Amintiri despre Romtelecom

Ah, în legătură cu cablul prin fibră şi cablul de cupru. Se pare că de la centrală vine fibră până la acele dulăpioare de pe stradă şi de acolo pleacă cablu de cupru spre abonat. În acele dulăpioare există şi acumulatori-tampon. Dacă am să tehnicieni umblând la acele dulapuri, am să întreb cum e cu legăturile. Ah, persoane care mi-a spus asta a zis că a primit ofertă de fibră optică şi le-a zis dacă îi pot asigura legătura în cazul în care pică reţeaua electrică, e de acord să-i pună; nu şi-a pus. De aia vreau telefonie fixă calsică, nu fibră optică  
Mă uitam pe cărţile din anii '000 şi am văzut şi ceva oferte legate de internet. Era şi ceva cu partajere în funcţie de transmisie. Abonanemte de internet erau 64, 64+, 128, 128+. 64 şi 128 erau vitezele de conectare în k.b.p.s. (nici alte firme mari nu cred că oferau prea mult pe atunci... poate 256; reţelele de cartier erau mai bazate!     ). La 64 şi 128 aveai doar 20 de ore de acces         Şi azi mai există prin alte ţări abonamente la internet cu acces limitat (în funcţie de trafic). Adresă de e-mail cu 5 M.B. (la abonamentul de 64) 10 M.B. capacitate (la abonamentul de 128)... la yahoo prin 2005-2006 aveai maxim 15 sau 16 M.B. capacitate de stocare! (aşa că nu era Reziliecom ceva special).
În 2000 era în plan introducerea I.S.D.N.-ului.
Dar care era faza cu cartelele "Evrikard"?  
La editarea cărţii din 2005 mai erau menţionate serviciul telefonic manual şi cel de telegramele telefonate (în 2005-2006 deja nu mai era non-stop, ci doar 7-22). În 2008-2009 nu mai este menţionat nici un serviciu la începutul cărţii, deci nu pot verifica ce aveau        2006-2007 şi 2007-2008 nu le am      Telexul este menţionat ultima dată în 2004-2005.
Mai ţine minte cineva care erau cele 3 intervale orare de taxare în anii '000. Că cel mai redus era 22-7, dar între 7 şi 22 erau 2... nu mai sunt sigur, dar era ceva de genul 7-19 şi 19-22 sau era 7-20 şi 20-22?

Edited by djl, 09 December 2018 - 18:41.

Mai sa fie, mai sunt si altii care sa vrea musai fix functional in timpul penelor de curent ca tine? Oricum mie imi vine sa intreb daca mai exista pene de curent ca la mine nu.

Dulapul ala stradal e DSLAM-ul, de obicei e doar pentru internetul ADSL si VDSL, poate sa aiba sau nu acumulatori de rezerva. Centrala de voce e de obicei in alta parte, daca nu au mai facut modificari inspre fibrizare si eu cred ca da. In zona de centru a Bucurestiului DSLAM-ul pica la penele de curent.

Dar si pe fibra optica FTTH, daca iti pui UPS pe ONT ai serviciile in timpul penelor de curent, nu doar telefonia fixa ci si TV-ul si internetul. La UPC nu poti avea nici cu UPS pentru ca reteaua e HFC si e mereu un nod optic stradal ce necesita alimentare acolo la el pe stalp. La RDS daca e FTTB cu echipamente pe casa scarii in cutie iarasi nu ai servicii la penele de curent.

Nasa batrana de la Pitesti are 83 de ani acum si nu a folosit in viata ei un mobil (celular). Are de la RDS TV si telefonie fixa, FTTB.

Telefon cu taste evident dar destul de vechi, dinainte de 2000, si recent TV LCD NEI si semnal DVB-C.  Am fost ieri pe acolo. Si imi spuneau ca a avut loc o pana de curent in Pitesti inainte sa ajung eu. La mine la magazin maine se fac 352 zile de cand nu s-a mai intrerupt curentul.

La magazin am RDS FTTB. Acasa unde am RDS FTTH (dar tot fara UPS) ar fi fost 130 de zile acum, daca in noiembrie nu umblau la tabloul de la poarta ca sa lege casa fratelui.

Operatorii de regula au back-up la OLT-uri, pentru ca un OLT porneste in 15 minute, ce ar insemna 1 minut pana de curent plus 15 repornirea egal 16 minute fara servicii de net si telefon fix prin GPON (FTTH si FTTB), nu-si permit asa ceva.

Urmare a faptului ca au la OLT-uri, nu ramane decat sa poti alimenta ONT-ul tau daca tii neaparat, deci nu e musai sa ramai pe cupru (care se va desfiinta oricum) pentru telefon fix in timpul penelor de curent.

Pe mine m-ar fascina o pana generala de curent in care nici o telecomunicatie sa nu functioneze. Dar ma gandesc sa functioneze macar 112, la cutremur de exemplu.

Am să întreb totuşi. Dacă nu va mai exista cablu de Cupru, pot să-şi ia adio de la mine (de fapt mama) ca abonat.
Dacă e cineva interesat, pot scana ofertele din 2000, 2004, 2005.

Edited by djl, 09 December 2018 - 22:20.

Nasa batrana incepe sa scartaie la cei 83 de ani, familia ei ar dori sa o ia in apartament si sa nu mai stea singura acolo (distanta e de 5 minute intre cele 2 locatii) mai ales ca ieri a uitat cafeaua pe aragaz si am gasit fum, iar in vara la tara (com. Vedea, sat Vata, Arges) si-a varsat tigaia de cartofi prajiti provocandu-si arsuri pe brat si san.

