Sisteme propulsie

Addenda :

"Ma intreb cand o sa intelegi ceea ce si autorul sustine: motorul lui cu apa este un motor cu aburi, ce consuma energie electrica (sau combustibil fosil) pt producerea aburilor (in mod eficient, zice el"

  Trebuie îndreptată întrebarea către autoritățile salonului de inventică de la Geneva,căci documentația tehnică prezentată acestora era/este aceea pe care am citat-o eu ; mai mult,un simplu calcul de lucru mecanic dezvoltat de către aburi pentru cantitatea de 2,77777...8 grame/sec (cât înseamnă 10 litri pe oră - consumul motorului prezentat public în atâtea locuri) ne demonstrează fără tăgadă,dincolo de orice susținere textuală a unuia sau altuia,că 2,7 grame abur chiar și la o presiune și temperatură mare nici măcar n-ar reuși să clintească pistonul din loc...  Intervine aici procesul de disociere termochimică a apei urmat de explozia hidrogenului în prezența oxigenului,temperatura ideală de reacție a acestora fiind de 3115 K.
  Să lămurim și niște noțiuni : descompunerea termică a apei începe de pe la 1500 grd.Celsius și devine importantă abia dincolo de 3000 grd.Celsius,cu randament de 100% abia la 7000 grd.Celsius ; temperaturi foarte mari !
descompunerea termochimică este o reacție chimică produsă la o anumită temperatură între doi sau mai mulți participanți la reacție ; cu fierul aflat la 700 grd.Celsius sau grafitul la 1100-1400 grd. apa se disociază termochimic,metoda fiind pe larg aplicată în industrie de mult timp în domeniul producerii mei ieftine a hidrogenului.
  În motorul lui Rușețel randamentul de disociere este de circa 40% .
Când vor conține rapoartele informative minciuni sfruntate sau chestii imaginate de către cei care le întocmesc,atunci voi intra pe forumul științific al softpedia,în ziare și pe You Tube - și stabili toate astea drept sursa mea de informare.

Regimul de schimb de căldură (de transfer termic),-de consum și dimensiunile,la cele mai bune generatoare de aburi...
S-a luat la un moment dat în calcul și adaptarea generatorului Vuia pentru alimentare electrică,în loc de cpmbustia păcurinei dar pentru o asemenea variantă,ținând cont de suprafața mare de schimb termic și lungimea (volumul) mare al rezistoarelor sub formă de conductă - consumul de energie electrică s-a dovedit prea mare pentru sursele obișnuite de curent electric (baterii acumulator) ; de aceea,în cadrul unei aplicații militare realizate în anul 1987,s-a utilizat un generator homopolar de dimensiuni reduse,care genera un curent de putere nu prea mare,dar la intensitatea de vreo 500 Amperi !
Deși modelul de generator Vuia adaptat pentru alimentarea electrică de la un generator homopolar - a funcționat,acesta nu a fost considerat suficient de convenabil și lucrarea de cercetare a fost sistată.
Ca să miști un motor de 5 CP cu 2,77 grame apă/secundă AI NEVOIE DE O SURSĂ DE ENERGIE SUFICIENTĂ - de pildă o combustie... Cu 2,8 grame aburi nu miști nici o pedală de bicicletă !

Cred ca sunt in continuare niste informatii incomplete.
Poate reusesti sa mai luminezi putin unele detalii esentiale.

Daca afirmi ca randamentul de disociere este 40%, iar apoi urmeaza randamentul arderii, si ulterior randamentul motorului cu pistoane, atunci randamentul total apare extrem de redus fata de un motor electric....ceva sub 10 %...care nici nu merita calculat....
Daca a fost o mica eroare de exprimare, si 40% este randamentul total, si atunci este la jumatate sau mai putin fata de un motor electric.

De asemenea, afirmatia ca 2,77 g/s de abur nu misca pistonul, indiferent de presiune, iar este greu de acceptat....
Il misca si la o presiune doar putin peste 1 bar, datorita suprafetei pistonului....iar daca sunt zeci de atmosfere, nici nu mai zic sute....sigur insa, asta avand in vedere acelasi randament inferior fata de un motor electric.

