 2008, 02:04, said:

Cum lucrez in deomeniu, trebuie sa fac niste precizari.

1. Nu academicienii fac dictionarele de genul DEX, DOOM, DLR ci cei de la Institutul de Lingvistica (Academicienii vin doar si isi trec numele pe el in dulcele stil comunist - si eventual scot miliarde din contracte frauduloase cu editurile)

2. E foarte frumos si democratic sa ne dam cu parerea, dar hai sa nu vindem castraveti gradinarului. Nu stiu cati din voi au studii de specialitate.

3. Grafia neologismelor de origine engleza e un subiect spinos pentru ca - spre deosebire de franceza - limba romana a fost expusa de putin timp acestui tip de cuvinte. In consecinta, va mai dura putin pana se va crea o paradigma a transpunerii lor fonetice si grafice in limba romana.

Mihaicro, iti dau o absoluta si perfecta dreptate in ceea ce ai scris. Ai explicat cum nu se putea mai bine!

Da, lingviștii fac dicționarele, însă din ce în ce mai mult apare impresia că lingviștii se supun orbește unei instanțe superioare, Academia, compusă în proporție de 99% din profani în domeniul lingvisticii. Treaba asta a început în 1993 cu decizia aberantă luată atunci la care lingviștii nu s-au opus îndeajuns. A fost momentul în care lingviștii și-au pierdut complet credibilitatea și au început să apară ca o masă de oameni manipulabili, care își abandonează principiile profesionale (etica profesională) doar pentru că o instituție compusă din nespecialiști (dar agresivi) s-a trezit că vrea să dea peste cap regulile dintr-un domeniu științific. În ziua de azi apare incredibil modul în care Mihai Drăgănescu (președintele comunist al Academiei de atunci) a reușit peste noapte să submineze reputația unui grup profesional, reputație care de-atunci încoace este în continuă scădere, e adevărat și din cauza altor decizii greșite luate după 1993, care nu fac decît să complice limba română.

Studiile de specialitate sînt bune pentru a emite opinii argumentate. Însă oricine poate să-și dea cu părerea despre limbă, pentru că toți sînt acum nu numai consumatori de limbă (cititori sau ascultători), ci din ce în ce mai mult și producători (proprietari de situri sau bloguri, forumiști, etc.).

Opinia că româna a fost expusă de puțin timp la englezisme este total greșită și de fapt sună a scuză spusă cu jumătate de gură pentru a justifica neimplicarea lingviștilor din ziua de azi pentru a regulariza importul de cuvinte străine (nu numai din engleză). O privire prin ziarele și revistele din perioada interbelică scoate la iveală foarte ușor englezisme, deci expunerea exista și atunci. Și în acea vreme românii erau fascinați de America, deci cînd se vorbea de vedetele de la Hollywood li se spunea și "staruri", care e un englezism provenit din "star" (stea). Dar mai sînt o groază de termeni din engleză care au fost preluați în română de zeci de ani, de exemplu cei din fotbal. Sau denumiri de mașini, ca troleibuz ("trolleybus") ori tramvai ("tramway").

Faptul că lingviștii așteaptă să descopere "paradigma transpunerii fonetice și grafice" a englezismelor este o dovadă a neputinței de a înțelege gravitatea situației. De altfel dacă este un lucru care iese în evidență la lingviștii de azi (cel puțin la cei care apar mai mult în presa generalistă, ca Ioana Vintilă-Rădulescu sau Rodica Zafiu) este tocmai lipsa unei viziuni coerente asupra evoluției limbii române și incapacitatea de a acționa eficient. Lingviștii tind să devină irelevanți în ziua de azi, domeniul lor de activitate le-a scăpat complet de sub control și ei/ele stau și se uită complet paralizați la modificarea limbii române impusă de mass-media care transformă limba în ceva grotesc și anarhic. Dar e și vina lingviștilor că s-a întîmplat asta. Nici unul nu a insistat să existe o emisiune la TV în care să se discute depspe limbă, nici unul nu a ieșit în față în ultimii 10 ani ca să spună că importul de englezisme neadaptate va afecta grav limba română, ale cărei reguli vor fi anihilate. În loc de asta Ioana Vintilă-Rădulescu sau Rodica Zafiu constată și acceptă dorința românilor de a folosi englezisme scrise ca în original pentru că românii vor să arate că știu engleza. Păi dacă ele nu văd că acest lucru e o formă de exhibiționism și nimic altceva, ce se ne mai așteptăm de la populația nespecializată în lingvistică ? Și după aia te pomenești că IVR și RZ o să se mire că lumea începe să folosească cratima unde nu trebuie, fără să-și dea seama că asta e din cauză că lingviștii au fost de acord să fie importate masiv cuvinte englezești neadaptate limbii române, la care articularea sau pluralizarea nu se pot face decît cu cratimă. Dar nu-i nici o problemă, se scoate o cărțulie cu un titlu tîmpit și învechit (Cine mai folosește "cool" în ziua de azi ?)  care e distribuită în școli, în care probabil se explică cum vine treaba cu cratima în română. Cui o să-i pese de cărțulia aia și cine o să aplice ce scrie acolo ? Nimeni și asta din cauza faptului că importul de englezisme a avut și efectul de a strica reputația limbii române, privită acum ca o limbă săracă, incapabilă să facă față vremurilor moderne pentru că nu-i așa, are nevoie de cuvinte cum e "cool" pentru a se transmite un mesaj tineretului.