Cum nu are telefon mobil deloc, la penele de curent e rupta complet de lume, nu poate fi sunata si nici sa sune nici macar la 112, incapatanarea ei si sa ramana dar si sa nu aiba mobil, macar ca sa raspunda. Plus ca apelul de urgenta se formeaza mai usor.

La Nokia tastam 112 cu tastatira blocata si-mi aparea.

La o retea de telefonie mobila, la oras chiar si fara rezerve de alimentare la antene, nu pica semnalul decat daca energia electrica s-ar opri in tot orasul, situatie rarisima si neintamplata inca in Slatina. In rest celelalte antene din alte zone suplinesc antena ramasa fara curent sau la care a survenit o defectiune.

Oricum, 112 poti forma daca ai macar 2 G in zona de la cel putin 1 retea.

E nasol însă dacă rămâi fără baterie la telefon când e picat curentul şi ai nevoie să vorbeşti rapid      Să ferească soarta de o ugrenţă  
Însă mă întreb ce s-a întâmplat cu acest subiect.    Pe vremuri era mai multă activitate, postau mai mulţi informaţie  

djl, on 08 decembrie 2018 - 23:11, said:

E un pic de adevar in legenda "centralei digitale" romanesti  produsa inainte de 1989.
Bineinteles ca in timp povestea "centralei digitale" a ajuns sa fie transpusa in gen "radio Erevan".
In primul rand ca fost produsa si testata(adica in uz curent) prin 1986-1987, eu am prins "pataniile" de la prima sursa,tehnicienii care si-au batut capul cu ea.
Evolutia centralelor telefonice analogice in Romania a "sarit" o etapa, cea a centralor analogice cu comutatie electronica sau comutatie prin tranzistori.
Acest tip de centrale au aparut la sfarsitul anilor 50 si din anii 60 cand multi specialisti din industria telecomunicatiilor s-au implicat in programul spatial american "primul om pe luna" a aparut si termnul de "digital".
Pana la aparitia centralor telefonice care sa fie integrate in primele retele telefonice GSM si care pot fi definite ca "full digital" toate centralele telefonice "digitale" de pana atunci erau de fapt centrale digitale "hibride", de baza era comutatia analog-electronica.Si dupa aparitia centralelor "full digitale" a continuat productia centralor digitale hibride, se produc si azi cu anumite specificatii, totul se rezuma la cerere dar in tarile foarte dezvoltate economic centralele digitale cu comutatie analog-electronica sunt pe cale de disparitie.
Ca simplu exemplu in Romania, operatorul de telefonie fixa Telekom nu mai ofera la instalarea de servicii noi de voce decat linii de voce VoIP.
Usor, usor linii de voce fixa pe suport transport linie de cupru vor disparea.Avantajele sunt pur si simplu de natura economica pentru operatorul de servicii voce fixa.Mai sunt si altele dar asta e alta discutie.
Centrala "digitala" romaneasca nu avea cum sa apara in anii 70, pana la mijlocul anilor 70 televizoarele alb-negru produse in Romania aveau in componenta "tuburi electronice" sau popular spus "lampi".
Centrala analog-electronica si nu stiu cat de "digitala" prototip Electromagnetica era de mica capacitate, 90 de numere interior, adica un PABX si a fost montata si in uz curent cam 3 luni de zile la
comandamentul pompierilor din Bucuresti care gestiona si serviciul cu numar de apel 081 valabil pentru Bucuresti
Pana in anii 2000 nu a existat numar UNIC pentru urgente, politia, pompierii si salvarea aveau numere scurte de apel separate.
Ce a urmat dupa instalarea centralei si punerii in functiune?
A fost haos curat.........................solutia a fost repunerea in functiune a vechii centrale analogice.
Am redat din marturiile unor fosti angajati de la telefoane din anii 80, sectia "Centrale interior" sau CI cum era cunoscuta in breasla.
La inceputul anilor 90 am avut "placerea" sa butonez-depanez niste echipamente telefonice cu "comutatie electronica" produse inainte de 1989 si un pic dupa de Electromagnetica.Sincer, impresia vizuala era pozitiva doar era ceva nou.Chiar si placile electronice pareau de a avea o buna calitate.
Dar problema era la conectori, pentru a face bine contact indesam in carcasa "devicelui" respectiv si placile electronice si niste hartie pentru a obtine un fel de "rigidizare" a placilor electronice in sloturile respective.
Probleme similare aveam si la tehnica de calcul PC produsa inainte de 1989 si un pic dupa 1990, pur si simplu la simplu "partz" placile de extensie se miscau in conectorii-sloturile de pe placa de baza.Cand intrebai pe unul de la IIRUC de solutie raspunsul era ca nu exista, de preferat o mai buna ventilare pentru a se evita incalzirea excesiva.
Nu stiu daca "centrala digitala" romaneasca de la pompieri a avut probleme gen "incalzire excesiva" dar tot la inceputul anilor 90 cand am intentionat sa scot o placa de extensie pe slot ISA dintr-un 486 de import am avut prima impresie ca pur si simplu este lipita(cu recentul aparut pe piata romaneasca in acei ani Super Glue) sau de ce nu sudata.Mai aveam putin si chemam pe unul cu o ranga si gandul ma dus la Petrica si industriile socialiste autohtone definite ca fier vechi.
Referitor la ce echipamente-centrale de telecomunicatii au produs fostele tari comuniste.
Cele mai avansate modele de centrale telefonice cu comutatie analog-electronica si care l-a un moment dat au aparut in numar mic prin Romania dupa 1990 au fost cele unguresti. Ungaria a produs inainte de comunism centrale telefonice de tip Rotary, au produs si-n comunism pana in anii 60, au fost multe centrala Rotary importate de Romania in anii 50, multe au fost in uz curent pana la sfarsitul anilor 90.
Nu am vazut in Romania niciodata centrale Penta unguresti, nu stiu daca au fabricat si repet centrale analog-electronice am vazut dupa 1990.