Eu te incurajez in demersul tau de a discuta toate aceste subiecte, care sunt interesante, si de asemenea eu sunt optimist si cred in puterea omului de a mai realiza multe lucruri noi si deosebite, insa calitatea discutiei se pierde daca se trece mai departe usor, peste aspecte esentiale nelamurite.

Eu sper ca gilldarida sa aiba dreptate si ca planeta asta sa nu mai fie atat de poluata.

Banuiesc ca ati vazut asta.
Ce parere aveti? E o prostie sau e reala?
Eu, din cate stiu si din cate am citit, electroliza apei consuma mai multa energie decat produce.
Apoi, daca ar fi sa se foloseasca hidrogenul din petrol sau gaze naturale, nu ar fi nici o diferenta, ar continua sa polueze.
Cu privire la descompunerea termochimica, voi incerca sa ma mai informez, inca nu stiu cat de eficienta e.

Daca prin randament de 40% se dorea exprimarea cantitatii de apa disociata prin procedeul termochimic, atunci da, poate ca subiectul ar merita atentia noastra in continuare, chiar daca sunt in mod sigur tehnici neconventionale mai elegante si mai eficiente.
Insa din text nu se intelege asa ceva, si nici nu apare alta forma logica calauzitoare spre aceasta concluzie..
Am amintit de posibilitatea asta, doar recurgand la un tip de gandire in salturi....

Edited by loock, 30 June 2008 - 11:39.

Oameni buni, eu nu țin morțiș să vă conving asupra a nimic... Pe niciunul din voi...
Pe acest subiect al așa-zisului "motor cu apă" - vreau doar să prezint următoarele aspecte cât se poate de reale și verificabile în calcul,în practică,în bibliografie,etc :
- disocierea termochimică a apei este demult utilizată la nivel industrial pentru obținerea mai ieftină a hidrogenului ; metoda electrolitică este deosebit de energofagă și tocmai de aceea în industrie se merge mai curând pe metoda unei descompuneri chimice a apei ;
- disocierea pur termică a apei necesită supunerea acesteia la temperaturi deosebit de mari -cca.7000 grd.Celsius,ceea ce înseamnă cheltuieli energetice foarte mari ; deci nici nu se ia în calcul decât dacă sursa de energie este pur gratuită,cum este cazul utilizării așa-numitelor cuptoare solare pentru obținerea temperaturii înalte de disociere ;
- electroliza apei este un proces energofag și de slab randament,deși în ultimii ani au apărut o serie de invenții interesante care ameliorează randamentul metodei electrolitice însă presupun complicații tehnnologice importante - materiale speciale, filtre separatoare intercalate între electrozi și care sunt realizate din materiale scumpe,pe bază de nanotehnologii,utilizarea laserului în cadrul procesului de separare,etc ;
- realizarea unui eficient motor cu aburi este posibilă - și chiar Traian Vuia a făcut așa-ceva,dar un astfel de motor cu aburi,dat fiind capacitatea redusă "de stocare" a energiei pe care o poate avea 1 Kg de aburi la suprapresiune - necesită antrenarea unei cantități (debit - mai precis...) mari de apă / respectiv abur,pentru a fi capabil de a produce un lucru mecanic suficient de mare pentru aplicații în domeniul sistemelor de propulsie ; așa-ceva nu se poate face decât dacă apa este recirculată în cadrul unui sistem compus din următoarele elemente : rezervor apă + generator de aburi + sistem de conversie a energiei (fie cilindru cu piston,fie turbină reactivă de aburi,etc) + instalație de refulare + condensator și înapoi la rezervorul cu apă ; un astfel de sistem de propulsie de mare eficiență și cu un consum relativ redus de păcurină a făcut chiar Traian Vuia și l-a folosit pentru autovehicul și pentru avion ;
- pentru a încălzi și antrena o cantitate îndeajuns de mare de apă/aburi,ai nevoie de o sursă de energie ; Traian Vuia utilizează combustia păcurinei sau a altor combustibili nepetrolieri - deci la el este foarte clar de unde îi vine energia necesară generării aburului ! Avantajul motorului Vuia față de motoarele clasice de combustie,este acela că pentru o putere dată - reduce consumul de carburant și emisiile poluante rezultate în urma combustiei... ;
- dacă admitem ideea că motorul Rușețel este "cu aburi" - atunci observăm imediat că ,- nu are conducte și suprafață mare de schimb termic (ca la Vuia) ; consumă - nu recirculă ! - apa cu care este alimentat ; are un consum foarte mic de apă comparativ cu un generator de aburi - ceea ce înseamnă doar câteva grame de aburi / sec,-care nu ar putea dezvolta decât un lucru mecanic minuscul ;
- în industrie la ora actuală hidrogenul este generat de către "separatoare la roșu" (încinse la roșu,electric sau cu alte surse termice) realizate din fier sau din grafit ; utilizarea acestor instalații în cadrul unor scheme de sisteme propulsive nu este o idee nouă și nu-i aparține ca atare lui Rușețel... ; v-am dat un fragment din cartea "Hidrogenul-combustibilul viitorului",în care se făcea o scurtă referire la astfel de motoare cu observația că "totuși asemenea motoare nu au fost dezvoltate" ;
deci este o posibilitate teoretică dar nu s-a mers industrial pe această cale ;
- în concluzie,motorul pe care îl arată Rușețel este un motor de combustie ; întrebarea adevărată este combustia cui ? ; până la ora actuală Rușețel nu a dat explicații clare,ba chiar a oferit explicații contradictorii și în acest sens v-am dat un extras din textul prezentării tehnice făcute de el cu ocazia salonului de la Geneva - în care vorbea foarte clar de combustia hidrogenului obținut prin disocierea termochimică a apei ; dacă nu vreți să acceptați această variantă - atunci înseamnă că în motorul său Rușețel are ascuns un arzător cu benzină sau alt combustibil și de aici obține energia fără de care motorul nu ar funcționa ; din informațiile mele însă,este vorba totuși de un motor cu disociere termochimică de apă,la un randament de 30-max.40 % și care utilizează energia de combustie dezvoltată la un randament de cca.60 % de conversie în lucru mecanic.
  Am constatat că Rușețel a strecurat foarte multe minciuni și inadvertențe în cadrul informărilor publice pe care le-a făcut cu diverse ocazii ; are destule declarații vădit contradictorii... Mai mult,ipoteza motorului "cu aburi" nu ține - pentru că un lucru mecanic rezonabil ar necesita un debit mare de abur de suprapresiune,ar presupune de asemenea recircularea apei utilizate ca agent de lucru dar și imposibilitatea alimentării electrice - ar fi nevoie de niște rezistoare babane care consumă curent mult !
  Cam asta este,stimați "forumiști științifici"... Rușețel nu a demonstrat încă nimic și nici nu a dat explicații clare până în momentul de față - ci dimpotrivă,explicații contradictorii ; mai mult,el nu a dat publicității un model exemplificativ de calcul a funcționării motorului său.Personal,nu am fost informat asupra unei escrocherii - dacă aș fi primit astfel de informații nici nu mai deschideam acest subiect ! Vreau să spun că eu nu mă bazez pe internet și pe ziarul Libertatea sau alte ziare,ci am și alte surse de informații prin mediile în care intru uneori.