Nu se mai uită nimeni în ziua de azi la lingviști pentru a primi o îndrumare în ce privește limba română. Iar asta e o reacție normală față de niște oameni care au demonstrat că nu își stăpînesc bine profesia și sînt mai interesați de vocea străzii (sau a televizorului) decît de vocea rațiunii științifice.

N-am nici cea mai mică idee de modul în care lingviștii și-ar putea recăpăta reputația. Poate dacă ar reuși să anuleze decizia din 1993, să reglementeze importul de neologisme, să lupte pentru folosirea diacriticelor în scrisul de pe internet (inclusiv de către lingviști!), să promoveze folosirea de softuri în română. Astea nu sînt chestii grele, însă trebuie voință și tărie de caracter pentru ele, iar lingviștii din păcate au arătat că nu sînt capabili să susțină niște inițiative care ar fi în folosul limbii române. Limba română nu are nevoie de ortografia pozițională (sunetul Î se scrie diferit după poziția lui în cuvînt), nici de un "bling" latinesc cum este cuvîntul "sunt" (cuvînt pe care aproape nimeni, indiferent de ce a învățat la școală nu-l folosește în vorbirea liberă). În schimb ea are nevoie de reguli clare de importare a neologismelor și de promovarea ei ca limbă modernă, capabilă să se dezvolte rațional folosind în principal resursele ei proprii. Dar să ne așteptăm de la lingviști să promoveze inventarea de cuvinte românești de către români, așa cum fac americanii zilnic cu limba engleză ? Greu de crezut. Creativitatea autohtonă în domeniul lingvistic este soluția de redresare a limbii române, însă lingviștii nu o văd.

Edited by mihaicro, 21 December 2008 - 10:38.

 AdiJapan, on Dec 2 2008, 03:27, said:

Dupa unii, cuvantul "MOUSE" ar fi un acronim al englezescului "Manually-Operated User-Selection Equipment

Fiindca la finele anilor '60 cand mausul a fost inventat acesta nu prea avea deloc forma unui "soricel".

Eu consider ca neologismele trebuie adaptate la limba romana avand grija insa sa nu mergem pana la extreme si sa cadem in derizoriu.
Iar acolo unde exista deja cuvinte in limba romana sa le folosim pe cele romanesti (vezi "download")

 iulyan_25, on Dec 2 2008, 00:16, said:

Chiar daca in romaneste exista cuvantul "sit" (in varianta de "sit istoric" ca si in alte limbi latine de altfel) consider ca neologismul "site" cu pluralul romanesc "situri" (pronuntat saituri) este mai elocventa, fiindca te indreapta implicit spre domeniul informatic.

 RMC Info, on Dec 21 2008, 19:41, said:

Denumirea mouse a fost aleasă de echipa de cercetători de la Stanford care l-a inventat, probabil mai întîi ca poreclă sau alintare, tocmai pentru că semăna cu un șoarece, mai ales din cauza cablului. La început cablul era în partea opusă (spre cotul operatorului), deci cu atît mai mult dispozitivul semăna cu un șoricel pe care îl acoperi cu mîna și-l apeși pe urechi. Acronimul acela e o glumă.

 RMC Info, on Dec 21 2008, 19:41, said:

Nu văd de ce ar fi mai elocvent site decît sit. În engleză, franceză și probabil alte limbi există un singur cuvînt pentru ambele sensuri (care sensuri de fapt nici nu diferă prea mult). De ce n-ar funcționa la noi? De fapt întrebarea e tardivă; deja multă lume spune sit pentru situl de internet și nu se face nici o confuzie. În plus cuvîntul scris situri nu are cum să fie citit saituri; un asemenea plural ar fi un unicat în limba română. Și de fapt exact opusul îl urmărim: adaptarea neologismului la specificul limbii, nu crearea de excepții.

