Vita de vie

Nu prea am auzit vorbindu-se despre Babeasca si am vazut foarte rar vin Babeasca neagra. Auzisem ca pe la Nicoresti (GL) se facea un vin bun din soiul asta. Are cineva Babeasca? Impresii despre soi si despre vin?

dannek, on 24 iulie 2017 - 14:02, said:

Din experiența proprie și din ce am aflat și eu de la specialiști din domeniu, când via este deja atacată de o boală folosești cu prioritate substanțele de contact care au acțiune mai puternică decât cele sistemice. Ultimele au avantajul că asigură o protecția mai lungă decât primele, dar aici este vorba de a opri atacul de mană declanșat deja.

validoe, on 26 iulie 2017 - 09:02, said:

   Nu te dezumfla , pune mana si planteaza acest soi , ptr consumul familiei, peste cativa ani imi vei multumi ptr sfat

Otineu, on 26 iulie 2017 - 10:11, said:

   Eu credeam ca substantele de contact nu au actiune curativa, doar preventiva. Poate ca ma insel

cotzi, on 26 iulie 2017 - 10:02, said:

Am eu vreo două vițe rătăcite într-o parcelă. Este un soi care dă un vin ușor, mai de vară, de cursă lungă sau cum vrei să spui. Originea lui este în zona Nicoreștiului, dar cel mai bun vin de la noi din acest soi ar fi ăsta, urmat de acesta și acesta. Mai găsești ceva OK aici, aici, aici. La moldoveni îl găsești sub numele de Rară neagră.

neamanole, on 26 iulie 2017 - 10:18, said:

Așa am crezut și eu, dar mi s-a spus că au o ușoară acțiune curativă (în comparație cu cele sistemice care nu au absolut deloc). Așa mi s-a spus, așa vă spun.

Edited by Otineu, 26 July 2017 - 10:27.

Tratamente curative - Ridomil gold mz,  Ridomil Plus, Galben M, Curzate, Eclair,  Pergado F, C, Fanion.

Tratamente puternic preventive -   Mikal flash, Acrobat, Melody, etc

Otineu, on 26 iulie 2017 - 09:58, said:

Spre rusinea mea nu stiu!
Oricum sunt "varza" la vita de vie!
"Senator" m-a ajutat mult, a venit si mi-a aratat cum se taie vita, cum se "conduce" pe bolta....dar nu mai dau de el, am inteles ca este banat permanent.
Am pierdut si nr. lui de telefon....daca poate sa ma ajute cineva in acest sens, ii multumesc.

neamanole, on 26 iulie 2017 - 10:18, said:

Eu stiu,  substantele de contact au actiune curativa doar cand substanta atinge partea ( frunza, ciorchine, lastar...) atacata de infectie ...In momentul in care se executa tratamentul nu reusim sa acoperim intreaga suprafata a unui butuc, deci oprim atacul doar partial...In momentul unui infectii, se folosesc  fungicid cu actiune sistemica si de contact...
Intrebam de productia data de soiul Perla de Csaba, deoarece nu am gasit date despre productivitatea acestui soi si de obicei nu corespund datele de pe hartie cu realitatea de pe plantatie... Din cate am citit aveti in jur de 1000 butuci deci puteti face o medie...
Si eu fac calcule la fiecare soi pe care il am, am specificat ca am doar 5 butuci intr-o parcela de cateva mii de butuci, de obicei produc mai putin decat butuci de Cesla...in cazul meu.

Edited by adriano1978, 26 July 2017 - 12:49.

Deoarece a venit vb de Babeasca neagra, ma intereseaza si pe mine, iar acum sa va scriu cum am auzit de -Babasca Neagra-
Si poveste mea cu "Babasca". Faceam stagiul militar in Tecuci si am vz niste "nuiele" cazute dintr-un camion incarcat cu asa ceva. M-am oprit le-am luat, am intrebat Plutonierul cand am ajuns in unitate, ce sunt. Plutonierul m-a rugat sa i le dau, sunt "Babasca neagra- nemaipomenite".
Nu stiam la acea vreme ce inseamna si daca nu le dorea faceam maturi ptr companie.
De, baiat crescut pe asfalt, in Bucuresti.