La Traian Vuia - care în mod sigur nu era escroc sau impostor ! - așa cum v-am arătat,pentru 60 CP circula în sistem închis un debit de cca.90 grame/sec.,la 130 Kg/cmp iar conversia în lucru mecanic se făcea într-un sistem de randament mult mai bun decât sistemul piston + bielă/manivelă : turbină de reacție perfecționată ; deci avea un randament de conversie mecanică foarte bun relativ la motorul cu piston.
Dacă admitem că Rușețel folosește exclusiv abur,se ridică următoarele întrebări :
- de unde obține energia necesară transferului de căldură către apa injectată - energia electrică a unei baterii acumulator fiind certamente insuficientă pentru o astfel de aplicație !?!
- presupunând că are de undeva această energie (...) cum face transferul ei în mod eficient,din moment ce suprafața de transfer termic este atât de redusă !?! Ați văzut Vuia ce inteligent și-a conceput suprafața de transfer termic și modul în care se efectuează progresiv acest transfer...
- de unde obține energia suplimentară pentru atâția cai-putere + pierderile mecanice în circuitul piston/bielă/manivelă în situația în care antrenează un debit atât de mic de abur și pentru care randamentul transferului termic este el-însuși sub semnul întrebării ?!!
  Traian Vuia a construit pentru aviație prin anii'30 un motor cu aburi în circuit închis capabil să dezvolte 1200 CP cu aburi de 130 Kg/cmp și acesta consuma 3360 Kg/oră de apă adică 0,933 Kg/sec antrenând o turbină de reacție la aproape 30.000 rot/min - și era un motor compact cu un consum relativ redus de păcurină !!!
  Dar - pentru Dumnezeu ! - acest motor avea o suprafață mare de transfer termic și avea o sursă consistentă de energie a cărei valoare se poate calcula și verifica ușor - combustia păcurinei în jet de aer,în cadrul unei camere de ardere speciale concepute astfel încât să asigure un transfer termic de maxim randament...
  Unde vreau eu "să bat" - păi,simplu : vreau să demonstrez că motorul lui Rușețel privit ca "motor cu aburi" n-ar putea funcționa cu un debit atât de mic de aburi obținuți la un randament mai prost decât la Vuia,deci cu presiune mai redusă și deci este nevoie de o sursă de energie certă pentru a obține lucru mecanic !
  La Vuia știm clar de unde îi venea energia și ce randament de transfer termic avea pentru un debit mare de vapori...
Energia necesară - de unde vine la Rușețel ?!! De la o baterie de acumulator de 150-200 Watt ...!!? Hai să fim serioși... Acolo,înăuntrul motorului se petrece totuși o combustie care dă un surplus de energie,că altfel nici nu ar putea funcționa - ce să mai scoată și cai-putere... ! Dar a cui combustie ?! Asta este întrebarea...
Dacă Mihai Rușețel a reușit să pună la punct un motor care utilizează parțial (cu un anumit randament) termodisocierea chimică a apei - atunci..."stima noastră și mândria" ; cel puțin știm astfel de unde vine energia aia suplimentară.
În caz contrar,ar însemna că în procesul termic al motorului mai participă și combustia unui carburant petrolier iar Rușețel a ascuns chestia asta,evitând să prezinte adevărata schemă a motorului său...

