Potopul - test de inteligenta

takillya, on 22nd January 2011, 23:44, said:

Tare glumele astea.
Si Ghita Muresan de cate ori zice stiinta, ca-i mai batran ca Irinel Columbeanu?

takillya, on 23rd January 2011, 18:28, said:

Voiam doar sa arat ca unora li se brehane complet de logica mainstream, o au pe a lor, si se simt foarte bine.

http://www.razbointr...m-in-nesimtire/

Cred ca apa sa strins la un loc, iar apoi s-a imprastiat.
Originea vietii in varianta stiintifica este doar presupusa, deci nu pot fi acuzat ca cred ca lumea a fost creata in 6 zile si ca un maslina a inflorit in 7.

Quote

Atunci pentru voi decade varianta ca lumea a aparut de la o supa primordiala...cite supe ne trebuiesc stiind ca existenta uneia singure este aproape complet improbabila stiinftic.
Si ai citit afirmatia lui searcher-star?

Quote

Putine, dar erau...gestul conteaza...

Cu blestemul e evident ca sa referit la unul de proportiile potopului...au suferit oameni dar nu a fost blestemat pamintul...

Quote

Aici mai poti sa presupui ca s-a referit la faptul ca totul va decurge normal in continuare.

Eu nu cred orice si nu poti dovedi ca poza ceea e a ta sau ca eu cred orice....

Eu am plecat de tot, oricum nu ajung nicaieri discutind cu voi. Ma intilnesc mereu cu stiinta, dar voi mai intrati pe un site ortodox sa vedeti macar despre ce e vorba pe acolo.

Quote

Imi spui si mie unde scrie ca dumnezeu si-a adus aminte de boul ala de noe exact dupa 150 de zile ?
Ca eu nu vad ...

[quote name='tudorel666' date='1st July 2008, 13:38' post='4832285']
Pentru toti cei ce se cred tari la problemele de logica si la testele de inteligenta, dau mai jos o problema care mie mi-a luat ceva timp sa o rezolv, adica ore bune. Fac asta pentru ca exista un topic in care se sugereaza ca ateii ar avea un IQ superior teistilor, deci vreau sa le dau sansa sa si demonstreze acest lucru!
       Nu dau nici un premiu, decat moral, dar avem sanse sa ne convingem ca intradevar ateii sunt mai inteligenti. Problema este destul de dificila, dar are solutie, chiar daca anumite lucruri raman totusi in suspans.
       Bafta tuturor!        
       Mergeti deci la Geneza, cap.7 si 8 si calculati cate luni si cate zile dura un an pe vremea lui Noe. Veti avea "a big surprise", bineinteles, pentru cei ce vor fi in stare sa calculeze.
      
  Uite aici un calcul simplu.Dar,detaliat.

„Jurnalul de bord“ al lui Noe — Are vreo însemnătate pentru noi?

CÂND a rostit profeția despre semnul prezenței sale și al încheierii sistemului de lucruri, Isus a spus: „Așa cum au fost zilele lui Noe, așa va fi prezența Fiului omului“ (Matei 24:3, 37). Astfel, Isus a arătat că există o paralelă între ce se întâmplă în zilele noastre și ce s-a întâmplat în zilele lui Noe. O relatare exactă și demnă de încredere a evenimentelor care au avut loc în zilele lui Noe se poate dovedi de o valoare inestimabilă.

Este „jurnalul de bord“ al lui Noe atât de prețios? Poate fi considerat un document istoric autentic? Putem stabili cu exactitate când a avut loc Potopul?

Când a avut loc Potopul?

Biblia conține date cronologice cu ajutorul cărora putem calcula timpul înapoi până la începutul istoriei omenirii. La Geneza 5:1–29 găsim datele genealogice de la crearea primului om, Adam, și până la nașterea lui Noe. Diluviul a început „în anul al șase sutelea al vieții lui Noe“. — Geneza 7:11.

Pentru a afla când a avut loc Potopul avem nevoie de o dată de referință. Trebuie să plecăm de la o dată recunoscută în istoria laică și care corespunde unui anumit eveniment consemnat în Biblie. Pornind de la această dată putem să socotim anii și să găsim pentru Potop o dată având la bază calendarul gregorian folosit în prezent pe scară largă.