Nu stiu ce centrale telefonice analog electronice au produs alte tari din blocul comunist dar ungurii au produs inainte de 1989 centrale tefonice analog-electronice si unele dintre ele de mica capacitate au ajuns prin Ardeal dupa 1990.
Cand afirm "cele mai avansate " ma refer la faptul ca in 2005 "Electromagnetica" ungureasca inca mai exista, chiar am studiat o oferta de PABX de medie capacitate si nu statea rau pe partea tehnica, pretul era mare in comparatie cu marile branduri.
Alte echipamente mai "speciale" si despre care la un moment dat s-a amintit pe acest topic dar fara a se cunoaste detalii despre partea de functionare a fost sistemul de secretizare a unor posturi telefonice importat din Polonia la sfarsitul anilor 80.
In octombrie 1989 am avut placerea sa o vizita de "placere" la noua centrala Plevna, situata pe strada Virgiliu la scurta distanta de amplasamentul vechii centrale telefonice de pe Calea Plevnei.
La repartitor am observat niste "dulapuri" inchise "made in Poland" care nu existau in toate celelalte repartitoare pe unde m-au dus pasii.
Am intrebat ce fac, ce rol au iar persoana care m-a invitat si introdus "fraudulos" in centrala mi-a comunicat ca nici e nu stie exact dar casunt niste echipamente pentru adaptarea "standardelor" de comunicatie poloneze cu cele romanesti.?!!!
Am intrebat, centrala situata cu un etaj mai sus nu este Penta romaneasca, e centrala telefonica importata din Polonia?
Nu, centrala e Penta produsa la Electromagnetica, si asa era am facut si acolo o "vizita".
Prin septembrie 1990 am vazut inteles ce rol aveau "dulapurile" made in Poland.Eram in armata si vine un grad superior si ma intreaba daca pot repara un "aparat telefonic in frecventa" aflat la acasa la un domn general in activitate.
Post telefonic normal de abonat  la serviciul de telefonie fixa.
Da, zic eu, nu strica "o pila in plus".Primesc adresa, am imbracat haine civile iau cu mine atat de necesarul "micro receptor" - adica un receptor telefonic la care se atasa un disc pentru verificari pe linie, o surupelnita si un cleste spit si ma prezint acasa la domn general.
Ce gasesc acolo, un aparat telefonic made in Poland.Nu mai vazusem niciodata asa ceva.
Nu avea ton de linie, mai venise unul de telefoane si nu facuse nimic.
Pun microreceptorul pe linie telefonica si nimic, adica ton de linie.
"Domn general, raportez e linia telefonica defecta.
Domn general catre mine, te asigur ca nu defecta, e un circuit special, te-ai laudat ca repari aparatul telefonic sa nu crezi ca te-ai invartit de o plimbare prin oras, sa vezi tu cate zile de arest o sa faci.
M-au trecut si luat toate apele, singura componenta pe care o stiam bine era discul, unele modele de EM-72 din anii 80 au fost echipate cu disc fabricat in Polonia.
Si acolo a fost problema, ma mai intalnisem de ea, un disc telefonic are un contact pentru ton de linie atunci cand se ridica receptorul.Cand receptorul se "armeaza" acest contact se intrerupe si comuta pe alte 2 contacte care transmit catre centrala impulsurile corespunzatoare prin intrerupere de linie.
Raportez, domn general gata, am reparat telefonul, era o defectiune la disc.
Poti sa faci rost de un disc nou ma intreba generalul."
I-am raspuns ca pot face rost si de 20 bucati daca e vorba sa nu mai dau o saptamana de zile pe la  unitate.
Atunci am facut legatura intre echipamentul "polonez" din centrala Plevna si liniile telefonice secretizate-codate analogic pentru anumiti utilizatori care au fost in uz dupa mijlocul anilor 80 in Romania.
In revista "Vitralii" in care fostii securisti isi lauda maretele realizari veti regasi si o poveste cu demnitari inalti, securisti si spioni in care utilizarea aleatorii ca sa ma exprim asa a unui microreceptor care era in dotarea multor angajati de la telefoane au dus la o operatiune de mare amploare a securitatii in anii 80 si ghici cine era spionul?
Despre interceptari, secretizari si spionita voi continua alta data.
In fine, ce s-a mai importat din tarile socialiste inainte de 1990.
Alt aparataj telefonic de import din tarile socialiste a fost cel de aparate telefonice RFT din fosta RDG, a se vedea fotografia atasata.
Acest model de aparat telefonic se regasea doar la mari demnitari acasa sau prin ministere sau mari intreprinderi la functiile executive.
Aparatul EM-72 avea o calitate mediocra in raport cu RFT.
Problemele erau: disc-ul si de aceea la un moment dat au existat cateva loturi cu echipate cu disc polonez si microfonul care din cauza de "economii" in anii 80 avea o calitate nu proasta, foarte proasta.Basca cordonul de receptor fabricat din "polimerii" lui coana leana, cand ridicai receptorul, cordonul era atat de rigid incat duceai la ureche si telefonul de pe birou.
Solutia a fost importul de microfoane Tesla din fosta Cehoslovacie dar au fost echipate cu acest tip de microfon doar acele loturi de EM-72 cu disc polonez.Aceste loturi aveau o destinatie precisa, cum ar fi centrala nucleara de Cernavoda.
Alt import din tarile socialiste tot pentru centrala de la Cernavoda a fost un lot si mai subtire de terminale telefonice de PERETE( adica se monta exclusiv pe perete) marca "Eurotel" import Iugoslavia, tot cu disc polonez si fara sonerie.Erau de culoare rosie si aveau ca rol se fie montate in centrala in zonele de risc si in caz de urgenta sa suni la dispecer.
Tot in acei ani am mai vazut scoase din uz diferite centrale telefonice automate sau manuale importate plus diferite terminale in anii 50 din URSS, au existat si asa ceva dar nu stiu multe despre ele.
Bineinteles ca erau de generatie veche, nu m-au interesat foarte mult.
Insa dupa 1991 in special a inceput importul masiv de orice fel echipament telefonic, nou si chiar second-hand, de calitate sau "turcisme" , cererea era imensa.Unii au facut bani frumosi in acei ani.