Mai postez acum o serie de planșe ; se referă la unele experimente care aveau în vedere testarea unor tehnologii noi,cum ar fi vacuumpropulsia (utilizarea compresoarelor ciclonoidale inventate de Rudolf Liciar) și sustentația aerodepresionară (pusă la punct de către Henri Coandă) dar și alte tehnologii interesante.
Este luată drept model celula aerodinamică a avionului-proiectil V-1 Reichenberg IV,dar asta nu este decât o convenție grafică pe care să se facă prezentarea...

gilldarida, on Jun 28 2008, 18:39, said:

Interesante informatii d-le "Gilldarida", insa as avea o intrebare cu privire la lucruri la fel de interesante.

1.) - Ati auzit de posibilitatea captarii fulgerelor pe o "cale" ionizata de o mica raza LASER ?

- Este posibil sa obtinem asemenea fulgere din campul magnetic planetar, dar din SOARE ?! (imi imaginez conducte LASER care umplute cu ioni de Na, ar conduce electronii din plasma solara; ori un conductor bucle conductoare din Cu, care s-ar incarca din vantul solar ?!).

O asemenea solutie ar deschide larg portile stelare catre umanitate !

Avem nevoie de un mijloc de propulsie spatiala care sa nu necesite transportul combustibilului si care sa dispuna de energie infinita.  

1.) - Ati auzit de posibilitatea captarii fulgerelor pe o "cale" ionizata de o mica raza LASER ?

R: da... este vorba de anumite experimente realizate cu lasere în impulsuri al căror fascicol este de obicei emis vertical pe sub formațiunile orajoase ; aerul care oricum este puternic încărcat electric,prin fenomenul de bremsstrahlung invers de care am mai vorbit - fascicolul laser va atrage electronii și ionii din aerul saturat electric specific furtunilor din atmosfera densă (dar nu neapărat doar cea densă,fenomenul putând avea loc și în stratosferă...) ; întradevăr,descărcările electrice naturale pot fi atrase ori direcționate de către un asemenea fascicol ionizat,însă deocamdată aceasta este doar la nivelul hazardului și doar pentru perioadele de furtună în zonele afectate de asemenea fenomene naturale ;

- Este posibil sa obtinem asemenea fulgere din campul magnetic planetar, dar din SOARE ?! (imi imaginez conducte LASER care umplute cu ioni de Na, ar conduce electronii din plasma solara; ori un conductor bucle conductoare din Cu, care s-ar incarca din vantul solar ?!).