O dată de referință este anul 539 î.e.n. în care regele persan Cirus a cucerit Babilonul. Printre sursele laice ce conțin date despre domnia lui Cirus se numără unele tăblițe babiloniene și documente redactate de Diodor, Sextus Iulius Africanus, Eusebiu și Ptolemeu. În urma unui decret emis de Cirus, o rămășiță de evrei a plecat din Babilon și a ajuns în țara ei natală în 537 î.e.n. Atunci s-au sfârșit cei 70 de ani de pustiire a regatului lui Iuda, perioadă care, potrivit consemnărilor biblice, începuse în 607 î.e.n. Dacă luăm în considerare perioada judecătorilor și a regilor ce au domnit peste Israel putem trage concluzia că exodul israeliților din Egipt a avut loc în anul 1513 î.e.n. Cronologia biblică ne poartă înapoi în timp încă 430 de ani până la momentul încheierii legământului cu Avraam, în 1943 î.e.n. Apoi trebuie să luăm în calcul anul nașterii și durata vieții lui Terah, Nahor, Serug, Reu, Peleg, Eber și Șelah, precum și a lui Arpacșad, care s-a născut „la doi ani după potop“ (Geneza 11:10–32). Astfel, ajungem la concluzia că Potopul a început în anul 2370 î.e.n.

Căderea apelor Potopului.  Aici poti vedea cum se calculeaza durata potopului si a timpului in care a stat Noe in arca.

Înainte să facem o trecere în revistă a evenimentelor care au avut loc în zilele lui Noe, vă invităm să citiți relatarea din Geneza 7:11— 8:4. Referitor la căderile masive de apă de atunci se spune: „În anul al șase sutelea al vieții lui Noe [2370 î.e.n.], în luna a doua, în ziua a șaptesprezecea a lunii, chiar în ziua aceea s-au rupt toate izvoarele adâncului celui mare și s-au deschis stăvilarele cerurilor“. — Geneza 7:11.

Noe a împărțit anul în 12 luni a câte 30 de zile. În antichitate, prima lună a anului începea pe la mijlocul lunii septembrie a calendarului folosit de noi. Apele Potopului au început să cadă „în luna a doua, în ziua a șaptesprezecea a lunii“ și a continuat să plouă timp de 40 de zile și 40 de nopți, pe parcursul lunilor noiembrie și decembrie ale anului 2370 î.e.n.

Iată ce informații mai avem cu privire la Potop: „Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile. . . . Apele au scăzut de pe fața pământului, scurgându-se și împuținându-se și, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micșorat. În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munții Ararat“ (Geneza 7:24—8:4). Prin urmare, de la acoperirea completă a pământului de ape până la retragerea apelor au trecut 150 de zile, sau cinci luni. Astfel, arca s-a oprit pe munții Ararat în luna aprilie a anului 2369 î.e.n.

Acum citiți Geneza 8:5–17. Vârfurile munților s-au văzut după aproximativ două luni și jumătate (73 de zile), „în luna a zecea [iunie], în ziua întâi a lunii“ (Geneza 8:5). Trei luni (90 de zile) mai târziu — „în anul șase sute unu [al lui Noe], în luna întâi, în ziua întâi a lunii“, adică pe la mijlocul lunii septembrie 2369 î.e.n. — Noe a ridicat învelitoarea arcei. El a putut să vadă că „fața pământului se uscase“ (Geneza 8:13). După o lună și 27 de zile (57 de zile), „în luna a doua, în a douăzeci și șaptea zi a lunii [jumătatea lunii noiembrie, 2369 î.e.n.], pământul era uscat“. Atunci Noe și familia sa au ieșit din arcă pășind pe pământ uscat. Așadar, Noe, împreună cu membrii familiei sale au stat în arcă un an lunar și zece zile (370 de zile). — Geneza 8:14.

