Vita de vie

 omnitera, on 27th March 2011, 20:29, said:

Pentru prepararea acestui produs se folosesc de obicei inflorescențe de la plantele de pelin din zonele sudice, mai aride, unde substanțele aromate se acumulează într-o mai mare măsură. Inflorescentele de pelin se recoltează în faza de înflorire deplină, se transportă și se usucă cu mare atenț în locuri aerisite, dar nu direct la soare. Pentru o mai bună conservare a constituenț aromatici, trebuie să se facă o uscare treptată dar sigură.

Vinul pelin sec poate fi alb, roșu sau roz. Se adaugă cantități de 150-250 g/hl floare de pelin sau fragmente de inflorescență (plante într-un săculeț de tifon) în mustul în fermentație sau în mustuială. Floarea sau inflorescența de pelin, transmit vinului un gust amărui agreabil și o aromă foarte placută. Cercetările efectuate la SDE a Universității din Craiova au evidențiat ca, sub raport olfacto-gustativ este mai avantajos să se folosească un amestec format din inflorescențe de pelin și mici proporții de tulpini florifere. Scheletul inflorescențelor contribuie, esențial la conferirea gustului amărui, iar floarea imprimă aromă. Durata contactului dintre floarea sau inflorescențele de pelin și lichid, se stabilește prin degustări repetate. Ea nu va depași însă 5-7 zile după terminarea fermentației, pentru a evita formarea gustului amar, dur.

Pentru îmbunatățirea însușirilor olfactive, fondul aromatizat poate fi complexat cu mici cantități de mentă, coada șoricelului, mușetel și sulfină. Pentru  intensificarea caracterului gustativ și în același timp a valorii igieno-alimentare se mai adaugă felii de gutui și de mere (0.3-0.5 kg/hl), precum și măceșe zdrobite (20-100 g/hl) (Gheorghiță,1987). Viteza de fermentare a mustului trebuie să fie moderată, pentru ca substanțele aromate extrase din plante și din fructe să nu fie antrenate de CO2, care s-ar elimina violent în atmosferă.

Vinul pelin dulceag se obține din strugurii foarte sănătoși, bine copți și lipsiți de substanțe poluante. Ei se introduc întregi în căzi de lemn. Pe măsură ce recipientele se încarcă cu struguri, se adaugă floare de pelin, felii de gutui, de mere și must proaspăt, bogat în glucide, pâna la acoperirea completă a strugurilor. Căzile se închid cu capace și se lasă să fermenteze încet, până primăvara, când strugurii se scot și se presează. Se obține astfel un vin pelin dulceag, amărui și plăcut aromat.

Vinul pelin de mai se prepară din vin în care se introduce un macerat. Pentru un hl de vin, maceratul este format din 200 g floare de pelin, 50 g floare de peliniță, 20 g sămânță de coriandru, 20 g cuișoare aromate  și 50 g rădăcini de gentiana. Doza de macerat se stabilește pe bază de microprobe. După încorporarea maceratului în vin, amestecul se omogenizează bine, apoi se lasă în repaus mai multe zile pentru “sudarea” componenților. Apoi produsul se limpezește și se îmbuteliază.

Oau! Multumesc pt dizertatie. Am printat-o deja! Multumesc inca o data.

Ati preparat vin pelin dupa vreuna din retete?

 horiapopa, on 28th March 2011, 13:17, said:

Tizule, jos palaria !

Respectele mele.

Va salut oameni buni

Anul trecut am construit o bolta pt. sustinerea viei si anul acesta am plantat butasii: Feteasca Neagra, Muscat Otonel, Pinot Noir si Cabernet S., dar cineva mi-a atras atentia ca,exceptind Feteasca, celelalte nu se preteaza la conducere pe bolta.Acest om are ceva experienta in viticultura, dar nu-l cunosc prea bine,sa-l cred intru-totul.
Eu am citit o carte destinata incepatorilor, in care, la acest capitol,nu precizeaza nimic in sensul acesta.Doar descrie procedeul de conducere pe schelet.
Daca stie cineva ceva in sensul acesta si ma poate ajuta ii multumesc.

 sudest_om, on 4th April 2011, 21:04, said:

In alta ordine de idei, am citit ca Muscatul Ottonel nu performeaza bine in sudul insorit, ne-reusind sa acumuleze aciditatea necesara. Si ca mai la sud de dealurile Vrancei nu face "mare branza"... Stii ceva ? (daca tot l-ai plantat..)

Da,asa zice nenea Bernaz,in cartea lui, dar vinul Muscat Ottonel de Murf...tlar e fantastic.Si nu cred ca aduc strugurii din alta parte.E vinul lor alb "de suflet".Si podgoriile din sudul Frantei castiga medalii cu Muscatul O.Daca-i dai si-o apa minerala,uiti de bere.

Horia 66 are dreptate! L-as corecta putin! Ottonelul nu numai ca nu performeaza,
ca nu atinge aciditatea necesara, in sud, dar, la mine, nu a mers deloc.
Concret, in zona Craiova, undeva la tara, din 200 de vite plantate acum 2 ani mai traiesc,
ca vai de mama lor, 30-40 de vite! Recunosc ca nu am analizat solul inainte de plantare dar
e clar ca nu "merg"! E clar ca nu le convine compozitia solului, ph-ul, clima, etc! Nu mai conteaza!
Le-am aratat toporul! Eu sunt "om serios"! Saptamana asta pun toporul pe ele!
Sudest_om, si mie imi place Ottonelul asta! Dar se pare ca sunt nascut sa beau vinul produs de altii!
In bolta mea troneaza Muscat de Hamburg, Regina, Italia, Victoria, Comoara Panoniei, etc.
Toate sunt de masa, foarte viguroase, foarte productive, si am corzi, de un an, de circa 5-6 metri.
Aceasta lungime a corzilor imi asigura si umbra si productie! As zice sa schimbi soiurile de vin, din bolta,
cu altele de masa! Decizia iti apartine!
Numai bine!
Daniel

