ocean sarat

marea neagra este de fapt albastra, ca si celelalte mari pentru ca se reflecta culoarea cerului. Daca cerul va fi intr-o zi noros, marea va fi mai cenusie. I se spune marea neagra pentru ca, candva grecii au incercat sa navigheze pe ea dar era foarte neprimitoare in latina "Pontus euxinos" in romana adica marea neprimitoate,neagra la "suflet".

tomvla94, on Mar 15 2009, 22:14, said:

Grecii, în perioada de dezvoltare a culturii antice, au patruns și în regiunea Mării Negre pe care au numit-o PONTUS AXEINOS (sau Marea mohorâtă , neospitalieră). Dezvoltă ulterior un comerț activ, dovadă fiind prezența orașelor elene : Tomis, Histria, și Callatis, care devin centre polarizatoare ale activităților comerciale ale coloniilor grecești. Din Mare "mohorâtă și neospiatlieră", Marea Neagră devine "PONTUS EUXINUS", respectiv "mare ospitalieră", denumire care o regăsim în toate consemnările ulterioare. Cred ca asta ai vrut sa spui, dar le-ai incurcat putin.

Este simplu: oceanele sunt sarate deoarece printesele din povesti, pe vremuri, plangeau pana faceau lac/mare de lacrimi, iar aceste lacrimi se strangeau in oceane; deoarece lacrimile sunt sarate... Q.E.D.!
In ce priveste culoarea marii negre: ea are o culoare ultravioleta. Noi oamenii nu putem vedea ultravioletul, asa ca observam ce mai putem, spectrul de la capatul dinspre ultraviolet, plin de "impuritati", de zgomot, adica acel albastru-indigo amarat. O pisica vede altfel marea neagra (corect spus "Marea Ultravioleta").

Edited by Africanul, 24 March 2009 - 17:00.

Pericolul cu H2S nu e ca se aprinde ci e otravitor!
Mediul deosebit din Marea neagra e important pentru studiul unor evenimente de disparitie in masa mai vechi decat cel din cretacic-tertiar.
Amenintarea Marii Negre consta in faptul ca daca nivelul de oxigen scade, atunci H2S poate sa inceapa sa urce, si in cantitati destul de mari sa devina periculos pentru noi. Pute a oua stricate ce-i drept dar e foarte toxic, e gazul toxic din fantani.
Un articol depre asta aici
Culoarea marii are de a face cu multe lucruri, dar chestia cu cerul e destul de putin semnificativa. Alte lucruri ca particulele si algele din mare sunt mult mai importante. H2S se poate sa fie de vina pentru nuanta mai inchisa a Marii Negre dar nu stiu sigur.
Oricum rosu are lungimea de una mai mare (energie mai mica a fotonului) si din cauza asta difuzia e mai putin insemnata la rosu. Albastru e la capatul celalat al spectrului.

Ce zici de culorile din aceasta fotografie? http://www.panoramio.com/photo/2415207

Mai, da'totusi, dupa toate miile de milioane de ani, si din toate sarurile posibile si imposibile de pe Pamant, tocmai sarea sa nu se recicleze in scoarta terestra, si sa ramana incapatanata in ape? Adica, e plin de saruri pe uscat, nu si in ocean. Inafara de sarea noastra de masa care e 99% in ocean. Din toate sarurile pe care le spala apa prin ploi, rauri, infiltratii, eroziune etc., numai clorura de sodiu a mers in oceane si n-a mai plecat. Toate alealalte, daca au fost, s-au intors pe uscat ca dovada ca nu-s in ape!
Nu vi se pare ciudat?
Cei care stiu de mine stiu probabil ca-s adeptul Universului Electric si-al catastrofismului de natura cosmica. Poate ar trebui vazut de ce cei vechi numeau oceanul "lacrima lui Kronos". Adica, oceanul planetar vine majoritar de pe Saturn.

Păi da, apa spală sărurile, ducându-le într-un final la ocean

am citit mai demult ca oceanul ar fi sarat deoarece in apa s-au dizolvat zacamintele de sare existente pe locul unde s-a format oceanul.  zacaminte de sare exista si pe uscat si odata cu ocuparea lor de catre ocean probabil ca acestea se vor dizolva in apa. de asemenea este posibil si reversul. odata cu ridicarea scoartei terestre o mare cantitate de apa oceanica sa ramana captiva in depresiuni si din cauza caldurii solare sa se evapore dand nastere zacamintelor de sare.

rich1974, on 20th August 2009, 16:52, said:

Problema e ca situatia actuala nu arata deloc existenta unui astfel de ciclu. Cam 99% din sarea lumii e-n apa marii. Cum am zis, mai sunt multe alte saruri pe Pamant, si multe din ele-s solubile-n apa. Si totusi, 99% din ele-s in solul terestru. Doar clorura de sodiu e monopolizata de ocean. E o totala anomalie.

pai in apa marii nu se gaseste numai clorura de sodiu....mai sunt si alte saruri. clorura de sodiu se gaseste in cantitati mari fiindca si pe uscat se gaseste in cantitati mari. eu alta explicatie nu gasesc.