Ce demonstrează aceste consemnări exacte ale evenimentelor, detaliilor și elementelor temporale? Simplu spus, că profetul evreu Moise, care, cu siguranță, a scris cartea Geneza pe baza consemnărilor ce i-au parvenit, a prezentat fapte reale, nu un mit. Prin urmare, Potopul are o importanță deosebită pentru noi, în prezent.
Cum au considerat alți scriitori ai Bibliei Potopul?

Pe lângă relatarea din Geneza, în Biblie se fac multe alte referiri la Noe și Potop. Iată câteva exemple:
1) Cercetătorul Ezra i-a inclus pe Noe și pe fiii săi (Sem, Ham și Iafet) în genealogia națiunii Israel. — 1 Cronici 1:4–17.
2) Luca — medic și scriitor al unei evanghelii — îl menționează pe Noe în lista ascendenților lui Isus Cristos. — Luca 3:36.
3) Apostolul Petru face mai multe referiri la relatarea despre Potop când le scrie colaboratorilor săi creștini. — 2 Petru 2:5; 3:5, 6.
4) Apostolul Pavel vorbește despre marea credință de care a dat dovadă Noe construind arca pentru salvarea familiei sale. — Evrei 11:7.
Poate cineva pune la îndoială că acești scriitori ai Bibliei îndrumați de spiritul sfânt au acceptat relatarea din Geneza despre Potop? Cu siguranță, ei au considerat Potopul un eveniment real.

Isus și Potopul

Isus Cristos a avut o existență preumană (Proverbele 8:30, 31). În perioada Potopului, el exista ca ființă spirituală în ceruri. Întrucât a fost martor ocular la acest eveniment, Isus ne oferă cea mai solidă confirmare biblică despre Noe și Potop. Iată ce a spus el: „Așa cum au fost zilele lui Noe, așa va fi prezența Fiului omului. Căci, așa cum erau oamenii în zilele acelea dinainte de potop: mâncau și beau, bărbații se căsătoreau și femeile erau date în căsătorie, până în ziua în care Noe a intrat în arcă; și nu au acordat atenție până când a venit potopul și i-a măturat pe toți, așa va fi prezența Fiului omului“. — Matei 24:37–39.

S-ar fi folosit Isus de o legendă pentru a ne avertiza cu privire la sfârșitul acestui sistem de lucruri? Greu de crezut! Suntem siguri că el s-a folosit de un exemplu real de executare a judecății divine asupra celor răi. E adevărat, s-au pierdut multe vieți, dar ne simțim încurajați știind că Noe și familia sa au supraviețuit Potopului.
„Zilele lui Noe“ au o semnificație deosebită pentru cei care trăiesc în acest timp al ‘prezenței Fiului omului’, Isus Cristos. Citind relatarea detaliată despre Potop care s-a păstrat datorită consemnărilor lui Noe, putem fi siguri că ea este un document istoric autentic. Iar relatarea inspirată despre Potop din Geneza are o mare însemnătate pentru noi. Așa cum Noe, fiii săi și soțiile lor și-au pus încrederea în mijlocul de salvare stabilit de Dumnezeu și noi, în prezent, putem beneficia de ocrotirea lui Iehova pe baza credinței în jertfa de răscumpărare a lui Isus (Matei 20:28). Mai mult decât atât, putem spera să ne numărăm printre supraviețuitorii sfârșitului acestui sistem de lucruri, așa cum din „jurnalul de bord“ al lui Noe aflăm că el și familia sa au supraviețuit Potopului prin care a fost distrusă lumea lipsită de pietate din acele vremuri.

[Note de subsol]