R: nu,- câmpul magnetic planetar este mult prea rarefiat în materie de particule încărcate electric ; și încă asta este situația în zona Terrei (care este îndeajuns de aproape de Soare...) ; ar fi nevoie de un fascicol laser gigantic,nerealist și care oricum nu ar fi capabil să acumuleze prea multe particule electrice decât dacă și numai dacă ar putea acționa pe un volum uriaș de ordinul zecilor de mii de kilometri-cubi,chiar și mai mult ; dacă vrei ca o spiră (un bobinaj exterior) de cupru să utilizeze vântul solar pentru propulsie,ar fi necesare de asemenea dimensiuni gigantice (raze ale îmfășurării de ordinul 200 -500 Km pe puțin și lungimi de ordinul miilor de kilometri)și asta cu performanțe propulsive modeste,dar ce-i drept -"gratuite"... Mai grav,treaba asta ar funcționa cât-de-cât pe-aici prin apropierea Terrei,că deja la nivelul lui Marte vântul solar este redus la mai puțin de jumătate față de acela periterestru,iar dincolo de Marte vom putea repede să-l și neglijăm sub aspect propulsiv...

"O asemenea solutie ar deschide larg portile stelare catre umanitate !"

R: vai,în nici un caz ! utilizarea vântului solar se poate face printr-un mijloc sau altul,pe-aici prin apropierea Terrei sau dacă ne deplasăm în zona Venus,Mercur (...periculos ; la nivelul lui Mercur,acest vânt este deja mortal pentru echipajele umane care ar necesita camere blindate de protecție...) ; ce să faci cu "vântul solar" în spațiul interstelar !?!
Cât despre radiația cosmică "de fond",atotprezentă în mediul interplanetar,interstelar,intergalactic... Aceasta este extrem de "rarefiată" ca densitate a particulelor și ar fi nevoie de structuri gigantice pentru captarea și conversia acesteia în energie cinetică de sistem propulsiv...
Asemenea proiecte faraonice și...derizorii se găsesc în literatura tehnică și pe internet,însă e mai mare daraua decât ocaua în sensul că obții gratuit o forță de -să zicem 1500 Newton- dar aceasta este oricum prea mică valoric și necesită realizarea unor construcții spațiale gigantice în situația în care într-un motor de max.3 metri-cubi de tip laser-fotonic (cu laser FEL amplificat în plasmă turbionată magnetic,prin bremsstrahlung invers) poți obține o forță de zeci de mii de ori mai mare și consumând doar câteva zecimi de miligram de apă stocată la bord (care devine plasmă de oxigen-hidrogen).
Deci nu te mai lăsa vrăjit de proiectele aste faraonice,pentru că există soluții mult mai eficiente,mai realiste și mai... compacte.

"Avem nevoie de un mijloc de propulsie spatiala care sa nu necesite transportul combustibilului si care sa dispuna de energie infinita."

R:"energia infinită" adică radiația cosmică de fond,este extrem de slabă ca "densitate" și tocmai de accea foarte greu de "recoltat" din mediul cosmic - așa că va trebui să ne bazăm și pe resurse îmbarcate,dar cu condiția existenței unui debit de consum foarte mic ; de pildă în cazul unui motor laser-fotonic bazat pe amplificarea laserului de electroni liberi într-un mediu de plasmă confinată magnetic,putem utiliza un debit extrem de mic practic din orice gaz,dar în special hidrogen, heliu,oxigen sau azot... Materii prime pe care le putem găsi și pe majoritatea corpurilor cerești din univers ; stocul de apă îmbarcat (tone sau zeci de tone pe o navă interstelară de mari dimensiuni...) ar fi mai mult decât îndeajuns și pentru motor în situația în care pentru ca o navă de 1500 tone să atingă o viteză de 30.000 Km/sec în spațiul interstelar,cu un jet laser-fotonic de 300.000 Km/sec ar necesita un consum de apă (agentul de lucru al motorului) de 154,7 Kg cu un debit de 0,0005 Kg/sec adică jumătate de gram/sec timp de cca.86 de ore de accelerare progresivă ; după care ipotetica navă ar merge în inerție păstrând aproximativ această viteză inițială... Ar avea nevoie de 45 de ani pentru a ajunge la Proxima Centaurii, ceea ce este încă prea mult... Dar ți-am dat un exemplu cât-de-cât realist de motor care este accesibil tehnologic în momentul de față și chiar a și fost experimentat.Dacă insiști pe navele faraonice de diametre de sute de kilometri,vei obține un impuls specific mult mai mic,perioada călătoriei va fi cu mult mai mare iar cheltuielile de construire a navei ar fi de miliarde de ori mai mari,ca să nu mai vorbim că presupun și o serie de tehnologii care nici măcar nu există în momentul de față...