Edited by danutzu22, 10 December 2018 - 15:14.

djl, on 10 decembrie 2018 - 14:08, said:

Tu ai si mobile vechi cu baterii prastie. Eu la Huawei Mate 10 Pro incarc acum in 1 h si 30 minute si tine aproape 2 zile, daca nu as merge cu Youtube pe strada sigur tine 2 zile fara problema. '

Nasa mea batrana nu are mobil deloc. Dar la pana aceea de curent din Pitesti de sambata, nasul tanar a facut precizarea "demult nu a mai facut asa ceva", deci tot rare sunt ca doar tot CEZ e si in Arges.

O poză cu o centrală telefonică manuală produsă în fosta U.R.S.S. am pus pe aici pe subiect.
Comutaţie electronică = să preia funcţiile componentelor mecanice?

Ieri în drum spre centru (m-am dus la un anticariat cam neserios, doresc să achiziţionez Lista abonaţilor la serviciul Bucureşti 1954 - nu este postată pe net; 1950 şi 1958 se găsesc; 1960 nu) şi am privit spre Centrala Est (Dimitrov) - de fapt fosta, că nu cred că nu mai nici un echipament pe acolo (doar un magazin de-a lor la parter). Ce mişcare trebuie să fi fost pe vremuri în acele echipamente, de asemenea pozat contoare. Vremurile în care am avut numărul cu 42/642 (na, că fac postul 82.642... 1982 e anul naşterii mele, 642 prefixul de fix pe care l-am avut pe vremuri) ...      La şcoală era cu 35/635 (nu ştiu dacă şi cele 2 telefoane publice erau tot cu 635); în 1998 încă mai avea cu 635, în 2000 era deja cu 252 (Iancului, deci nu mai era centrală Oboreană). Telefoanele alea publice vechi cu monede, dar care erau cu disc (că au existat şi cele apărute în anii '90, care aveau taste) puteau fi adaptate să funcţioneze la centrale digitale sau nu?
Cartea de telefoane din 1954 nu am luat-o. Că a zis că o avea la magazin, dar nu o avea. O avea pe cea din 1977 şi la depozit (care era în altă parte) era închis. Nervos fiind că am bătut degeaba drumul şi cum era coadă de vehicule spre Cal. Victoriei am ieşit pe o stradă paralelă cu Bd. Regina Elizabeta, stradă care merge în Cal. Victoriei. Am ajuns şi pe la fosta centrală care era lipită de Palatul Telefoanelor. Dacă aş fi intrat în ea după ce au dezafactat-o, aş fi găsit vestigii (a intrat cineva şi a pozat acum mulţi ani). Credeam că are curte pe ambele părţi, dar pe partea cu strada (stânga Palatului Telefoanelor cum urci dinspre Brezoianu) nu e gard. Destul de masivă clădirea, stilul acelor vremuri, dar din păcate cu bulină roşie    (oare de ce nu o ieşit mai bine la construcţie).
Când au introdus cei de la "RomTelecom" centralizarea facturilor, că înainte de asta trebuia să plăteşti factura la oficiul la care erai arondat, nu mergea s-o faci în altă parte...
Palatul Telefoanelor (despre arhitectura acestuia): http://arhitectura-1...atunci-si-acum/
Tot ceva legat de el: http://www.institute...nelor-3422.html
Despre inaugurarea centralei automate de la Arad (următoarea centrală avea să fie dată în folosinţă abia în anul 1963): http://cioca.ro/2013...-in-23-04-1937/
Clădiri de centrale automate interbelice: http://inter-belica....-telefoane.html
Asta de la centrală era?          https://foto.agerpre...rale telefonice
A fost şi o expoziţie interesantă: https://adevarul.ro/...a6637c4b8c.html
A mai fost şi asta: https://www.wall-str...e/859/9881.html
În fine, pentru o expozţie puteţi încerca la Muzeul Politehnicii din Bucureşti (U.P.B.), localul Polizu (ăla din zona Gării de Nord), corp M, tel. 021.402.39.55, L-V cam orele 10-13-14.