Edited by vasilemet, 26 July 2017 - 18:36.

neamanole, on 26 iulie 2017 - 11:27, said:

Hmmm, am luat eu o leapșă cu ăsta în 2014. Cel mai negru an viticol din istoria familiei.

Substantele de contact nu prea pot fi curative , nu au cum pentru ca actiunea lor e limitata la zona pe care sunt administrate si niciodata nu poti acoperi 100% suprafata.
Tocmai de asta exista sistemicele, pentru ca alea intra in tesut, difuzeaza si protejeaza si zona pe care substanta nu a ajuns direct.
Daca un contact ar putea trata atunci din cupru si sulf, care sunt superotravuri pt ciulerci, am rezolva orice in mare masura.
Ele sunt limitate nu pt ca substanta activa nu omoara sau impiedica aparitia "sporilor", ele sunt potente, ci tocmai pt ca e imposibil sa acoperi tot.

Referitor la discutia cu shavitul sau sistemicele care au perioada de pauza mare in comparatie cu sistemicele...sau afirmatia de genul " hai ca ridomilul mai e cum mai e ..."..
Nu vreau sa creez polemici sau alte discutii aiurea insa atrag atentia asupra unui lucru, timpii de asteptare la multe pesticide sunt absolut discutabili.
In cazul de fata daca vorbim de ridomilul cu mancozeb in compozitie...astia dau mancozebul pe la noi cu timp de asteptare ridicol...nu retin exacr dar e 3 zile sau 5 sau cat e dat(.la legume e.foarte scurt oricum).
Prin tarile cu apa calda insa acelasi mancozeb are perioada de asteptare de 21 de zile tot la legume gen tomate si peste tot in lume astea au timpii de.asteptare ai mici decat in cazul vitei sau pomilor
.
Asadar un banal " contact" (.apropos de contact vs sistemic), probabil in cazul de fata una din componentele ridomilului, are un timp real de asteptare mult mai mare decat e  "omologat" la noi...sunt destule sistemice mai scurte...

Ideea este ca nu e bine sa aveti preconceptii de genul asta si e bine sa luati cu rezerva ce declara unii si altii prin diverse prospecte, incercati sa va asigurati ca datele alea sunt reale.

A folosit cineva Orius?  am gasit la 80 lei /litrul   , adica un sistemic la acelasi pret cu sulful

Eu am folosit atat King cat si Talendo, care au aceiasi substanta activa, am fost multumit de ambele...
Ps. Cred ca am putea discuta la tratamente despre produse fitosanitare...

Edited by adriano1978, 27 July 2017 - 13:45.

otineu,in legatura cu ce vrea parintele,eu am rezerve despre soiul Golia, dupa cum zice scdvv Iasi;Amindoi parintii sint v.vinefera cu rez la -20-22.Despre ce productie vorbesc ei  cind spre -27 ,neprotejat,nu doar mugurii ci si corzile sint praf?(daca ar avut ceva singe de labrusca,amurensis,riparia etc,. i-as fi crezut).Poate ca la cerintele colegului ,neprotejata iarna,sa corespunda Mara(are un parinte Seyve Villard,hibrid  cu rez la ger mai buna decit orice specie v.vinifera).La ce doreste parintele,sint de parere sa se indrepte spre ,,vitele rezistente,,creatii romanesti  sau ale vecinilor.

gheo_55, on 27 iulie 2017 - 19:29, said:

Adică, tu vrei să spui că oamenii ăia au scos caracteristicile alea din burtă? Pe de altă parte, dintre cele 3 exemple date de tine, doar vitis amurensis are o rezistență ridicată la ger. Celelalte sunt praf la acest capitol. Au luat fața lumii prin rezistența la filoxeră, iar pentru naivi sunt rezistente și la bolile criptogamice. La Mara ai văzut vreo remarcă legată de rezistența la ger? Eu nu. Dacă ar fi avut așa ceva n-ar fi menționat cei care l-au obținut?
Oricum, nimeni nu poate garanta, dar dacă vrei să încerci, te bazezi pe informațiile disponibile. Și abia după aia spui că soiul x despre care se spune că rezistă la -27 grade nu rezistă decât până la x grade.

parintele, on 26 iulie 2017 - 21:20, said:

Eu nu am făcut referire la prospecte, ci la discuții cu specialiști. Adică, profesori universitari de la câteva facultăți de horticultură din țară, mulți producători de vin cu care țin o legătură strânsă și, cu oarece rezerve, directori regionali de la marii producători de astfel de substanțe. Și corelez toate aceste informații.

