Cum va arata primul satelit romanesc (Goliat)

Si uite asa experienta acumulata (chiar si la esec) se duce pe apa sambetei.

O intrebare prosteasca poate. Nu exista sansa ca satelitii sa se ciocneasca intre ei?

Astazi a fost publicat al doilea articol despre sistemul ADCS de la bordul lui Goliat:

Lansarea primului satelit romanesc-prezentare Goliat (partea 5)
http://www.spacealliance.ro/articles/view....=20120222090038

La acesti sateliti Cubesat nu exista acest pericol pentru ca nu au propulsie proprie sa se poata deplasa singuri in spatiu. Orbita lor nu este influentata decat de perturbatiile externe care actioneaza (aproape la fel) asupra fiecaruia. Distanta de separare intre ele a fost realizata la lansare prin injectia lor succesiva pe orbita (o separare de cateva secunde x aproximativ 7 km/s viteza rachetei la momentul acela).

1) Daca Vega avea 7 km/s atunci cind s-au separat satelitii, cum s-au putut mentine acestia pe orbita atita vreme cit viteza era insuficienta? Motoare cubesatii nu aveau asa ca nu puteau accelera.

2) Daca Vega mergea cu 7 km/s si lansa cubesatii unul cite unul la 10 sec, acestia aveau tot 7 km/s si in consecinta se tineau de racheta. Numai daca Vega accelera intre lansari succesive s-ar fi obtinut o indepartare a minisatelitilor.

3) Cubesatii erau cite trei in tub. Din cite stiu, odata deschis capacul, arcul de la baza tubului impinge toti minisatelitii, de deasupra lui, deodata cu o viteza laterala de ordinul metrilor pe secunda.

Separarea satelitilor nu are cum sa fie n secunde inmultit cu 7 km/s decit numai daca cubesatii se opreau in loc imediat ce ieseau din tub.

Semanlele acelea primie odata de la satelit, adica temperatura si curent nu sunt cumva cele emise de echipamentul care a venit odata cu kit-ul de asamblare in timp ce restul echipamentelor inca nu s-au trezit?

Am observat in interviul de pe TVR ca domnul Piso era un pic stanjenit dar a trebuit sa arate partea plina a paharului, nu avea cum sa vina si sa-si puna cenuse in cap. Boala asta a minimalizarii esecurilor si exagerarii rezultatelor e o boala veche la romani, nu dispare asa usor si vad ca si noile generatii s-au molipsit.

Sunt curios cine era responsabil cu pornirea satelitului si pregatirea lui pt. lansare. Un jumper/buton ceva cu optiunea "se baga in racheta".
Din info care au ajuns la noi, asa tind sa cred si eu, ca au uitat sa-l porneasca
................

Cumva pornirea satelitului s-a facut daca antena s-a depliat si acele prime date de telemetrie sunt reale.

True.. cel putin o parte din el merge.
Dar imi vine greu sa cred ca 3 experimente (sau cate aveau acolo) s-au stricat toate. Macar aiurea sa fi mers si mnah, functionau cumva. (se spargea o lentila, se bulea un senzor, dadea rezultate ca ceapa da' zicea ceva)
Cum tehnica de pe el e standard (ai nostri manarind prin optiuni p-acolo) si e la aceiasi calitate cu ceilalti nanosateliti, in aceiasi racheta si cam pe aceiasi orbita, nu pot sa suspectez ca s-a bulit ce-au pus ai nostri acolo (plec de la premiza ca suruburile au fost si ei in stare sa le stranga).
Deci defect catastrofal nu exista motiv sa fie, defecte multiple e dificil de crezut.
In 5 ani de zile, cred ca au avut timp sa verifice daca merg experientele 'la rece'. Adica sa-si faca poze cu satelitu, sa-i dea bobarnace pe post de micrometeoriti, mistouri d-astea ca tot e pe banii statului Deci, pot presupune si ca l-au mufat bine.
Deci tehnic (hardware) cel mai probabil este inca functional.
Ce mai ramane ca motiv pt. nefunctionarea lui ? Modul de functionare.
Power off. Standby. Earth mode. Safe mode. Rocket mode. Space mode. Test mode. 'Mnezau stie ce alt mode.
Cine are rabdare sa studieze computerele din magazinul de nanosateliti precis gaseste toate mode-urile. Si coroborand cu 'status'-ul transmis de Goliat, sunt sanse bune sa descopere ce crede satelitu' ca face.
My 2 cents ? Nu asteapta comenzi. De ce ? CA NU I-A ZIS NIMENI !  

MSL Computer Problem Resolved
    February 9, 2012
The Mars Science Laboratory Spacecraft has a fully functional Navigation System once again after a star tracker software issue was resolved by Mission Controllers.
On November 29, 2011 – three days after launch, a restart of the onboard computer system was triggered by software used to support star-tracking capabilities. Mission Personnel on Earth have been working with a duplicate computer to reproduce the result and understand the issue. Engineers were able to obtain some data as the duplicate computers showed the same behaviour a few times out of thousands of attempts. While diagnosing the problem, MSL ran on its Inertial Measurement Unit that was calibrated on December 21, 2011 for use as a backup for the onboard celestial navigation system. During the first Trajectory Correction Maneuver, the spacecraft’s backup instruments provided navigational data.

In January 2012, teams identified the problem and a procedure to fix it was developed. This repair procedure involved a reconfiguration of registers in the memory management of the computer. A test computer on Earth was used to replicate the failure of the system and to test the new configuration. No repeat of the erratic behavior was registered and the reconfiguration on the actual spacecraft was made during the week of January 30. This week, teams verified that the system was running properly. The root cause of the problem was identified to be a previously unknown design idiosyncrasy that could result in cache errors that lead to commands not being executed as expected. On January 26, the vehicle performed a minor alignment activity using its star and sun trackers. The Star Scanner detected Mars and MSL is now flying with its target in sight. Nominal use of the Star Tracking System resumed this week after the reset of November.

Viteza nu e nici o clipa constanta pentru ca orbita este usor eliptica, asa ca viteza e mai mare la perigeu si mai mica la apogeu (vorbesc de viteza tangentiala). Practic pentru fiecare combinatie viteza/raza de rotatie corespunde o anumita orbita. In momentul cand satelitii au fost separati din tub, fiecare a primit un impuls de viteza care s-a concretizat in traiectorie diferita. Chiar si o secunda diferenta intre momentul ejectarii inseamana dupa aceea o distanta apreciabila intre obiecte.