 AdiJapan, on Dec 21 2008, 17:29, said:

Sa dea D-zeu sa te auda si Academia
Da, ar fi mult mai simplu sit/situri

Cum spunea diriga mea... Cunter Stric
La Counter-Strike.
Doamne feri'

Quote

În momentul de față consider regulile de mai sus ca fiind cele mai potrivite.
Adică:
     a.) Atâta timp cât există în română un echivalent asemănător pentru neologismul din engleză să fie folosit.  Ex.: clic, sit web, maus (pl. mauși);
     b.) Să fie acceptată (dar nu încurajată) folosirea cuvintelor provenite din alte limbi conform regulii 2 (acolo unde este cazul). Ex.: mouse-ul, site-uri. Spun asta deoarece pentru cineva din domeniul tehnic este greu să folosească "maus"/"mausul", când acesta de ani buni folosește "mouse"/"mouse-ul";
     c.) Cât privește cuvinte gen "cidi"/"cede", "dividi/devede" sunt împotrivă... Consider că ar trebui scrise CD, CD-ul, DVD, DVD-uri, chiar dacă nu le pronunțăm așa.

Folosirea formelor la care articularea sau pluralul se face cu cratimă e o crimă la adresa limbii române. Aceasta se umple pe zi ce trece de neologisme inutile scrise cu cratimă, ajungîndu-se ca și cuvintele românești vechi să fie scrise astfel. Cei care folosesc aceste forme nu înțeleg că ele dăunează limbii în general. Limba română are o structură proprie, cu articolul sau terminația de plural sudate la cuvînt.

Cine vrea să importe neologisme care nu permit articolul sau pluralul fără cratimă, să le fonetizeze mai întîi și astfel ortografia română nu va mai fi în pericol de a deveni irelevantă (neimportantă). Cum se face că nu scriem acum cu cratimă multele cuvinte importate din limba franceză ? Dacă s-ar fi procedat ca acum am fi scris "machine-a" (nu "mașina"), "parterre-ul" (nu "parterul"), "rouge-ul" (nu "rujul"), "chifonnier-ul" (nu "șifonierul"), etc. Dar acum o sută și ceva de ani oamenii erau mai responsabili față de viitorul limbii și față de regulile ei intrinseci. Ce să mai vorbim de profesioniști, se poate compara Titu Maiorescu cu Marius Sala ? Nici vorbă, primul era un om responsabil, al doilea e un păcălici penal cu obsesii latinizante care nu mai valorează nimic în ziua de azi.

Iubirea față de cuvintele englezești nu se împacă bine cu regulile ortografiei românești. În forma lor nemodificată foarte multe cuvinte englezești nu se integrează corect în limba română și îi afectează structura construită de-a lungul a sute de ani. Nu se pot arunca la gunoi regulile ortografice românești de dragul unor cuvinte englezești. Nu s-a făcut asta cînd s-au importat cuvinte ca "tramway", "trolleybus", "football", de ce s-ar face asta acum ? Așa cum lumea a putut să scrie "tramvai", "troleibuz", "fotbal", așa poate și acum să scrie "maus" sau "sit".

Cei de la Academia Română care au acceptat în DOOM 2 folosirea cratimei pentru formele de plural sau cele articulate ale unor cuvinte ar trebui dați afară în șuturi din posturile pe care le au și să le fie revocată licența de practicare a meseriei de lingvist. Asta pentru că aici e vorba de un "malpraxis" flagrant, care riscă să distrugă limba română, pentru că din cauza înmulțirii formelor scrise cu cratimă foarte mulți habar nu mai au unde să pună cratima corect în cuvintele românești sau o pun deși nu este nevoie de ea.

Edited by crisdiac, 08 February 2009 - 15:49.

Quote

Sunt de acord cu tine, de aceea am și specificat: în momentul de față. Trecerea de la "DVD" la "devede" nu se face în 10 ani (înainte de anul 2000 nici măcar nu foloseam DVD), ci în decursul unei perioade mai mari de timp, la fel cum a fost pentru cuvintele specificate de tine.

Scuze pentru readucerea în actualitate a subiectului destul de vechi după cum văd, dar am și eu ceva de adăugat.
Nu-s lingvist, însă nici foarte departe de limba română, ca jurnalist relativ vechi.
Subscriu ideii potrivit căreia monumentala hotărîre "academică" din 1993 este mai mult decît o aberație, este o crimă.
Ce n-a spus nimeni încă pînă aici este că ”temutul” site a fost asimilat de engleză direct din latină și are exact același înțeles: loc, locație.
Dacă tot ne dăm mai latini decît ar fi cazul, atunci logic ar fi fost să scriem cuvîntul care totuși există în românește, sit/situri.
Dar nu a fost să fie așa. După lupte grele cu corectoarele din redacția în care lucrez deja de mai bine de 15 ani, s-a ajuns la o formulare de-a dreptul pleonastică: site web.
Ce vreau să spun... Ori îl importăm pe ”site” din engleză ca să epatăm cu deșteptăciunea noastră imaginară, cu sensul de sit internet/web, ori folosim - exact ca englezii - construcția sit internet/web.
Cam atît deocamdată, încă o dată rog să scuzați rant-ul