Pe la un alt anticariat am găsit (dar să văd dacă dau 35 Lei) statutul Societăţii Anonime Române de Telefoane. E o mini-cărticică, în Română şi Engleză.

Instalare cablu telefonic cică în Bucureştiul interbelic

 gettyimages-540464466-1024x1024 Inatalre linii telefonice cica in Bucuresti.jpg   375.91K   18 downloads

În Iran, acelaşi model de telefon public cu cartelă precum cel foarte răspândit în România, numai că spoit în albastru: http://www.iranthura...m/payphone.html
Oare care o fi originea acestor telefoane?
Telefoane publice de la care să poţi trimite S.M.S. am văzut că există în Londra (probabil o fi şi în alte localităţi din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, dar nu am verificat asta), Canada şi Australia (aici există doar o companie care face asta se pare). La noi nem.

Nu poţi pune cablu de cubru la post telefonic nou nici dacă există reţeaua?      V.o.I.P. mi se pare şi mi se va păre până la moarte o mare mizerie, chiar dacă atunci când nu pică curentul, funcţionază. E ca la calea ferată, unde din motive de economie şi cică siguranţă (paranoici) au scos în multe ţări vagoanele compartimentate şi au pus necompartimentate, nemaiexistând astfel nici un avantaj d.p.d.v. al confortului faţă de autobuze.

Edited by djl, 11 December 2018 - 13:05.

Mi-am aminitit că am uitat să întreb: unde se afla vechea Centrală Pleveni şi unde se află mai exact cea nouă? Şi de ce nu au reapărut numere cu 49 dacă s-a reînfiinţat centrala. După reînfinţare, ce prefix de centrală avea?
Un articol despre un fenomen trist (nu am nimic cu telefonia mobilă (celulară), dar...      ): http://cioca.ro/2013...nt-si-decadere/
Allexander Graham Bell nu mai este considerat părintele telefoniei. Iar telefonia N.M.T. a apărut în Aprilie 1993, nu în 1992.
Cred că undeva prin 2009 sau început de anii '000 am fost la fost la fostea mea şcoală generală să întreb ceva şi am văzut că nu mai sunt telefoanele publice. Am vorbit cu cineva de acolo şi mi-a zis că dacă toate lumea are mobil... cred că persoana aceea şi-ar fi dorit să mai fie telefoanele publice. La Universitate, Facultatea de Istorie, intrarea dinspre bulevard mai era în 2010 telefon public (cred că l-am mai folosit în 2008). Nu mai e nici ăla. În schimb a rămas unul la parterul blocului cu policlinica de pe Str. Avrig nr. 9-19 (capătul de la stradă dinspre Bd. Ferdinand (fost Dimitrov) ), deşi nu mai e conectat. Sunt curios dacă mai sunt cele din Hala Obor (ajung zilele astea şi mă uit).

Celebra clădire din Cluj: https://www.alamy.co...a-21615611.html

Se pare că sunt mai multe clădiri care aparţin sau au aparţinut "RomTelecom/Telekom" şi au probleme cu rezistenţa la un eventual cutremur        - de ce atâtea greşeli de proiectare sau sunt doar interese?         http://www.simplybucharest.ro/?p=21852
https://expressdeban...com-sunt-varza/
Uite şi cea pe care am văzut-o ieri (ce mi-aş dori suportul ăla cu sigla de la începutul anilor '90)     http://reptilianul.b...romtelecom.html
Oare unde trebuie să depun cere pentru a o vizita?  

De acum 8 ani, dar ce idee de fraudă le-a venit unora... https://www.ebihorea...edia-91808.html

Ceva funny: https://www.timesnew...isti-minculescu

Încă una închiriată (oribilă mai e ca aspect): https://www.ziuacons...oto-485139.html
Bucureşti (Capitală) în general: https://adevarul.ro/...85c8/index.html
Botoşani: http://stiri.botosan...cesarequot.html
Tot Constanţa:

Iaşi: https://www.ziarulde...aa--162379.html
Mai multe: http://www.imobiliar...de-telekom.html
http://www.b365.ro/p...l-4_129458.html

Vânzări ale companiei... http://www.bursa.ro/...elekom-44486822
La Suceava...          https://www.monitoru...e-tun-financiar
https://www.monitoru...centrul-Sucevei
https://www.monitoru...telecom-Suceava

O ştire veche despre cabinele telefonice din Sect. 4 (dar poza e din... Cluj): http://www.b365.ro/p...l-4_129458.html

Oare mai există firma de pe clădire?    http://actualitateac...-sa-se-inchida/

Nu am ştiu că în anii '90 se mai practicau jetoanele de control la "RomTelecom"    

 Jeton RomTelecom pt. proba telefon public aa33a05f8d83f4311a55d48ed3636e13-6067249-1000_1000.jpg   90.77K   1 downloads  JetonRomTelecom pt. proba telefon public 7f4e46bbf83e4c2bf5221e1187fe648d-6067249-1000_1000.jpg   50.04K   7 downloads  Jeton RomTelecom pt. proba telefon public d793719420fdd13b9797095c7b98b746-6067249-1000_1000.jpg   58.42K   8 downloads    Jeton RomTelecom pt. proba telefon public 1e53762ea59b9377bdad2b6ffd73d2dd-6067249-1000_1000.jpg   71.35K   7 downloads  Jeton RomTelecom pt. proba telefon public 7dda8e220b080d686122c27936e7c233-6067249-1000_1000.jpg   43.78K   7 downloads