Explicatia cerului albastru o da fenomenul de imprastiere Rayleigh, din ce imi aduc eu aminte.

rich1974, on 21st August 2009, 09:34, said:

Eu asta tot zic, ca e 99% in ocean, cantitatile de pe uscat desi mari sunt infime comparativ cu cat ai strange din ape.
Iar alealalte saruri, si ele, sunt mult mai putine in ape si mai multe in uscat.

searcher-star, poți da exemplu concret de săruri, să ne lămurim?

domnul_ionescu, on 21st August 2009, 14:46, said:

Auchei, aim bec.
Mi-am facut ceva teme, sa raspund mai detaliat.
Oceanele se compun 96,5% din apa si 3,5% saruri. Din ele, aproape 3% e sarea noastra de masa. Toate celelalte sunt sub 1%, desi teoretic se scurg din toate, de pe continente.
Am insistat pe saruri dar e gresit, pana la urma si calcarele de pilda tot saruri is, asa ca sa nu ne latim prea tare. E un mister de ce-s proportional asa putine in oceane si asa multe pe uscat, dar sa nu ne complicam.
Misterul cel mare cu sarea e clorul.
Sodiu se gaseste destul, peste tot, si e destul de solubil si foarte combinabil, deci n-ar fi o problema sa zici de unde a venit.
Clorul, e alta poveste.
E un element relativ rar pe Pamant. Iar din toate lucrurile, se gaseste aproape doar in sarea marina. Daca l-ai scoate din sarea marina si l-ai face fluid sau solid, ai avea un strat de aproape 100m peste tot pe Pamant. Si totusi, el e doar (99%) in sarea marina. Teoria zice ca el vine din adancuri, ca l-au scos vulcanii submarini. Problema e ca daca ar fi asa, ar trebui sa se gaseasca prins in structura magmelor. Mai ales in magmele ce formeaza fundurile oceanice. Ori, nu e: procentajul lui mediu in magmele terestre de orice fel e de 0,04%.
In schimb, e mult mai frecvent - 0,5%, peste 10 ori - in magmele martiene. In cele de pe Io, satelitul lui Jupiter, 1%.
S-a evidentiat ca Saturn erupe clor ce ramane prins in inelele lui.
Puteti da google pe Astronomy Now Online 23.07.09, sau pe Detection of sodium chlorine in Io's atmosphere.
Toate astea ar fi argumente in favoarea originii extraterestre a clorului.
Problema e, cum a ajuns aici, prin meteoriti sau asa ar lua timp incredibil, si ar fi mai egal raspandit peste tot.
De aceea, se poate presupune o catastrofa care sa-l fi adus in bloc. Exista teorii cum ca o explozie pe Saturn ar fi creat un jet care s-a intersectat cu Pamantul si l-a cadorisit cu multa apa sarata. Animalele marine fosilizate sunt mai degraba de apa dulce, in majoritate, si-s de ape de mici adancimi. Stratele de fosile vorbesc de mari putin adanci si dulci, pline-ochi cu vietuitoare. Chiar savantii mainstream spun ca marile erau putin adanci pe vremuri, dar nu se obosesc sa explice de unde apa in plus. Oceanele adanci, sarate si relativ goale in comparatie, ar putea fi mai recente.

explic intr-un limbaj pentru copii ca marea este sarata deoarece toate raurile care se varsa in ea, spala in drumul lor saruri si alte minerale care se afla pe Pamant. Acestea se dizolva in rauri si raurile apoi se varsa in mari. O alta sursa de sare din apa este patura de sare. O data ce soarele evaporeaza apa din mare pentru a se forma norii, lasa mineralele si sarurile in urma, de aceea apa marii este mult mai sarata decat a celorlalte rauri si lacuri. Si chiar daca ploua si pe mare la fel de mult ca si pe pamant, precipitatiile nu sunt suficiente pentru a dilua sarea.

Marile au toate cam aceasi culoare in larg. Culoarea fiind exact culoarea cerului. Nu de putine ori am vazut marea de un albastru curat si frumos, iar dupa 2 zile cand era furtuna si nu vedeai pe cer decat nori marea fiind neagra (cenusiu inchis mai bine spus). Iar pe plaja marea este in general cenusie sau o combinatie de cenusiu si verde, asta venind in general de la fundul marii nisipos (nisipul se ridica de la curenti si murdareste apa) si alge. Dar in general marea neagra pe litoralul Romanesc este cenusiu, si daca sunt multe alge atunci se vede verde. Insa daca fundul apei este stancos si nu este nisip mai deloc apa va fi albastruie si foarte transparenta ca in imaginea pusa de cineva mai sus din panoramio, si de fapt cam asa ar arata o apa curata. Noaptea in marea rosie, in zonele oceanice mai calde, si alte mari uneori marea este fluorescenta daca este agitata, si daca ai noroc poti casii pete mari luminate care dau impresia de oras submarin, te simti ca si cand ai sta intr-o zona SF, dar fenomenul nu este vazut prea des, asta se intampla datorita plactonilor, si cand se intampla asa, aceeasi mare vazuta ziua are o culoare verzuie.

undercoverbrother, on 8th July 2008, 15:32, said:

Pai in Marea Neagra nu exista curenti verticali si de aceea sunt 2 straturi.

alinutsa54, on 9th August 2010, 08:16, said:

Deci sursa sarii din apa oceanelor este patura de sare din oceane... buna treaba!

Acum cu teoria "dizolvarii" - daca era asa, sapand in Pamant, sub nivelul apelor freatice, vom gasi sare cu duiumul, ca nu a fost "carata" de ape la oceane, nu? Pai surpriza, nici in adancul Pamantului concentratia de sare nu este mai mare decat la sol. Singurele locuri pe "uscat" cu concentratie mare de sare sunt cele in care fundul marilor preistorice s-a ridicat si a adus sarea oceanelor la surpafata (minele de sare).