În lucrarea Keil-Delitzsch Commentary on the Old Testament, volumul 1, pagina 148, se afirmă următoarele: „Probabil la 73 de zile după ce arca s-a oprit, s-au văzut de jur împrejurul arcei vârfurile munților, și anume vârfurile munților din Armenia“.
[Chenarul de la pagina 5]
Au trăit ei chiar atât de mult?
  „TOATE zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; și el a murit“, spune Biblia (Geneza 9:29). Metusala, bunicul lui Noe, a trăit 969 de ani, fiind omul cu cea mai lungă durată de viață consemnată vreodată. Durata medie de viață a celor zece generații de la Adam până la Noe a fost de peste 850 de ani (Geneza 5:5–31). Au trăit oamenii de atunci chiar atât de mult?
  Scopul inițial al lui Dumnezeu era ca omul să trăiască veșnic. Primul om, Adam, a fost creat cu posibilitatea de a se bucura de o viață fără sfârșit, cu condiția să asculte de Dumnezeu (Geneza 2:15–17). Însă Adam nu a ascultat și a pierdut această perspectivă. După 930 de ani, timp în care a trecut printr-un proces lent ce a dus la moarte, Adam s-a întors în pământul din care fusese luat (Geneza 3:19; 5:5). Primul om le-a transmis tuturor descendenților săi păcatul și moartea. — Romani 5:12.
  Totuși, oamenii care au trăit în acele vremuri erau mai aproape de perfecțiunea pe care a avut-o la început Adam și se pare că din acest motiv ei s-au bucurat de o viață mai lungă decât oamenii care au trăit mult mai târziu. Prin urmare, în perioada antediluviană durata de viață se apropia de o mie de ani, însă după Potop ea a scăzut drastic. Avraam, de exemplu, a trăit numai 175 de ani (Geneza 25:7). În plus, la circa 400 de ani după moartea acestui patriarh fidel, profetul Moise a scris: „Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci, iar pentru cei mai tari la optzeci de ani; și mândria lor este muncă și deșertăciune“ (Psalmul 90:10). În prezent, situația este foarte asemănătoare cu cea din zilele lui Moise.
[Chenarul/Ilustrațiile de la paginile 6, 7]
Calculând înapoi anii de la emiterea decretului lui Cirus prin care li se permitea evreilor să se întoarcă din exil până la Potopul din zilele lui Noe
                  537  Decretul lui Cirus
                   539  Cucerirea Babilonului de către
                          Cirus Persanul
68 de ani
                  607  Încep cei 70 de ani de pustiire
                          a regatului lui Iuda
O perioadă de
906 ani în care
poporul Israel a
fost condus de
diferiți conducători,
judecători și regi
                 1513  Exodul israeliților din Egipt
430 de ani            O perioadă de 430 de ani în care
                       fiii Israelului au locuit în Egipt
                       și Canaan (Exodul 12:40, 41)
                 1943  Validarea legământului avraamic
205 ani
                 2148  Nașterea lui Terah
222 de ani
                 2370  Începutul Potopului
[Notă de subsol]
Edictul lui Cirus prin care îi elibera pe evrei din exil a fost emis „în cel dintâi an al lui Cirus, împăratul Persiei“, probabil, în anul 538 î.e.n. sau la începutul anului 537 î.e.n.

1.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/_sD_7rxYoZY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

2.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/FfSvktyxVYA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cândva am spus că voi reveni și cu alte teste de inteligență pe acest topic, reieșite din Biblie. Iată acum unul dintre ele:

Citiți cu atenție textul și apoi răspundeți la întrebarea:
”Cărei femei a dat Solomon copilul: celei care a venit să se plângă sau celeilalte, care a fost acuzată că și-a omorât copilul?”

• Judecata lui Solomon.
  
• ¹⁶ Atunci au venit două femei curve la împărat şi s-au înfăţişat înaintea lui.  
  
• ¹⁷ Una din femei a zis: „Rogu-mă, domnul meu, eu şi femeia aceasta locuiam în aceeaşi casă, şi am născut lângă ea în casă.  
  
• ¹⁸ După trei zile, femeia aceasta a născut şi ea. Locuiam împreună, niciun străin nu era cu noi în casă. Nu eram decât noi amândouă.  
  
• ¹⁹ Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentru că se culcase peste el.  
  
• ²⁰ Ea s-a sculat pe la mijlocul nopţii, a luat pe fiul meu de lângă mine, pe când dormea roaba ta, şi l-a culcat la sânul ei: iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la sânul meu.  
  
• ²¹ Dimineaţa, m-am sculat să dau ţâţă copilului; şi iată că era mort. M-am uitat cu luare aminte la el dimineaţa; şi iată că nu era fiul meu, pe care-l născusem.”  
  