1988

 Brosura prefixe si numere telefoane speciale Ploiesti 1988 35fbb91d8ebbd34ed10a614e5d5c16df-247-1000_1000.jpg   91.72K   7 downloads  Brosura prefixe si numere speciale telefoane Ploiest 1988 i6cfa9389ca7c417507d5e9675f82b56a-247-1000_1000.jpg   110.6K   9 downloads


Dar "RomTelecom" nu a însemnat numai telefonie. A însemnat şi telegrafie şi telex. Ambele servicii au folosit teleimprimatoarele şi despre ele am deschis un subiect: https://forum.softpe...primator-telex/
Am dorit să fac rost de un asemenea aparat, dar am pus o întrebare care l-a lezat pe unul care era mare pe vremuri (vai, că eu am reparat teleimprimatoare, cum să nu ştiu ce-s alea) aşa că nu a mai vorbit cu cel care le avea... poate se îndură cineva din străinătate dacă ăla a fost aşa de dobitoc.
Ah, m-am uitat pe cartea "Telegrafie" din 1967 şi exista "maşină de scris" pentru bandă perforată în codul Baudot. Dacă greşeai, dădeai înapoi banda şi făcea perforaţie pentru semnal de trecere - adică nu imprima sau transmita vreun caracter dacă puneai aşa ceva într-un cititor de bandă pefrorată cod Baudot.


Vilă "RomTelecom" la Slănic-Prahova în 1995.

 CP192-74 Slanic Moldova - Vila Romtelecom; Camping; Pastravaria -carte postala circulata 1995 8d4295b1bb446ad290142f163d7a8bbe-1430792-1000_1000.jpg   71.67K   6 downloads

Doamne, ce a însemnat această companie. Şi câte avea         Dacă ar fi mers pe vremuri. Dar interese, incompetenţă, mentalităţi învechite şi consumatori...   Pe vremuri unele companii (nu numai din România) nu erau doar companii, erau adevărate societăţi sociale şi economice. Vedeţi ce a însemnat pe vremuri transportul fevoriar în S.U.A... Vedeţi că road poate însemna şi cale ferată (road = şosea, dar şi drum).

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/4D_pXV9tJtY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Pe viitor am să scanez încet, dar sigur toate cărţile de telefon (inclusiv aia cu abonaţi telex) din colecţia mea . Pentru că nu ţin informaţia doar pentru mine, pentru că şi eu am căutat unele informaţii în trecut şi a trecut ceva timp până le-am găsit, plus că am boală pe cei care cer preţuri mari... de la acelaşi anticariat de unde am cumpărat Bucureşti 1970 şi 1973 le-am regăsit la preţuri de peste 100 Lei (eu am dat 30-40 Lei pe ele... ce-i drept, nu-s 10/10 la stare) şi mi s-a părut aberant, mai ales că totuşi nu-s aşa de rare, cea din 1970 este dega digitizată (bine, probabil nu mulţi ştiu asta) şi nu se caută aşa de mult. Voi fi o alternativă la preţuri mari.
Hmm, mi-ar trebui şi un scanner A4 pentru anumite cărţi, ca să nu-l folosesc intens pe cel A3 (cele A3 sunt rare). Nu contează dacă e pe S.C.S.I., că am placă la computerul cu XP. Da, mi-am luat şi placă şi cabluri, că găseşti unele aparate utile cu acest conector + când e vorba să te împrumute cineva sau să te ajute cineva e foarte greu, aşa că e bine să fii dotat cu cât mai multe chestii tehnice.

La cât mai multe povestiri şi istorisiri!    

Edited by djl, 11 December 2018 - 22:12.

Am sunat la acel anticariat şi nu mai aveai în depozit Lista abonaţilor telefonici Bucureşti 1954       Probabil o fi luat-o vreun alt colecţionar. Dar am s-o mai caut. Că vreau s-o scanez şi să v-o pun la dispoziţie. Cine ştie, poate am baftă şi o găsesc mai ieftin... la 40 Lei poate iau 1954 + 1960 (aia din 1960 deja era mai groasă). Dar deocamdată am să scanez Telex Lista abonaţilor din Republica Socialistă România 1989 (ştie cineva dacă a apărut vreo asemenea listă şi după 1989?). Mâine am să pozez şi 1-2 teleimprimatoare... azi am uitat cardul de la aparatul foto în cititor  
Până atunci, o piesă despre telefoane  