Edited by Otineu, 27 July 2017 - 22:09.

V.riparia si v.labrusca sint peste v.vinifera in privinta rezistentei la ger,nu sint praf ,cum crezi tu.
Am constatat ca romanii exagereaza in privinta calitatii soiurilor create la pomi fructiferi si vita de vie.
Ma straduiesc,atit cit pot ,sa vad,sa inteleg de ce si cum,etc.
Tu poti sa explici cum din doua v.vinifera cu rez la ger-20-22  poate rezulta una care sa dea productie ,neprotejata ,dupa o iarna cu -26-27?
La Mara,chiar daca autorul docum nu a precizat,ma astept ,datorita hibridului mentionat caunul din parinti,sa aiba o rez la ger mai buna.

gheo_55, on 27 iulie 2017 - 23:23, said:

În 2011, când a fost ceva ger, Merlot-ul meu (care, se știe că mai jos de -17 grade degeră) a rezistat, dar 3 din vițele hibride din curtea unei mătușe de-a mea (dintr-o localitate aflată la 6 km în linie dreaptă) nu au rezistat. Deci, nu cred, ci constat.

gheo_55, on 27 iulie 2017 - 23:23, said:

Nu sunt genetician, nu sunt ameliorator, dar în genetică  sunt foarte rare cazurile când 1+1=2. Tu crezi că vitis amurensis a apărut din încrucișarea unor vițe care erau rezistente la -45 grade? Hai, să fim serioși.

gheo_55, on 27 iulie 2017 - 23:23, said:

Eu cred că greșești. Când se obține un soi nou se analizează toate tipurile de caracteristici ale acestuia. Dacă era ceva să iasă în evidență se menționa de către autor. Și, așa cum s-a spus la Golia, se putea spune și la Mara. Părerea mea.
O să încerc să stau de vorbă cu un fost ameliorator pe acest subiect. Poate lămuresc problema.

dincolo de soi in sine portaltoiul folosit cat influenteaza rezistenta la ger sau boli? un anumit soi poate avea clone care sa aiba insusri , trasaturi mai bune la anumite puncte? gen rezistenta ger mai mare in deteimentul productiei poate si atunci l ai alege avand ceva sigur si constant.

unic635, on 28 iulie 2017 - 12:45, said:

Fiecare portaltoi are niște caracteristici: rezistența la filoxeră, gradul de prindere de altoi, gradul de prindere a butașilor altoiți, compatibilitatea cu diferite tipuri de soluri și, ca să nu mai lungesc mult vorba, rezistența la ger. Producătorii care se respectă fac analize de sol, le trimit la analize. Când se prezintă rezultatele acestora se recomandă o listă de soiuri și portaltoii aferenți. Deja se practică pe scară largă și la noi. În special cei care au accesat fonduri europene pentru reconversie au făcut și acest lucru.
Soiurile valoroase au mai multe clone. Acestea pot ieși în evidență față de soiul-martor prin anumite caracteristici. Ca să dau niște exemple concrete, vinul din Busuioacă de Bohotin de la Tohani este făcut din două clone ale acestui soi. Unu are mai multă aromă, celălalt dă o producție ceva mai mare și are o rezistență un pic mai mare la boli.
Un alt exemplu este Muscat Ottonel. Pe lângă soiul-martor pe care îl cam știe toată lumea (ciorchine mic și foarte aromat) a mai ajuns pe meleagurile noastre de pe la macaronari o clonă care e mult mai puțin aromat, dar dă o producție cam de 3 ori mai mare!!!
Evident, fiecare producător de vinuri are o anumită filosofie de realizare a vinurilor, un anumit mod de a gândi în funcție de care face alegerile.
Și puteți studia în continuare...
NB Soi-martor=Martor, elite, soi populație

Edited by Otineu, 28 July 2017 - 21:53.