• ²² Cealaltă femeie a zis: „Ba nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău cel mort.” Dar cea dintâi a răspuns: „Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.” Aşa au vorbit ele înaintea împăratului.  
  
• ²³ Împăratul a zis: „Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort.” Şi cealaltă zice: „Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.”  
  
• ²⁴ Apoi a adăugat: „Aduceţi-mi o sabie.” Au adus o sabie înaintea împăratului.  
  
• ²⁵ Şi împăratul a zis: „Tăiaţi în două copilul cel viu şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte.”  
  
• ²⁶ Atunci femeia al cărei copil era viu a simţit că i se rupe inima pentru copil şi a zis împăratului: „Ah! domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu şi nu-l omorî!” Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu, nici al tău; tăiaţi-l!”
  
• ²⁷ Şi împăratul, luând cuvântul, a zis: „Daţi celei dintâi copilul cel viu şi nu-l omorâţi. Ea este mama lui.”  
  
• ²⁸ Tot Israelul a auzit de hotărârea pe care o rostise împăratul. Şi s-au temut de împărat, căci au văzut că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, povăţuindu-l în judecăţile lui.  (1 Împărați, 3)

Edited by tudorel666, 12 March 2013 - 10:18.

și unde-i inteligența? sau de ar trebui să fiu mut de admirație la așa pildă copilăroasă?

Fred_Vasilescu, on 12 martie 2013 - 22:19, said:

Nu am văzut să fi dat răspunsul. Dacă este așa de copilăroasă pilda, ar fi trebuit să-ți fie ușor să faci aceasta.

A doua femeie -pt ca ea a nceput raspunsul cu referire la copilul ei care e mai important decit al celeilalte.

Referitor la crestie si potop , eu cred ca in povestea creatiei se face referire trsicta la momente e dinaintea lui adam desi daca stam sa ne gindim pamantul si alte galaxii si planete inca se mai fac si azi -pamantul capata in medie zilnic 24 de t moloz cosmic lucru care alaturi de alte cauze ce tin de eroziune sa apara straturile geologice

referitor la straturi , potop si ararart , s-a gasit o parte dintro corabie chiar pe muntele ararat si ea ca si straturile geologice de pe o arie mai larga din jur care indica un deluviu au fost datate la 13000 de ani in urma iar ele au fost falsificate ulterior de asazisi oameni de stinta protestanti care au datat la 6000 de ani

personal nu cred ca datele despre potop si creatie au avit intentie o exactitate istorica sau geologica ci mai degraba una educativa pt cei care abia daca stiau sa citeasca in vremurile vechi

Eu cred in ciclicitatea marilor evenimente una atit de indepartata incit civilizatiile unita ce a fost in stravechime lucruri care se repeta in ochii lor .
lucru scris in cap 1 Ecclesiastul
si in plus mai era in verset prin care un om al bibliei critica pe unii preoti ca uita sau se prefac ca uita ca in vechime au mai fost si alte potopuri.
Apoi nu este obligatoriu ca in lume sa existe un singur Noe cum nu exista nici un singur mihai sau Ioan , numele putea fi purtat de mai multi in diferite timpuri

mihao37, on 22 martie 2013 - 20:44, said:

Întradevăr a doua femeie, cea care a fost acuzată, era nevinovată, dar indiciul care arată vinovăția acuzatoarei este altul.

Am urmarit un documentar creationist pe Exploris tv ori pe Nasul tv despre potop, placile tectonice si formarea muntilor dar nu pana la capat si am pierdut explicatia esentiala.

Era ceva despre crusta terestra care cica la inceput era usoara, apoi s-a ingreunat si a inceput sa se scufunde...

Asadar de ce nu avem ramasite de munti cu vechimea de miliarde de ani si de ce crusta terestra a devenit dintr-o data activa abia foarte recent cu cateva sute de milioane de ani in urma?!

Potopul biblic a fost local, o inundație extinsă în Mesopotamia.

logic1, on 14 ianuarie 2022 - 09:47, said:

De unde aceasta certitudine ? Ceva dovezi sau argumente poti oferi ?

Geneza 8:5-9.