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/qJe6gfd6In0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Stimaţi tovarăşi şi prieteni, cu multă şi nemăsurată bucurie în suflet vă prezint Telex  Lista abonaţilor din Republica Socialistă România 1989  
https://www.dropbox....a 1989.PDF?dl=0
E singura listă de genul pe care am văzut-o. Nici la biblotecă nu am văzut aşa ceva. Şi e tocmai din anul în care tovarăşii nu au stat liniştiţi la locurili lor (alo-alo), ceea ce o face şi mai interesantă. Posibil să mai fi fost editate astfel de liste de abonaţi (dacă există Cărţi de telefon astea de telex cum s-ar numi... Cărţi de telex?!!), dar repet, nu am mai văzut vreuna. Pe asta am luat-o din talcioc cu 1 sau 2 Lei. Ah, de la anticariatul ăla unde cer preţuri mari am luat Lista suplimentară din 1967 (şi pe asta trebuie s-o scanez) cu 2 Lei.
Cei de la "RomTelecom" (că atunci când încă se editau cărţi de telefon nu exista încă "Telekom") nici nu se oboseau să pună la dispoziţie spre consultat (măcar la oficiile mai mari) cărţi de telefon pentru toată România. În Bucureşti găseai numai pentru Bucureşti. Le pica mâna. Doar nu eram într-o ţară cu peste 20.000.000 de abonaţi la serviciul telefonic ca să zici că ar fi fost aproape imposibil să adune atâtea cărţi la un loc.
Pe urmă le-au dat la distrus...Mda, Reziliecom; s-au reziliat ei însuşi. E aiurea să nu aibă un spaţiu cu o arhivă cu cărţi de telefon vechi şi să te poţi duce să consulţi acolo. ...., no comment.
E interesant că nu a existat niciodată o listă cu abonaţii fax. Sau în cărţile de telefon să fie trecute şi numerele de fax. De asemenea nu ştiu de ce nu erau trecuţi şi abonaţii telex, că la câţi erau nu ocupau mai mult de 2-10 pagini în plus.
Revenind la ce am postat mai sus, sunt curios dacă de la "cabinele" telex de la oficiile P.T.T.R. puteai transmite înainte de 1990 mesaje către firmele străine sau accesul la aşa ceva era restricţionat? Şi oare puteai ruga de la vreun oficiu P.T.T.R. să ţi se poată face rezervare sau trimite mesaj cu "mai sunt locuri libere" dacă doreai loc la un hotel, bilet de cazare via oficiile de turism, rezervare bilet avion. Puteai face asta şi prin telefon (dacă prindeai linie liberă), dar cu telex/teleimprimator aveai o confirmare tipărită.
Au existat şi reţele vechi de internet înainte de www (world wide web), gen Minitel (Franţa), Prestel (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), dar nu erau compatibile între ele. Pentru telex exista un "limbaj" internaţional. La fel pentru telefonie. Ah, cu excepţia telefoanelor fixe folosite în Suedia şi Australia, restul merg în orice ţară. Din păcate într-o ţară comunistă, anumite avantaje nu puteau fi folosite din motive de paranoia comunistă (să nu scape ceva), pentru că nu existau destule investiţii.
Observ în acea Listă telex că toţi abonaţii erau conectaţi la centrală automată, nemaiexistând centrale telex manuale (în 1975 era automatizată în mare parte). Centralele telex manuale comunicau cu abonaţii prin teleimprimatoare, nu exista legătură sonoră (Alo, centrala *). Deşi prin centrale manuale se puteau realiza teleconferinţe. Seriviciul telegrafic tot teleimprimatoare folosea, numai că mesajele trimise erau mai scurte, existând o anumită limită. De asemenea nu sunt trecute tarifele la telex, care însă erau trecute în ... listele de abonaţi telefonici.
Păcat că la capitolul telefonie am rămas în urmă mult timp. Cred că în anii '90 ar fi putut aduce ceva plusvaloare. Comapniei, angajaţilor, celor care doreau să facă afaceri, plus, că probabil extistând mai mulţi abonaţi, procentul de cost cu centralele automate vechi ar fi fost mai mic, deci şi tarifele un pic mai mici, aşa încât oamenii ar fi vorbit mai mult la telefon, s-ar fi bucurat mai mult, dar ar fi adus şi mai mulţi bani către "RomTelecom".
Ah, Întreprinderea poligrafică "13 Decembrie 1918" (fostă "Cartea Românească"), din care au mai rămas doar ceva faţade ale vechii clădiri (acum sunt birouri pe acolo) nu avea telex, deşi a scos carte de telex      Telefon avea (am mai văzut cărţi de telefon tipărite de ei).
Până când s-a practicat aia cu închiriatul aparatelor telefonice?     (la telefonia mobilă se mai practică pe perioada abonamentului      ).
Dacă am fi fost pe vremuri aş fi zis "la cât mai multe posturi telex instalate ** şi la cât mai multe posturi telefonice fixe prin cablu de cupru instalate". Dar vremurile alea s-au dus   Măcar pot zice "la cât mai multe cărţi de telefon şi de telex colecţionate!"  

* la "Mega Imageul" la care merg le-au dat nişte căşti cu microfon. Nu ştiu cât de bune sunt pentru sănătate, dar aş face într-o zi o glumă "alo, centrala, vreau Bucureşti ..." sau "de ce v-au dat căşti, e centrală telefonică?"  
** există adaptoare care permit folosirea teleimprimatoarelor la linie telefonică normală (telex era cu +60/-60 Volţi) sau via internet.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/p4bQRHQNSVU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/-ry-vOHCXvM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 14 December 2018 - 15:13.

Dar la centralele B.L. (Baterie Locală) aveai sau nu ton de apel la abonatul telefonic?  