"în situația în care pentru ca o navă de 1500 tone să atingă o viteză de 30.000 Km/sec în spațiul interstelar,cu un jet laser-fotonic de 300.000 Km/sec ar necesita un consum de apă (agentul de lucru al motorului) de 154,7 Kg cu un debit de 0,0005 Kg/sec adică jumătate de gram/sec timp de cca.86 de ore de accelerare progresivă ; după care ipotetica navă ar merge în inerție păstrând aproximativ această viteză inițială... Ar avea nevoie de 45 de ani pentru a ajunge la Proxima Centaurii, ceea ce este încă prea mult..."

RECTIFIC - 154,7 tone apă la o masă totală a navei de 1500 tone,ceea ce înseamnă un raport de masă de 1,114992938 adică logaritm natural din raportul de masă - ln Rm = 0,108848072 x We (300.000 Km/sec) = 32654,42149 Km/sec
iar masa consumată ar fi doar 0,10313333 din masa totală la start a navei,ceea ce este rezonabil...
Motorul ar funcționa cca.10 ani cu un debit de doar 0,5 grame / sec apă iar călătoria până la Proxima Centaurii ar dura cca.40 de ani,din care doar două 1/2 din timp ar funcționa motorul,la accelerare și ulterior la frânare,consumând în total cca.300 tone de apă adică 0,2 din masa totală la start,ceea ce este foarte rezonabil...

gilldarida, on Jul 1 2008, 15:44, said:

Merci pt., raspuns, sunteti foarte exact si bine informat.

As avea inca o intrebare !!! -= anul trecut s-a descoperit un convertor LASER, un aparat care poate face din lumina normala, LASER !, ce stiti despre aceasta ?!


( Completare la un episod precedent: dupa ce m-am gandit la presiunea fotonilor asupra unui material, am luat in considerare conversia energiei unei raze LASER in e. termica care ionizeaza gazul ---> plasma si p[lasma impinge nava, deci mi-am dat seama ca nici macar un LASER nu accelereaza nava cum as fi crezut eu, dar un vant solar rarefiat !!!).  B)



X-project

- Ce ziceti de o nava cu oglinda parabolica mobila, care se accelereaza fotonic in tranzit solar, raza din focar avand temperatura de mil. de grade celsius si reusind sa produca plasma de Si, Ca, C, etc !  B)

Edited by Cyber-sapiens, 01 July 2008 - 16:52.

"As avea inca o intrebare !!! -= anul trecut s-a descoperit un convertor LASER, un aparat care poate face din lumina normala, LASER !, ce stiti despre aceasta ?!"

R: nu cunosc... știu în schimb ce este acela un "laser" (amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiației)și vă pot spune că nu înțeleg conceptul de "convertor" în tehnica laser; un laser conține cel mai adesea următoarele elemente - instalația de pompaj,mediul activ,rezonator,aparate optice de focalizare ; în sine,orice laser este un aparat care transformă lumina "obișnuită" într-o lumină diferită,cu proprietăți speciale (direcționalitate,monocromaticitate,intensitate,coerență).
Așa că...nu înțeleg care este realizarea de anul trecut - adică "un convertor" care obține fascicol laser fără pompaj,fără un mediu activ oarecare,fără rezonator electronooptic și focalizare ?!!
  Păi dacă lipsesc toate aceste elemente,atunci cum se realizează "amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiației" - fără de care nici nu putem vorbi de ...un "laser" ?
  Este adevărat că s-au realizat laseri speciali - cu excimeri (din radiații ultaviolete), cu radiații X,etc - dar principiul de bază se păstrează ; în ce privește "Laserul cu Electroni Liberi" - defapt acesta este un laser clasic dotat cu un mediu amplificator reprezentat de așa-zisul "oscilator longitudinal" în care un jet de electroni este turbionat în câmp magnetic și prin efectul de bremsstrahlung-invers,electronii emit fotoni pe care îi colectează laserul clasic,amplificându-se astfel...
N-am auzit de "convertorul" de care spuneți și nici nu-mi dau seama la ce vă referiți defapt ; dacă îmi veți arăta concret la ce anume vă referiți,atunci voi putea să răspund...
  Ideea este că niciun laser creat până în momentul de față nu iese din schema generală a ceea ce se cheamă LASER - o instalație de amplificare a luminii prin emisia stimulată a radiației,indiferent de mediul utilizat (lichi,solid,gazos ori corpuscular - radiație X,electroni,radiație UV,etc) de felul instalației de pompaj optic de la care se pornește sau de modul în care este conceput rezonatorul și aparatura de focalizare...