Solul poate fi diferit si in aceeasi gradina, dapai din Oltenia pina in Dobrogea.Parintii mei stau la 30 km si au un sol greu loto-argilos dar fertil, eu am unul nisipos pe care l-am fertilizat.Viile prefera solurile nisipoase.Filoxera nu prea se dezvolta, dar nematozii da.( larvele de carabus mi-au stricat 4 butasi si doi pomisori intr-un an.)Le maninca radacinile.Am bagat si granule la plantare, dar anul urmator nu cred ca-si mai fac treaba.Cand am arat am gasit zeci de larve.Si astea erau doar la suprafata...
Daca ar fi clima neprielnica in sud de ce Murfatlarul produce bine? Eu stau aproape. Daca o iau pe cimp cred ca-s doar vreo 20km. O sa cumpar M.Ottonel de la o podgorie din Transilvania, si unul de la Murfatlar, sa vad ce diferente sunt.
Am si eu cativa de masa dar sunt pt copii. Eu sunt troscangiu.   si vinul imi place cel mai mult.

 sudest_om, on 7th April 2011, 23:48, said:

Asta cred ca ne-ar putea lamuri un viticultor. Eu am de gand sa transform o vie cu vita hibrid in vie nobila si ma tot documentez ce sa pun...

As fi vrut - daca s-ar putea - si niste soiuri rezistente la boli, si putin pretentioase la tratamente si productive si fructoase si aromate... si devreme acasa si sa se mai duca si cu vaca.

Dar despre Tama^ioasa Roma^neasca ce stiti - referitor la adaptabilitatea ei la zonele sudice ?

Face "fite" si T. Romaneasca si.....nu ajunge devreme acasa!
E un soi bun dar cam mofturos si bolnavicios! Cere stropiri multe.
Trebuie culeasa tarziu, sa se acumuleze zaharul "necesar" papilelor gustative!
Si.... o culegi tarziu daca te lasa vremea (sau vremurile actuale)!

Bafta!

Merci NicolaeI de informatii..

Via pe care o detin se intinde pe mai multe zone.. si deci si fostii proprietari au taiat-o diferit.. in mare parte este facuta pe 60-80 cm.. iar prima sarma se afla undeva pe la 50 cm.. O sa tin cont de sfaturile tale mai ales la cel de-al doilea taiat.

Legat de alte intrebari.. Eu unu nu am auzit de feteasca, ottonel, pinot, cabernet pe bolta.. sunt struguri de vin si nu se preteaza la bolta.. in schimb cei de masa.. hamburg, afuz ali, nero, italia, moldova se preteaza f bine..

Are careva idee .. unde as putea gasi butasi de vita nobila de vanzare la un pret bun cu siguranta ca va iesi ceea ce am cumparat peste 3 ani?

As vrea sa-mi refac o zona de 3000 mp de vie .. ca este batrana si ar cam trebui sa incep o plantatie noua in paralel acolo.. si nu stiu de unde sa cumpar.. oare la Blaj, Murfatlar, Vrancea as gasi ceva soiuri rosii?

Murfatlar   +40(241)234001 Fax: +40(241)706862
Fruvimed Medgidia: +40(241)821790 Fax:+40(241)822820
La Murfatlar sunt varza.N-au nici macar un punct de vanzare. M-a condus un muncitor in niste spelunci de birouri, si cand le-am spus ca vreau doar vreo 50 de butasi s-au simtit deranjati.
L-a Medgidia n-am fost.

Multumesc frumos.. o sa ii contactez luni.. acum este prea tarziu. Aveti idee si cam ce preturi au la vitele nobile ptr vin?

La Blaj am gasit la pretul de 4,5 lei bucata fara TVA.. un pret care ptr mine mi se pare un pret prea mare .. eu nu caut 50 de bucati.. eu ma gandesc la cel putin 1000.. oricum sunt putine dar deocamdata nu dispun de multi bani pentru investitii.

 omnitera, on 28th March 2011, 21:36, said:

vezi ca pentru vin exista un soi special de pelin, nu stiu cum ii zice stiintific dar pe la Dolj i se spune "de gradina"
sa nu pui pelin de camp ca ala e pentru sapun  

OK! Multumesc, am bagat la cap.

Salut. Boala mare cu vita de vie, cand te prinde nu te mai lasa. Am un prieten din Vrancea si mi-a adus cateva coarde cu vita de vie de la el din zona. Am intrebat ce soi este si a zis ca mi-a adus Cesla ( sau Ceasla sau cum se scrie ), Cesla tamaioasa si Tamaioasa romaneasca. Acum, tamaioasa romaneasca am gasit cum arata , dar sunt nedumerit in ceea ce priveste aceasta Cesla, Ceasla sau cum se scrie. Pe internet si prin carti nu am gasit nici o poza, nici o referire la soiul asta, ca sa nu mai zic de Cesla tamaioasa. Singurul soi care seama ca denumire cu asta cred ca este "Chasselas dore". Stie cineva daca este unul si acelasi soi? sau este altceva?
Multumesc frumos pentru raspuns si va doresc tuturor un Paste fericit!

Este acelasi soi! (originea este din Franta, se scrie cum ai gasit, se citeste cum ti-a zis
amicul din Vrancea).
Chasselas este alb si roze.
De Chasselas tamaios nu am auzit. A nu se confunda cu Regina Viilor!
Numai bine!

Chasselas