Chiar aşa de neinteresant a devenit subiectul?  
Până când a avut Ilfov prefix cu 0179?  
Topicul s-a deschis la pg. 132 unde e postat un articol scanat de mine din revista "Telecomunicaţii": https://forum.softpe...8#entry22362903
Citiţi înainte de ultimul paragraf de la pg. 2

Din „Aparate şi instalaţii telegrafice”, Manual pentru şcolile tehnice de telecomunicaţii (manulul a fost elaborat pe baza tablei de materii aprobate de Min. Învăţămîntului şi Culturii)
, având ca autor pe Al. Dingher şi apărut la Ed. De Stat Didactică şi Pedagogică (pe copertă scrie 1960, dar manualul e tipărit în 1961).
Coperta: Vladimir Baranovsky
Control ştiinţific: Ing. A. Bodeagă
Control metodic: Ing. M. Măruţă
Redactor responsabil: Ing. Dumitraşcu Rodica
Tehnoredactor: Atanasiu Nicolae
Dat la cules: 25.11.1960
Bun de tipar: 09.03.1961
Tipărit la Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918”, Str. Grigore Alexandrescu nr. 93-95, Bucureşti, R.P.R. sub comanda nr. 3.324
În interbelic s-a numit „Cartea Românească”. Din clădirile comuniste nu a mai rămas nimic, din cele ante-comuniste doar zidurile (că e centru de afaceri, magazin). Deşi această întreprindere poligrafică a tipărit şi ultima Listă a abonaţilor telex apărută în perioada comunistă (1989)... de fapt singura pe care am pus mâna, în 1989 nu avea telex.

Introducere pg. 3-4
Cap. I "Noţiuni introdcutive asupra comunicaţiilor telegrafice"
Cap. I.4 "Codurile telegrafice" , pg. 14, fig. 1-4
Cap. I.5 "Viteza de telegrafiere" pg. 14-16

Cap. V "Aparate telegrafice rapide"
Cap. V.3 "Funcţionarea teleimprimatoarelor cu bandă perforată"
Pg. 161-164 a) Perforatorul de bandă pentru teleprimator
Şi Cap. XII "Organizarea legăturilor telegrafice"
XII.1 "Principii de proiectare" pg. 299-301
XII.2 „Organizarea staţiilor telegrafice” pg. 302-313

 Al. Dingher - Aparate si instalatii de telegrafie (1960, 1961) selectii.PDF   27.62MB   2 downloads


Iar din Bucureşti Ghid, apărut la Ed. Meridiane în 1962 * (şi reeditat fără în hartă în 1963, anul în care în Bucureşti s-a introdus centrala telegrafică automată şi a fost dată în folosinţă Centrala Est (Dimitrov) 1 - iniţial numere cu 25, nu cu 35), pg. 279-282 chestii legate de P.T.T.R. Serviciul de fototelegrame nu mai exista pentru public în 1965... deh, paranoia comunistă     
În schimb era mişto să ai oficii telefonice deschise 6-24. Sau să ai oficiu poştal deschis 6-21... uuu, ce mişto ar fi azi aşa ceva!
Bucureşti 10 şi Bucureşti 18 (care era între Podul Băneasa şi Bd. Aerogării; benzinăria se alfa la nr. 26, colţ cu Aerogării) au fost demolate, că acum sunt blocuri pe acolo. Şi 29 cred că a avut aceiaşi soartă - pe acolo trebuie să fie un bloc acuma. 38 a fost demolat sau total remodelat. Posibil să fie şi altele dispărute  

 Bucuresti Ghid (Ed. Merdiane, 1962) pg. 279.jpg   247.35K   4 downloads  Bucuresti Ghid (Ed. Merdiane, 1962) pg. 280-281 P.T.T.R..jpg   505.22K   5 downloads  Bucuresti Ghid (Ed. Merdiane, 1962) pg. 282 P.T.T.R..jpg   224.02K   3 downloads


La elaborarea acestui ghid au colaborat: Berindei Dan (probabil istoricul), Cioculescu Şerban, Prof. Georgescu Florian, Prof. Iancu Mihai, Mihalache Dumitru, Mihalache Marin, Petrescu Mihai, Popescu Mihai, Radian Mircea, Rădoi Atena
Coperta şi vignetele: Val. Munteanu
Responsabil de carte: Constantin Darie
Tehnoredactor: Ana Sabău

Dat la cules: 11 VI 1962
Bun de tipar: 9 X 1962
Tiparu executat sub comanda  nr. 20.020 la Combinatul poligrafic "Casa Scînteii", P-ţa Scînteii nr. 1, Bucureşti - R.P.R.

Edited by djl, 20 December 2018 - 04:47.

Dar centralele analogice puteau memora cumva la ce număr ai sunat? Că în filme Americane vedeai când îl cercetau pe unul/ că puteau să afle a sunat la un număr... dacă era aşa, puteai cere şi desfăşurător?

Altă curiozitate: când au fost tarifele mai umane: în anii '90 sau în perioada 2000-2004?
Şi încă una: în perioada 1990-2002 se blocau liniile de Revelion din cauză că sunau mulţi oameni?

Ziceam mai demult că nu există vreo filmare în care să apară vechi oficii P.T.T.R. Nah, că am găsit ceva, chiar dacă e întunecată imaginea: pe la 1:15:48 o cabină telefonică pentru convorbire la comandă.
Uite că am găsit și poză, cu celebra centrală de la Cluj: http://madeincluj.or...ala-telefonica/
La 4:23 vedem altceva interesant, un post semipublic (din moment ce se sună la el); magazinul era în Hala Matache. Blondu' cu părul lung de la Galariile "Coleus" (una din scene e chiar înaintea ăsteia) avea telefon cu taste.


[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EBI9ej2IFWQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


 posta_3463_69947564809d5ceM.jpg   27.8K   4 downloads  posta_3463_6996257893a85e9L.jpg   47.97K   4 downloads

Edited by djl, 27 December 2018 - 04:41.