"( Completare la un episod precedent: dupa ce m-am gandit la presiunea fotonilor asupra unui material, am luat in considerare conversia energiei unei raze LASER in e. termica care ionizeaza gazul ---> plasma si p[lasma impinge nava, deci mi-am dat seama ca nici macar un LASER nu accelereaza nava cum as fi crezut eu, dar un vant solar rarefiat !!!)"

R: nu înțeleg prea bine felul cum gândiți... Conversia energiei LASER în energie termică destinată formării plasmei a fost luată în calcul încă din anii'70 în cadrul experiențelor destinate obținerii plasmelor de interes termonuclear ; rezultatele concrete nu au confirmat speranțele în materie de fuziune termonucleară dar cu toate acestea laserii rămân niște eficienți "producători" de plasmă... Cele mai bune aplicații în cadrul sistemelor de propulsie spațială le au laserele cu electroni liberi de mare putere care pot încălzi un agent de lucru (apa,de pildă...) până la 15000-20000 Kelvin,situație în care vom lucra cu o plasmă de radicali H și O + electronii emiși odată cu ionizarea lor ; de asemenea,tot laserul cu electroni liberi,dacă este "cuplat" cu un accelerator de tip Z-pinch (instalație de descărcare cu electrozi coaxiali) poate fi amplificat în mediul plasmei fierbinți și comprimate magnetic (pe care o produce instalația Z-pinch) și astfel rezultă un fascicol de lumină cu o putere de propulsie foarte mare - motorul-rachetă fotonic la care m-am referit și în postarea precedentă...

"X-project - - Ce ziceti de o nava cu oglinda parabolica mobila, care se accelereaza fotonic in tranzit solar, raza din focar avand temperatura de mil. de grade celsius si reusind sa produca plasma de Si, Ca, C, etc !"

R: mă îndoiesc de faptul că o oglindă focală parabolică ar putea realiza focalizări...de milioane Kelvin ori Celsius ; asemenea temperaturi nu se obțin prin focalizare optică de raze solare ci prin reacții termonucleare așa cum sunt cele care se produc în cadrul stelelor ; oglinzile focale parabolice,în cele mai bune cazuri ar putea obține în punctul focal un 10000 Kelvin,însă doar teoretic în regiuni aflate relativ aproape față de Soare și doar dacă și numai dacă sunt orientate la unghiul corect față de direcția razelor solare ; într-una din postările anterioare,discutând despre instalațiile de termodisociere a apei am atașat două brevete referitoare la mici cuptoare solare capabile (la nivelul solului !) să obțină în punctul focal temperaturi foarte mari,capabile să disocieze termic apa astfel încât aceasta să poată fi utilizată pentru propulsie în forma resocierii cu eliberare de energie ; tot șpilul este exact că energia de disociere termică este obținută gratis de la Soare ; dar...un astfel de sistem de propulsie nu poate acționa în zonele de umbră și nici prea departe de Soare ; să zicem că ar putea acoperi cel mult traseul Pământ-Marte...

În postarea aceasta voi trece un scurt studiu asupra motorului clasic cu aburi și o prezentare a bibliografiei necesare pentru buna cunoaștere a tehnicii laser :
Vom considera că un kilogram-forță de abur saturant descrie un ciclu Carnot.Presiunea inițială care este obținută în cadrul cilindrului este de 4,5 ata iar la evacuare căderea de presiu-ne va fi până la 0,2 ata ; utilizând tabela anexei II din cadrul lucrării de specialitate „Mașini cu abur”-Editura Tehnică 1956,de ing.Alexandru Guțu ,găsim următoarele valori :
T1 = 147,2 grd.Celsius iar T2 = 59,67 grd.Celsius și r = 507,1 Kcal/Kg (căldura latentă de vaporizare),de unde vom aprecia randamentul general de  Ran = (T1 – T2) / (T1 + 273) adică Ran = 20,83 %
Dacă admitem că aburul produs de către rezistorul cilindrului este saturant uscat,lucrul mecanic dezvoltat în cursul unui ciclu este :
                       L = J r Ran unde J = factorul de transformare egal cu valoarea 426,44
și avem – L = 426,44 x 507,1 x 0,2083 = 45044,40091 Kgfm / Kgf
  Pentru a se preoduce o putere de 5 CP adică 5 x 0,7355 = 3,6775 Kw ar însemna să se producă în fiecare secundă 101,97 Kgf m x 3,6775 = 374,994675 Kgf m sau într-o oră 374,994675 x 3600 sec = 1.349.980,83 Kgf m / h.
  Prin urmare debitul ar trebui să fie cam (1.349.980,83 Kgf m / h) /  (45044,40091 Kgfm/Kgf) = 29,97000299 Kgf / h adică 8,325 grame/secundă...
    Aprecierea presiunii de 4,5 ata s-a făcut potrivit cu valorile din tabelare,funcție de dimensiunea aproximată a cilindrilor – în cazul calculat generic mai sus,se pleacă de la ipoteza că aburul este injectat ca atare în cilindru,deci provine de la o sursă de energie care a consumat ceva pentru a genera acest abur...

Iată aici alte câteva metode interesante de producere a termodisocierii chimice a apei sau de producere a unui amestec de aburi fierbinți și apă disociată ; m-am documentat pe tema instalațiilor industriale destinate disocierii termochimice utilizând rezistoare speciale de carbon sau fier ; sunt utilizate aliaje și configurații speciale - voi posta extrase din cadrul mai multor lucrări de specialitate pentru a se putea face de către fiecare din Dvs.comparația cu design-ul și descrierea lui M.Rușețel.

Iată și câteva extrase referitoare la diverse soluții propuse pentru propulsie ; mai puțin rucsacul zburător american din anii'50 care nu era și nu este bun de nimic ; a se vedea "epoleții lui Coandă" și "cyclonoidul" lui Rudolf Liciar,pentru aplicații ca aparate individuale de zbor.

În ce privește sistemele de propulsie magnetohidrodinamică sau/și electrocinetică..,aici este mult de discutat pentru că astea presupun echiparea navelor cu surse speciale de energie electrică - aceastea în sine constituind o problemă separată - și mai mult,pe internet la ora actuală,foarte mulți autori de comentarii confundă aceste sisteme de propulsie cu "antigravitația" (...!??!!) defapt neexistând chiar nicio legătură între principiul lor de funcționare și...antigravitație.

gilldarida, on Jul 1 2008, 20:58, said:

In Austria la Iena, cat si la Mont blanc, exista topitorii solare (o parabola cat un bloc care atinge in focar aproape 3.ooo de grade celsius topind oxidul de zirconiu).

In spatiu puterea fotonica este mai mare (+ 100 grade celsius, neamplificata) !

"In spatiu puterea fotonica este mai mare (+ 100 grade celsius, neamplificata) !"

R: există multe cuptoare solare la ora actuală,chiar și cu performanțe mai bune decât cel menționat ; emisia solară în spațiul cosmic (nefiltrat de atmosferă) este evident mai mare ; nu se măsoară însă în grade Celsius... ,- temperatura teoretică din zonele însorite ale spațiului cosmic periterestru,nu are importanță atâta vreme cât prin convecție și conducție datorită vidului,nu se poate transmite decât în mică măsură ; în ce provește transmiterea prin radiație - aceasta este legată de valoarea intensității radiației respective.
Așa cum am mai spus,în condițiile unui bun randament (...) am putea presupune ca în spațiul cosmic periterestru să obținem cu ajutorul unei oglinzi focale parabolice,o temperatură focală de max.10.000 grd.Celsius dar în niciun caz milioane de grade ! Astfel de temperaturi nu se obțin decât în cadrul reacțiilor termonucleare din cadrul stelelor,de pildă...